joi, iulie 9, 2020

Scrisoare deschisă: Nu am cerut ajutorul autorităților, nu am cerut resurse financiare, am cerut doar ca ele să-și facă datoria

Stimați Guvernanți,

Sunt în curând 3 luni de când, alături de colegii mei de breaslă, am început să facem propuneri de funcționare și protecție economică a domeniului cinematografic în perioada dificilă care urmează.

Nu am cerut ajutorul autorităților, nu am cerut resurse financiare, am propus soluții funcționale și fără afectarea bugetului de stat.

Am cerut autorităților să-și facă datoria cu care au fost investiți și să asigure funcționalitatea instrumentelor existente pentru domeniul cinematografic astfel încât să depășim această perioadă și să contribuim la reconstrucția României atât în ceea ce privește Cultura vie cât și în ceea ce privește Economia funcțională.

Am fost ascultați la toate nivelurile și în repetate rânduri, am primit promisiuni în repetate rânduri și totuși…

Singurul rezultat concret al eforturilor concentrate ale unui larg grup de profesioniști din cinematografie este elaborarea, în cooperare cu Ministerul Culturii și specialiști în prevenție și protecția muncii, a normelor de prevenție pentru reluarea filmărilor.

Am să detaliez două dintre instrumentele care ar fi fost esențial să fie funcționale la acest moment și blocajele existente, spre a înțelege ridicolul situației:

1. După ani de eforturi, în luna Aprilie 2020, s-a adoptat Legea 50/2020 prin care se legiferează contribuția la Fondul cinematografic în valoare de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care activează în domeniul jocurilor de noroc. În termen de 10 zile de la adoptarea Legii Ministerul Finanțelor are ca sarcină elaborarea procedurii prin care ANAF va face viramentul acestor sume către Fondul Cinematografic.

(pentru conformitate, o asemenea procedură ar cuprinde, practic, o frază: “Sumele datorate de către ANAF către Fondul Cinematografic conform Legii 50/2020 se virează din contul xyz în contul CNC zyx până la data de 31 Mai a anului în curs pentru anul precedent”)

Această procedură nu este elaborată nici până azi.

2. După mai bine de 10 ani de eforturi în vederea introducerii în România a unei Scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică (cash-rebate) aceasta este adoptată și devine funcțională în Octombrie 2018, pentru ca în Noiembrie 2019 să se blocheze prin transferul din subordinea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în subordinea MEEMA. La 6 luni de la începutul anului nu doar că Sesiunea 2020 a acestei scheme nu este deschisă, dar cererile de plată și documentele de decont pentru proiectele aprobate în 2018 și 2019 și finalizate zac neanalizate și neplătite datorită lipsei procedurii interne de plată.

Pe pagina de web a Schemei nu există nici un fel de documentație asupra legislației, statusului proiectelor, procedurilor de lucru ci doar comunicări seci care spun, pe scurt, din două în două luni: “nu ne deranjați, lucrăm, vă sunăm noi la o dată care va fi anunțată ulterior”

Aceste exemple arată încă odată că nu este vorba de lipsa resurselor financiare, ci de lipsa resurselor manageriale necesare funcționării sistemului.

Vorbim de elaborarea unor proceduri, a unor norme interne de funcționare, mici acțiuni care însă influențează major posibilitatea sau imposibilitatea existenței producției naționale de film în următorii cîțiva ani.

Lipsa resurselor pentru alimentarea Fondului Cinematografic afectează producția majoritar națională, iar lipsa de funcționalitate a Schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografică alungă investitorii și coproducătorii străini din domeniu pentru o durată nedeterminată.

E întotdeauna mai ușor să previi decît să tratezi, știm astăzi mai bine decât oricând.

Este greu de înțeles dacă e vorba de dictatura eternilor funcționari publici în fața guvernanților vremelnici, dacă vorbim de incapacitatea personalului din ministere de a-și face treaba sau pur și simplu de o indiferență endemică și la toate nivelurile față de progresul cultural și economic al României.

Suntem în an electoral, dumneavoastră, actualii guvernanți, ar trebui să fiți interesați să ne convingeți, fie și în ceasul 11.55, că virusul care macină sistemul românesc de stat poate fi eradicat și putem reconstrui împreună o cultură a secolului XXI și o economie funcțională în care rotițele mici să activeze și să susțină mecanismul central.

Din păcate, acest virus nu poate fi eradicat prin spălarea pe mîini, ci mult mai degrabă prin suflecarea mînecilor și asumarea datoriei față de cetățenii acestei țări.

Ada Solomon

producător de film

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Mărturisesc cu toată deschiderea că, în mod instinctiv, privesc către afaceri ca la afaceri. Mă întreb, în acest context, oare producția cinematografică ce este, o afacere, sau un domeniu social strategic de interes național, precum apărarea, sau educația, ori justiția șamd.

    Prin urmare, dacă este o afacere, în care există o investiție și un profit, de ce capitalul din care se realizează investiția ar trebui să fie public și nu privat? Are o rentabilitate atât de mare afacerea acesta încât poate atrage investiții din surse diverse, dar le preferă pe cele publice? De ce?

    Sau, dimpotrivă, este o afacere cu un randament prost, iar cei care utilizează fondurile preferă să le riște pe ale altora, cum ar fi cele publice, adică ale tuturor și ale nimănui?

    Habar n-am! Oare în statele cu tradiție cinematografică în ce fel stau lucrurile?

    Poate fi privit domeniul strategic al producției cinematografice (cultura) precum agricultura (să zicem, pentru consonanță) și statul să investească fonduri publice în sistemele de irigații, bunăoară? Păi, nu prea se întâmplă așa, agricultorii trebuie să plătească…

    Întrucât nu este domeniul meu de competență, poate spune cineva care știe, la Hollywood oare cum or sta lucrurile?

    • Acum oricine poate bate o firma din asta culturala care trage fonduri de la stat si face un film publicand pe youtube. As putea chiar afirma ca neica nimeni au aratat ca pot face ceva mai de calitate decat multi profesionisti in timpul lor liber.

  2. In 30 de ani PSD a acaparat aparatul de stat in RO si l-a transformat intr-o adunatura corupta …plina de posturi inutile, pensii speciale, legi cu dedicatie pt salvarea infractorilor si multa functionarime si politruci care vin la serviciu ca sa treaca zilele pana la salariu sau ca sa ia spaga; incompetenti, indiferenti, superficiali, dezinteresati, falsi, inculti, fuduli, cinici, mincinosi, demagogi si rauvoitori care sunt principala frana in dezvoltarea tarii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Ada Solomon
Ada Solomon
Ada Solomon este producător român, fondator al caselor de producție Hi Film Productions și Micro Film. Lucrează în industria filmului de peste 25 de ani. A participat la realizarea de lungmetraje și documentare, colaborând cu cele mai importante nume ale Noului val al cinematografiei românești, cum ar fi Cristian Nemescu, Radu Jude, Răzvan Rădulescu, Adrian Sitaru, Constantin Popescu, Alexandru Solomon și a produs scurtmetraje și lungmetraje de debut ale unor regizori aflați la inceput de cariera cum sunt: Paul Negoescu, Cristian Iftime, Daniel Sandu, Ivana Mladenovic, Sebastian Mihăilescu, Ștefan Constantinescu, Valentin Hotea, Adriano Valerio, Federico Bondi, Martha Berman. A produs filme selectate și premiate în cadrul celor mai prestigioase festivaluri de film, precum Berlinale, Cannes, Veneţia și Sundance. Printre proiectele sale se numără POZIȚIA COPILULUI (2013, regia Călin Peter Netzer), lungmetraj care a câştigat Ursul de Aur la Berlin și AFERIM! (2015, regia Radu Jude), premiat cu Ursul de Argint la Berlin. A fost producătorul executiv al unor proiecte internaţionale printre care CALLAS FOREVER al lui Franco Zeffirelli şi TONI ERDMANN, film nominalizat la Premiile Oscar 2017, regizat de Maren Ade. Intre ultimele realizari se numară lung metrajul lui Radu Jude IMI ESTE INDIFERENT DACA IN INSTORIE VOM INTRA CA BARBARI distins cu Globul de Cristal pentru Cel mai Bun Film la Festivalul de la Karlovy Vary, documentarul lui Alexandru Solomon OUĂLE LUI TARZAN nominalizat in cadrul European University Film Awards si aflat pe lista scurta a Premiilor Academiei Europene de Film categoria Documentar, cît și Filmul Ivanei Mladenovic IVANA CEA GROAZNICĂ distins cu Leopardul de Argint- Premiul Special al Juriului Cineasti del Presente, documentarul Monei Nicoară și al Danei Bunescu despre Nina Cassian DISTANȚA DINTRE MINE ȘI MINE cît și co-producția italo-română, filmul de deschidere al secțiunii Discovery a Festivalului de Film de la Toronto SIMPLE WOMEN în regia Chiarei Malta. Filmele sale au fost realizate în coproducție cu peste 15 țări europene și au fost distribuite în peste 50 de teritorii. Ada Solomon a creat, împreună cu Tudor Giurgiu, Cityplex, o rețea de săli de cinema de tip miniplex din România, parte din Europa Cinemas. Ea este și fondatoarea Societății Culturale “NexT”. Ada Solomon este Vice–Președintă a Comitetului Director al Academiei Europene de Film, Președinta Executivă a EWA Network (European Women in AudioVisual Network), coordonatorul EAVE (European Audiovisual Entrepreneurs) în România, membru in boardul ACE (Ateliers du Cinéma Européen) și. Ada Solomon este câştigătoarea Premiului European de Coproducţie – Prix Eurimages, acordat în cadrul ediţiei din 2013 a Premiilor Academiei Europene de Film precum și a Premiului Central European Initiative 2018 acordat în cadrul Festivalului Internațional de Film Alpe-Adria Trieste și membru fondator al Alianței Producătorilor de Film. Este căsătorită cu regizorul Alexandru Solomon și are doi băieți de 23 și 14 ani. Îi plac: dansul contemporan, marea și călătoriile în teritorii mai puțin explorate.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Recunosc din start faptul că îmi este destul de greu să scriu despre volumul Isus al Meu, editura Humanitas, 2020. În primul rând, din cauza intimidantului autor, un monument al culturii românești contemporane, adulat şi contestat ȋn (aproape) egală măsură.

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Frauda în educaţie e viol la adresa copilului

Cu câteva zile în urmă, o studentă mi-a trimis – ca răspuns la examenul de “Etică şi integritate academică” – un text...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)