joi, august 18, 2022

Scrisoare deschisă privind accesul istoricilor la documente din Arhivele Naționale

    

Scrisoare deschisă adresată

            Președintelui României

            Parlamentului României

            Guvernului României

            Arhivelor Naționale ale României

            Subsemnații, istorici, cercetători, arhiviști și cetățeni preocupați de soarta arhivelor, protestăm împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Național. Cerem revocarea acestei decizii și declasificarea documentelor gestionate de Arhivele Naționale ale României, precum și a documentelor cu valoare istorică, deținute de instituțiile statului, pentru care s-a împlinit termenul de 30 de ani de la crearea lor.      

            La 26 mai 2022, pe website-ul Arhivelor Naționale ale României, a fost postat un comunicat, prin care s-a anunțat faptul că, începând de la această dată, toate documentele solicitate sălilor de studiu ale Arhivelor vor trece printr-un filtru al cenzurii, urmărindu-se oprirea accesului la informațiile clasificate, indiferent de creator, conținut și anul în care au fost create aceste documente, totul desfășurându-se sub pretextul „respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate”. S-a mai menționat și posibilitatea ca unele dintre dosare să nu mai ajungă la cercetători.

            Consecințele acestei decizii sunt limitarea accesului istoricilor și cetățenilor la informațiile istorice și la cele de interes public. Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada celui de-al Doilea Război Mondial sau chiar și mai înainte. Multe dintre aceste documente conțin date și informații despre crimele și ilegalitățile comise de regimurile dictatoriale, care s-au succedat în România, în decursul secolului XX. Trebuie subliniat faptul că regimul comunist a fost condamnat oficial în România, în 2006, iar în Raportul Final al COMISIEI PREZIDENŢIALE PENTRU ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA a fost definit drept „ilegitim și criminal”.

            Precizăm că articolul 24 al Legii 182/2002 prevede că nu pot fi clasificate, ca secrete de stat, informații, date sau documente „în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale persoanelor sau lezării altor interese legitime” și nici documentele referitoare „la o cercetare științifică fundamentală”, care nu au „o legătură justificată cu securitatea națională”.

În același timp, Constituția României stipulează că „cenzura, de orice fel, este interzisă”, principiu care, în opinia noastră, este încălcat de recenta decizie administrativă a Arhivelor Naționale ale României. Apreciem că principalul efect juridic al acestei măsuri este generalizarea unei forme de cenzură, asupra tuturor dosarelor solicitate la sălile de studiu, odată cu filtrarea acestor materiale arhivistice și apariția posibilității ca unele dintre ele să nu mai ajungă la cercetător.

            Pe de altă parte, arhivele predate de creatori Arhivelor Naționale ale României au intrat, în momentul predării lor, în circuitul informațiilor publice, devenind informații de interes public pentru cetățeni. Subliniem că Legea 182/2002 interzice clasificarea informațiilor de interes public. Mai precizăm faptul că, odată intrate în depozitele ANR, documentele respective, indiferent de caracterul lor, devin parte a Fondului Arhivistic Național, iar singurul act normativ care trebuie să guverneze accesul la acestea este Legea 16/1996. Având în vedere momentul în care a fost adoptată, și această lege trebuie revizuită, astfel încât nicio prevedere a ei să nu fie interpretată în sensul restrângerii unor drepturi și libertăți ale cetățenilor. Totodată, pentru a evita orice altă interpretare contrară, viitoarea lege a arhivelor ar trebui să reglementeze și regimul documentelor clasificate intrate în custodia Arhivelor Naționale ale României, prevăzând declasificarea lor automată, fără niciun alt demers suplimentar.

            Sperăm că actuala conducere a Arhivelor Naționale ale României va fi mai receptivă la semnalele de alarmă lansate de arhiviști, care au comunicat publicului distrugerea unor documente clasificate deținute de unele instituții locale sau centrale. Conducerea ANR ar trebui să denunţe impunerea unor decizii prin care se limitează dreptul constituțional la informație și se cenzurează activitatea de cercetare istorică. Așteptăm, din partea conducerii ANR, să găsească soluții, pentru declasificarea documentelor gestionate sau, cel puțin, să nu-și însușească punctele de vedere ale unor organisme, care nu au nimic în comun cu cercetarea istorică și arhivistica. Până la urmă, de la DGPI, succesoarea fostei Securități a Municipiului București, nu puteam avea niciun fel de pretenții, dar Arhivele Naționale nu se află în subordinea DGPI, iar din partea funcționarilor publici aflați la conducerea lor ne așteptam să apere legea, care guvernează domeniul arhivelor din România, și nu să accepte reînființarea Fondului Documente Secrete, din perioada regimului comunist.

Totodată, este inexplicabil cum de mai sunt păstrate, în categoria informațiilor clasificate, informații precum: nivelul de trai al muncitorilor în anii 1950, politicile represive adoptate de regimul comunist, în contextul Revoluției maghiare din 1956, exportul de vin în URSS, actele elaborate de cabinetele unor miniștri comuniști etc. Arhivele Naționale ale României ar fi trebuit să inițieze, de multă vreme, declasificarea documentelor cu valoare istorică, pe care le au în gestiune, precum și să se opună tendințelor de limitare și restrângere a cercetării istorice, sub pretextul identificării și protejării informațiilor clasificate.

            În același timp, prin adoptarea deciziei care a impus limitarea accesului la aceste documente, nu s-a ținut cont de faptul că aceste documente au putut fi cercetate anterior anului 2002, chiar și ulterior, încălcându-se astfel cutuma care, în locul unor prevederi exprese, ține loc de lege. Legea 182/2002 produce efecte numai asupra actelor curente emise de instituțiile statului român după 2002, anul în care a fost adoptată acea lege. Sechestrarea sine die a documentelor clasificate deținute de Arhivele Naționale ale României, indiferent de perioadă sau creator, reprezintă un simplu reflex totalitar.

            Deși în legea 182/2002 se afirmă că, în cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele NATO, vor avea prioritate normele NATO, nu s-a ținut cont de procedura de declasificare prevăzută de aceste norme. Arhivistul NATO are obligația de a declasifica documentele, uneori și înainte de îndeplinirea termenului de 30 de ani, dacă există un interes legitim. Or, un astfel de termen s-a împlinit pentru toate documentele clasificate deținute de Arhivele Naționale ale României. Arhivistul este singurul care are dreptul de a aprecia valoarea istorică a documentelor care se pot declasifica. Subliniem însă că Arhivele Naționale ale României nu dețin documente clasificate de nivel NATO, iar aplicarea prevederilor legii 182/2002 asupra acestor documente constituie o gravă eroare de interpretare. Singurele documente clasificate deținute sunt exclusiv cu valoare istorică. Multe dintre acestea au putut fi cercetate anterior, iar unele au fost și publicate, fără ca securitatea României să fie perturbată în vreun fel. De aceea, în gestionarea acestor documente trebuie să se țină cont de legea 16/1996, legea care reglementează activitatea CNSAS și legea nr. 53/2019.

            Subliniem că decidenții au ignorat cu bună știință atât conținutul propriu-zis al documentelor, cât și alte reglementări în materie, cum ar fi Legea nr. 53/2019 privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităților evreiești din România. Potrivit articolului 1 al legii 53/2019, toate documentele referitoare la „comunităţile evreieşti şi/sau formele de organizare ale acestora, Cultul Mozaic, respectiv organizaţiile, societăţile, asociaţiile, aşezămintele, fundaţiile evreieşti/israelite/mozaice”, indiferent de creator, anul în care au fost create, conținut și locul de depozitare, sunt declasificate. Mai subliniem că nu s-a ținut cont nici de legea care reglementează activitatea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție unde nu doar că pot fi cercetate documente clasificate, create de instituțiile represive ale statului comunist, ci obținute și copii după acestea.

În cazul Arhivelor Naționale ale României, însă, au fost semnalate cazuri bizare, ale unor cercetători care, după ce au publicat documente similare cu cele eliberate de CNSAS, au fost reținuți și interogați de DIICOT. Nu doar cercetătorii au fost interogați și li s-au confiscat toate laptopurile, stickurile, hard diskurile etc.,  ci și unul dintre arhiviști. Al doilea arhivist avut în vizor a scăpat deoarece adresa de pe mandatul de percheziție era greșită.

Apreciem că noile reglementări cu privire la cercetarea documentelor deținute de Arhivele Naționale ale României reprezintă, de fapt, un atac la adresa libertăților fundamentale, limitându-se dreptul la informație, unul dintre drepturile constituționale fundamentale. În același timp, reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale, fără a se consolida cu adevărat capacitatea de apărare a țării. Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative, iar cei care încearcă aceasta, invocând diferite pretexte, cum ar fi cel al „asigurării respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate”, devin solidari cu cei care le-au comis și, implicit, responsabili.

Având în vedere toate aceste aspecte,

            Solicităm revocarea deciziei Arhivelor Naționale ale României din 26 mai 2022, ridicarea oricăror restricții cu privire la cercetarea documentelor deținute de Arhivele Naționale ale României și declasificarea de urgență a tuturor documentelor aflate în custodia acestei instituții, indiferent de creator, conținut și an.

            Totodată, având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, referitoare la distrugerea unor documente clasificate în ultimii ani, solicităm Președintelui României, Parlamentului României, Guvernului României realizarea unei investigații, cu privire la incidentele semnalate de angajații Arhivelor Naționale.

           Nu în ultimul rând, având în vedere asemenea incidente grotești, ce sunt departe de a fi singulare și care demonstrează, încă o dată, mentalitățile ce încă bântuie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, precum și subfinanțarea cronică a Arhivelor Naționale, solicităm analizarea posibilității ieșirii Arhivelor de sub tutela acestui minister. Credem că este timpul să ne arătăm respectul cuvenit, față de documentele privitoare la istoria noastră, prin acordarea unui cadru instituțional adecvat Arhivelor Naționale și prin asigurarea unei finanțări corespunzătoare, care să stopeze degradarea continuă a documentelor parte a Fondului Arhivistic Național, petrecută în ultimii 30 de ani.

            Semnatari

Alexandru D. Aioanei, C.S. Dr., Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași

Livia Ardelean, consilier superior, Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale

Flori Bălănescu, istoric, C.S. 3, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului

Philippe Henri Blasen, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română, Iași

Mihail Bumbeș, istoric și activist, Miliția Spirituală

Mihail Burcea, istoric, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului

Alexandru-Murad Mironov, conf. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Elena Dragomir, cercetător, Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Nicolae Ioniță, istoric, CNSAS

Bogdan Jitea, istoric, IICCMER

Dumitru Lăcătușu, istoric, Centrul de Consultanță Istorică

Mara Mărginean, cercetător, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Academia Română

Silviu Miloiu, prof. univ. dr. habil., prorector Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Cosmin Năsui, istoric de artă, Postmodernism

Cosmin Popa, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română

Cristian Vasile, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română

Lista semnatarilor rămâne deschisă. Scrisoarea poate fi semnată aici 

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Decizia ANR, de cenzurare a cercetarii, este inadmisibila pentru timpul in care traim si ar insemna sa ne reintoarcem la starea de dinainte de 1989, sau chiar mai rau. De aceea sustin scrisoarea de mai sus si sunt de acord cu semnatarii sai.

  2. Bunicului meu a deținut o cantitate de minereu aurifer care a fost confiscat. Actul respectiv a fost clasificat secret. La apariția Leg 182/2002 perioada de clasificare expirase si nu a fost reclasificat acesta a rămas un document de arhiva conf.Leg 16/1996 deoarece legea prevede pentru viitor conf. art. 15 din Constituția României . Deși am solicitat comunicarea cantității de minereu aurifer confiscat bunicului meu Poliția Română cu acordul conducerii Ministerului de Interne încalcă în mod abuziv Leg. 544/2001.

  3. (Off-topic). Și cartea funciară tot în ’96 a devenit în practică, și contrar scopului ei declarat, nepublică. Se plăteau și se plătesc taxe pentru consultarea arhivei (unele la sfert de oră), în loc de ceea ce s-ar fi presupus după Revoluție, anume digitalizare (fotocopiere în acea vreme) pentru consultarea gratuită la distanță(consultarea gratuită la sediu era garantată pentru oricine înainte de Revoluție, și a mai durat câțiva ani).

  4. Foarte bun protestul. Trebuie trecut si la faza si lupta juridica. Grupul semnatar cereti pe legea nr 544/2001, de acces la informatiile de interes public o copie, cu mentiunea conform cu originalul, a ordinului respectiv, impreuna cu toate actele aferente ce au stat la baza crearii lui. Apoi actionati in justitie si cereti suspendarea, anularea acestui act, in contencios. Solicitati avocatului poporului sa intervina in proces., legea avocatului poporului va da acest drept. Adresati-va Comisiei Europene cu o scrisoare de protest. Asociatiei internationale a arhivistilor sa intervina ca si „amicus curiae” si mai sunt si alte optiuni ce ajuta in proces.

  5. Sustin demersul!

    Unii trebuie sa inteleaga
    Istoria NU mai poate sa fie blocata
    Pentru ea
    S-a murit in strada

    Securitatea n-a murit
    Doar s-a rebranduit
    Sub o alta fata

    Lupta pentru Adevar merge mai departe

    Bumbese, Burcea, Jitea, Lacatusule
    Ca in Facultate fratilor
    Mergem doar inainte
    Pentru Adevar si pentru Istorie

    Remember Amfiteatrul Parvan

  6. Prin alungarea USR de la guvernare în beneficiul PSD, adică prin inversarea sensului politic Anticorupție al alegerilor din 2020, România a intrat într-o altă epocă istorică, apărând simultan și mutații antidemocratice grave în toată vecinătatea. Literar, ce se întâmplă cu cenzura poate genera un film în care un regim nou, care se vrea longeviv, transmite intelectualilor un prim avertisment că „dezmățul” s-a terminat.

  7. Lucrurile se miscă. Astăzi, 30 mai, 2022, președintele Academiei Române, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea restricționării accesului la documentele aflate în Arhivele Naționale și solicită autorităților publice implicate să intervină în cel mai scurt timp pentru eliminarea acestora, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului de Interne Lucian Bode:
    Vezi: https://ziarulfaclia.ro/presedintele-academiei-romane-intervine-in-scandalul-restrictionarii-accesului-la-documentele-din-arhivele-nationale/

  8. Dorinta de a reduce transparenta si cunoasterea unor aspecte trecute tine si de faptul ca multi guvernanti, politicieni, fosti ministri, magistrati, presedinti au multe de ascuns ei si familiile lor. Exemplu cel mai recent, razbunarea pentru Basescu. Prin urmare, dupa acest demers clocit de ceva vreme, multi nu vor sa se repete fenomenul, caci isi pierd privilegiile. Ori cea mai simpla masura sa se blocheze arhivele. Dupa Arhiva Nationala va urma alte arhive.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro