Discuțiile despre impactul anonimității digitale iau amploare, iar platforme precum TikTok sunt puse sub lupa autorităților, ne confruntăm cu o întrebare esențială: ar trebui să reglementăm mai strict spațiul digital? Aceasta nu este doar o problemă de securitate cibernetică sau de libertate de exprimare, ci și una de responsabilitate socială.
Deși spațiul public este deja asaltat de opinii diverse vă propun totuși să reflectăm la o perspectivă care, fie nu este discutată în spațiul public, fie este vădit ignorată.
În timp ce directorii ANCOM se contrazic de la o zi la alta cu privire la decizia de a bloca sau nu aplicația TikTok pe teritoriul României, aceștia ignoră o regulă de bun-simț, care, dacă ignorăm perspectiva digitalului, este nu doar una normală, ci și obligatorie: identificarea persoanelor (indiferent dacă este mediul online sau offline).
Așadar, pentru a înlătura orice dubiu cu privire la autenticitatea conturilor, orice platformă de social media, care funcționează ca un spațiu public, ar trebui să renunțe la conceptul conturilor anonime, pentru a permite identificarea persoanelor care se află în spatele conturilor. Această soluție ar reglementa activitatea utilizatorilor, facilitând sancționarea acțiunilor ilegale, și ar combate problema conturilor false.
Propunerea este simplă: introducerea unui proces de autentificare prin care fiecare cont să fie asociat unei persoane reale.
Da, poate suna incorect pentru un produs digital, însă cum se întâmplă deja pe LinkedIn, aceștia implementează acest principiu pentru conturile lor verificate. Situațiile conturilor false cu care se confruntă platforme precum TikTok sau X duc la concluzia că implementarea unui proces de autentificare este un pas natural și firesc. Platforma X, încearcă să rezolve această problemă prin plata unui abonament de 8$, dar, nu face decât să pună un preț minim pe conturile false, fără să rezolve problema de fond.
Ce blocaje ar putea exista?
Un punct foarte important este securitatea datelor. Este evident că platforme precum Facebook sau TikTok nu ar trebui să aibă acces la aceste date. Soluția însă există deja, LinkedIn oferind o autentificare printr-o terță parte. Practic, platforma este informată de către un evaluator extern doar dacă numele completat de utilizator ori vârsta este identică cu ceea ce apare într-un act de identificare.
Această terță parte poate fi o aplicație a statului sau o entitate la nivelul Uniunii Europene care să asigure veridicitatea procesului. Combinând acest proces cu o tehnologie de tip blockchain, se asigură verificarea descentralizată a identității și se reduce riscul breșelor de securitate evitându-se stocarea datelor sensibile.
A doua problemă ar putea fi crearea de conturi pe numele altor persoane. Pe lângă faptul că acest lucru poate fi încadrat ca o infracțiune (așa cum este deja în cazul obținerii semnăturilor electronice), procesul va deveni mult mai dificil pentru oricine dorește să creeze mai mult de un cont. Chiar dacă reușește, discutăm fie despre persoane care pot crea un număr limitat de conturi pe numele unor apropiați, fie despre infracțiuni organizate la scară largă, care ar putea fi cu ușurință detectate.
Obligativitatea implementării acestei metode poate fi o altă problemă. Aplicațiile, desigur, nu își doresc acest lucru, deoarece pierd o parte din utilizatorii anonimi, ceea ce implică o reducere a valorii comerciale a companiei. Totuși, așa cum UE a demonstrat prin reglementările GDPR sau prin standardizarea porturilor USB-C, o soluție de identificare a utilizatorilor, adoptată gradual, ar putea reduce treptat prezența conturilor anonime.
Crearea conturilor de companie sau conturilor pentru diverse inițiative poate fi o problemă foarte ușor de rezolvat, atâta timp cât ele, așa cum se întâmplă în mediul offline, sunt asociate unei persoane care își asumă conținutul creat ori distribuit acolo.
Protejarea identității utilizatorilor este o problemă foarte importantă. Dreptul la anonimitate este garantat la nivelul UE. Diferența se face însă între obligația ca identitatea unei persoane să fie publică (cum ar fi afișarea numelui real pe aceste platforme) și existența unui mecanism de identificare pentru utilizatorii care comit abuzuri. Acest drept fundamental ar trebui respectat, însă fără a încălca capacitatea statelor de a identifica utilizatorii și desigur prin a păstra confidențialitatea datelor.
Utilizatorii își pot păstra anonimitatea în mediul online, însă o autoritate de control ar putea obliga platformele să divulge identitatea reală a acestora în cazul unor activități ilegale.
Crearea conturilor pentru minori poate fi, de asemenea, un argument împotriva acestei soluții. Totuși, așa cum multe activități ale minorilor necesită acord parental, același principiu s-ar putea aplica și în mediul digital. Părinții ar putea fi responsabili pentru activitatea copiilor lor, iar conturile acestora ar putea fi create cu acordul părinților.
Perspectiva proporționalității deciziei este o altă problemă, pentru că nu poți „pedepsi” toți utilizatorii pentru un procent de conturi false care sunt create. Desigur se poate face o diferență între persoane care folosesc conturile pentru uz personal, al căror impact nu depășesc un prag normal, și conturi care devin virale peste noapte și care în continuare rămân anonime, iar persoana din spatele contului nu poate fi identificată
Poate fi această soluție implementată?
Dacă vi se pare că această propunere este revoltătoare sau împotriva dreptului de exprimare, amintiți-vă că în mediul offline suntem obligați să ne identificăm frecvent. Așa cum este ilegal să conduci o mașină fără numere de înmatriculare (deci practic ești identificat ori de câte ori conduci mașina personală), sau cum este ilegal să porți o cagulă în public (întocmai pentru a oferi autorităților posibilitatea de a te identifica în cazul în care întreprinzi o acțiune ilegală), așa poate deveni obligatoriu și identificarea în spațiul online.
Anonimatul digital nu ar trebui văzut ca un drept absolut iar o astfel de măsură nu ar trebui percepută ca o restrângere a drepturilor ci, ca o responsabilizare a utilizatorilor. De ce ar trebui mediul digital să fie tratat diferit, mai ales când impactul acțiunilor online poate fi la fel de semnificativ, dacă nu mai mare?
România are un potențial enorm de a deveni pionier în reglementarea anonimității în mediul online. Profitând de ocazia alegerilor recente și de ecosistem tehnologic existent, am putea deveni un exemplu pentru rezolvarea unei crize, oferind o soluție aplicabilă la nivel internațional.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Purtatul cagulei pe strada este cat se poate de legal.
Libera asociere a persoanelor nu poate fi conditionata de identificarea lor.
Masinile au numere de identificare vizibile, nu oamenii care le conduc. Astfel, ca sa fie respectata analogia ta, oamenii de pe net trebuie identificati corect si permanent – date biometrice legate de un time out al sesiunii.
Libertatea de exprimare nu este absoluta, intr-adevar, insa anonimitatea face parte din esenta ei. Vorbim liber despre idei, iar ideile nu sunt legate de cineva anume, sunt anonime. Presupun ca vrei sa indepartam din spatiul public cat mai mult din reactiile emotionale, necontrolate. Sa ramana cat mai mult un spatiu al ideilor. Parerea mea e ca asta se poate face doar prin educatie, nu prin pierderea anonimitatii – adica aducerea oamenilor printre idei. Ar distruge scopul.
Salvarea de la consecinta de mai sus nu poate veni dintr-un artificiu. Fie o alta lume (asta face criptarea propusa) la care au acces doar sfintii. Mai ales ca libertatea de exprimare ii vizeaza de multe ori chiar pe ei.
Cred ca ati inteles mai nimic din articol. Exista o diferenta neta intre anonimitatea publica (de dorit si obligatoriu) si anonimitatea in fata legii (sursa si mijloc de acte criminale). Nu tot ce apare online intra in categoria ideilor. Calomnia, amenintarile, incitare la acte ilegale etc. nu sunt idei. Sa presupunem ca primiti scrisori de amenintare la viata Dvs. sau familiei. Ce preferati: sursa sa fie absolut anonima sau sa fie identificabila de Dvs. si/sau de autoritati?
Anonimitatea nu este o conditie esentiala a libertatii de exprimare. Iti exprimi ideile ca persoana, nu ca o entitate anonima. Forta ideilor consta tocmai in faptul ca sunt personale, sunt ale tale si nu idei generate de un anumit AI, cate un miliard de idei pe secunda, pe un trilion de conturi anonime.
Foarte bine punctat.
Faptul ca o platformă te identifică nu înseamnă automat că nu mai ești anonim. Îți poți păstra anonimitatea în fața altor persoane dar nu și în fața unor instituții care pot identifica persoana reală din spatele unui cont.
De asemenea cu un proces de identificare corect dezvoltat poți stopa drastic crearea de conturi false.
@ipolitic: Da, este o greseala prin omisiune ca nu am adaugat listei calomnia, amenintarilor sau cel mai cuprinzator spus – toate acte ilegale.
Nu cred ca aveti dreptate deloc: forta ideilor nu consta in faptul ca sunt personale. Asta este esenta gandirii argumentative de tip logic. Nu conteaza cine spune, ci conteaza ceea ce se spune. Bineinteles ca un argument devine mai convingator prin mijloace retorice. Dar calitatea lui, valoarea lui intrinseca, este cu atat mai mare, cu cat este mai desprins de o anumita situare spatio-temporala, de context.
Dar tehnica persuasiunii, la care evident tineti, nu este legata de o anumita „persoana reala”. Nu trebuie sa ma vedeti pe mine cum incerc sa va conving de ceva, ci tine de cum imi formulez gandurile, cum le accentuez etc. Va ajuta cu ceva daca ma numesc chiar „baraka” sau „Sorin”, cu eventual, o poza alaturata?!
Acum o sa revin la actele ilegale.
Amenintarile, cat timp sunt deconectate de o persoana reala, isi pierd o mare parte din vitalitate. E ca si cum m-as simti amenintat de un personaj dintr-un film. Asta daca nu si eu cumva sunt tot un astfel de personaj.
Nu cred ca este fezabil sa fie anchetate toate tampeniile spuse pe net.
Incitarea la violenta, la revolta, manipularea grosolana – se practica de cand lumea. Se rezolva prin educatie. E funny ca lumea inca se teme de cuvinte; sub tot noianul de publicitate, mesaje contradictorii, aiureli cvasipersoanale sau borderline schizo, sta teama ca cineva, fie el chiar si IA-ul, ar putea spune formula magica (the bad one, desigur), perfect inteligibila de oricine.
Bineinteles ca tot ce am spus pleaca de la premisa ca exista anonimitate pe internet si este usor accesibila – un aspect cat se poate de discutabil.
Rugăciune
Domnul nostru care ești în Ceruri izbăvește-ne Doamne de Televiziuni și Telefoane, precum în Cer așa și pe Pământ. Și ne apără pe noi de acest Diavol care ne ispitește și ne smintește. Amin.
se sperie gindul sa citesti o asemenea aberatie din gura unui tinar, ar trebui chiar si pietonii sa aiba un ecuson, sau chiar un cip implementat.. iata statul politienesc total, securitatea isi freaca miinile.
/
Da, si cand admin vrea sa te blocheze, invoca faptul ca este un cont fals si persoana nu exista. Cum face Facebook. Desi e verificata existenta reala. In primul rind de dialogurile cu cei din retea. Sau ti se accepta un nickname, apoi se invoca inexistenta persoanei. Chiar daca nu este numele oficial al contului, ci doar asociat la numele real.
Contul real este usor de blocat fara justificare reala de administratori angajati politic. Deci, se poate face politie politica pe fata.
In mod normal, la un cont trebuie asociata o adresa de e-mail. Si nimeni sa nu poata avea mai mult de 1-2 adrese. Verificarea se face prin yahoo.
In plus, un cont pe numele real ar limita libertatea exprimarii. Multi oameni se tem sa spuna ce gindesc. (Pierd slujbe, afaceri, sunt cenzurati de „jumatati” etc.)
Daca Tik-Tok deruleaza activitati ostile, sa fie interzisa! Fara alte reglementari inutile si daunatoare.
Da,problema expusă trebuie si poate fi rezolvată. Totusi, intr-un astfel de context,nu poate fi exclus de la rezolvare progresul tehnologic.Ce ar trebui făcut ?
CCR: DECIZIE nr. 440 din 8 iulie 2014: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/161081
„Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a arătat că ingerinţa în drepturile fundamentale consacrate la art. 7 şi art. 8 din Cartă, cauzată de dispoziţiile Directivei 2006/24/CE, este de o mare amploare şi trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă”
CCR: DECIZIE nr. 461 din 16 septembrie 2014: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/162429
” Chiar dacă, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, aceasta nu se aplică şi conţinutului comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, celelalte date reţinute, având ca scop identificarea apelantului şi a apelatului, respectiv a utilizatorului şi a destinatarului unei informaţii comunicate pe cale electronică, a sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări, a tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile [..] sunt de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare. În concret, datele avute în vedere conduc la concluzii foarte precise privind viaţa privată a persoanelor ale căror date au fost păstrate, concluzii ce pot viza obiceiurile din viaţa cotidiană, locurile de şedere permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activităţile desfăşurate”
CCR:DECIZIA nr.295 din 18 mai 2022: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/06/Decizie_295_2022.pdf
„Curtea constată că aceleași dispoziții sunt susceptibile de a crea aparența de legalitate cu privire la activitatea de reținere și stocare a informațiilor electronice (prima etapă a mecanismului retenției datelor), lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorități publice administrative cu competențe în materia comunicaţiilor electronice.”
mai curand ar fi prioritara o norma contra atacurilor hibride la drepturile fundamentale, care pot fi pedepsite doar la vot;
„Așa cum este ilegal să conduci o mașină fără numere de înmatriculare” : afirmatia e falsa, spre exemplu nu e ilegal sa conduci un bolid neinmatriculat la o cursa de masini pe un circuit, fie el privat sau accesibil publicului larg;
„De ce ar trebui mediul digital să fie tratat diferit, mai ales când impactul acțiunilor online poate fi la fel de semnificativ, dacă nu mai mare?”: ordinea nu conteaza : putem mai intai sa incriminam impactul actiunilor online ca mai apoi sa justificam restrictionari pentru social-media, sau invers;
unde trebuie sa ma loghez sa ascult „Vocea Americii” si „Radio Moskva” ? cum incriminam sau interzicem „Radio Moskva” daca dezinformeaza ?
votantii sunt obligati sa poarte banderole cu culorile partidelor/candidatiilor alesi. De asemenea unii vor purta stea in piept, cum a zis ala cu mustata mica, fecioarele vor purta funda cordonului pe dreapta, ca la Oktoberfest, homosexualii vor purta baticuri curcubeu, musulmanii, stim cu totii, intelectualii cu papion, gata fratilor, un pic de ordine, se poate…
”existența unui mecanism de identificare pentru utilizatorii care comit abuzuri. ”
Identificarea este necesară numai după ce utilizatorii comit abuzuri. Nici în UK , nici în State nu există cărți de identitate și va fi foarte interesant de văzut cum vor fi primite reflexele securiste românești de către paltformele social media americane 😀
În lumea reală, în UK, poliția nu poate opri cetățenii pe stradă doar ca să le ceară actele, cum se întâmplă în România. Nu există cărți de identitate și nici obligația cetățeanului de a se legitima. Chiar și posesorii de permise de conducere sunt sfătuiți de poliție să nu le poarte cu ei, tocmai ca să nu le fie furate și folosite pentru furt de identitate.
”existența unui mecanism de identificare pentru utilizatorii care comit abuzuri. ”
ce spune UE: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/digital-services-act-package
„Therefore, the European Union adopted a modern legal framework that ensures the safety of users online, establishes governance with the protection of fundamental rights at its forefront, and maintains fair and open online platform environment.”
„The DSA includes specific rules for very large online platforms and search engines. These are online platforms and intermediaries that have more than 45 million users per month in the EU. They must abide by the strictest obligations of the Act. ”
in fapt, „abuzurile” nu sunt incalcari ale legii, ci abateri de la un cod de bune practici
semnatari, inclusiv TikTok: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/signatories-2022-strengthened-code-practice-disinformation
in nici un caz nu se refera la utilizatori, cila „specific rules for very large online platforms and search engines. These are online platforms and intermediaries that have more than 45 million users per month in the EU. They must abide by the strictest obligations of the Act. ”
proceduri (audituri, monitorizari) ai sanctiuni: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/dsa-enforcement
sanctiunile sunt de natura comerciala: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/dsa-enforcement
„fines up to 6% of the worldwide annual turnover… periodic penalties up to 5% of the average daily worldwide turnover… temporary suspension of the service”
Supervision of the designated very large online platforms and search engines under DSA:
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/list-designated-vlops-and-vloses
se va gasi ac si de cojocul razboiului hibrid;
aici adresa EFOR catre Comisie: https://expertforum.ro/scrisoare-deschisa-ancom-comisia-europeana/
in lumea normala seriful nu te opreste niciodata fara motiv, cu atit mai putin sa ti verifice „buletinul”. intr o vacanta m a oprit un garcea, i am prezentat permisul de conducere dar mi a cerut buletinul! i am spus ca n am si l am intrebat ce legatura are cu circulatia? garcea mi a dat amenda pentru refuzul de a ma legitima (desi logic, un permis de conducere se elibereaza unei persoane reale (pe baza „buletinului” in romania militieneaca!). garcea nu are creier desigur, tocmai de aceea i facut militian. dar legile ar trebui facute totusi de oameni inteligenti, nu de garcea, nu i asa? sau rolul prostovanilor (garcea militianul) tocmai asta este, sa induca dezbinarea prin teroare? cit despre dl FIlimon autorul acesui articol, ma intristeaza, un tinar ca el ar trebui sa aiba alte preocupari, nu sa ma spioneze la wc!
Haraldinho abereaza la greu pe aici, cica „in US nu exista carti de identitate”, iar in UK „politia indeamna oamenii sa nu poarte actele de identitate”. Total fals!
In US exista carti de identitate (identity card) si lumea se poate legitima peste tot (vorbim in tara, nu la aeroport) fie cu identity card, fie cu driver’s licence. Driver’s licence e mai raspandit fiindca la americani aproape oricine stie sa conduca masina (e necesar), si isi iau de regula driver’s licence inainte de 20 ani.
Iar in UK e o alta bazaconie ca politia ar spune sa nu iei actele la tine; daca se intampla ceva, de exp un accident, cum poate sti cine esti daca nimeni nu are actele la el?! Poate nu sunt obligatorii sa le ai mereu la tine, dar e o diferenta de care haraldo habar n-are.
UK Highway Code spune că permisul de conducere poate fi prezentat în termen de 24 de ore la orice secție de poliție, în cazul în care poliția nu poate stabili dacă respectiva persoană deține permis de conducere.
În UK, permisul de conducere se obține prin poștă, la fel ca și pașaportul. Nu toată lumea trăiește în România securistă. Au avut și englezii cărți de identitate, dar numai pe perioada celor două războaie mondiale. De fiecare dată, au fost desființate imediat după.
În Statele Unite, toate încercările de legifera un card național de identitate au eșuat.
Eu cred că rețelele sociale sunt la fel de nocive ca și televiziunile. Ele trebuiesc reglementate, dar până la ce nivel? Fiindcă este la mijloc și libertatea de exprimare, un drept fundamental. Nu sunt de acord cu creșterea autoritarismelor statale.
Desigur, este o linie care trebuie trasată când vorbim de reglementare. Din păcate însă ne este frică să o trasăm pentru ca s-ar putea să greșim.
„Și ne omoară fiindcă ne iubește”!
Primul pas ce trebuie facut ?! Toti comentatorii de pe plat-forma asta sa semneze cu numele real . Din proprie initiativa . Ar fi o dovada de moralitate . Sigur ca si administratorul plat-formei poate intreprinde ceva pentru ca acest lucru sa se intimple . Fatarnicia alimenteaza din belsug orgoliile .
Bună comparație, cel puțin amuzantă abordarea oamenilor de a nu se semna atunci când lasă un comentariu, însă își doresc să se facă auziți.
Ideile tale mă sperie…
Deja avem o intruziune a statului în viata privată prin acea hotărâre prin care facebook este declarat spațiu public! La alegeri s-au văzut și consecințele când unii au amendați pt. postările de pe rețeaua de socializare, un abuz.
Ce urmează, ca spațiul privată al locuinței sa fie declarat spațiu public?
Asa recunosti un mercenar al condeiului, platit de globalisti! Desi e tanar si ai crede ca are vederi largi, in realitate e un inregimentat al doctrinei globaliste, dedicata controlului suprem, monitorizarii totale si cenzurii. Globalistii sunt obsedati de control si mai ales, de construirea unui edificiu de putere, care sa dureze. Care sa nu poate fi atacat. De aceea nu-si doresc decat sa controleze pana si gandurile noastre daca ar avea cum. sa anticipeze momentul in care am putea sa ii doboram. Platesc miliarde anual institutului britanic de cercetari sociologice Tavistock, care are comitete locale ptr sttagie de atac globalista la nivelul fiecarei tari occidentale. Iar visul lor de monitorizare excede tot. De aceea si expresia ipocrita Dezvoltare durabila! Ei doresc prin asta un Reich de 100 de ani! La naiba…o sculptura in piatra nu dainuie in conditii prea grozave, daca nu e protejat cumva… si dainuie modelul lor imperfect si distorsionat, de dezvoltare sociala bazat pe cenzura, frica, ferestre de oporunitate Overton de tip problema- solutie si ansamblu de party-prix-uri!
Nu dragilor, articolul e un mercenariat banal, o mica parte a ofensivei lansate de Bill Gates acum cateva zile, (de fapt…relansate – o idee mai veche globalista, potrivit careia, fiecare ins ar trebui sa intre pe net doar cu buletinul in mana).
Secte sinucigaşe care au marcat istoria omenirii.
Singura solutie e inc-o REVOLUTIE!
REVOLUTIA ROMANIEI EDUCATE” DE IOHANNIS.
Un articol ideologic îngrijorător rezultat din înăbușirea Revoluției din 89 în anii ce i-au urmat.
Proclamația de la Timișoara a rămas doar pe hârtie:
Punctul 5. “Vrem alegeri libere!” … „Democrația europeană înseamnă libera exprimare a opiniilor politice, dialogul civilizat între exponenții lor și competiția loială pentru cucerirea adeziunii politice și, implicit, a puterii de stat. Am fi acceptat în sistemul democrației românești și Partidul Comunist Român, daca el nu ar fi fost compromis total și definitiv de către nomenclatura sa, degenerând în fascism roșu.”
DESPRE SECURITATE
„La noi, partidul comunist a ajuns însa până la genocid, și prin aceasta s-a autoexclus din societate. Nu-l vom tolera nici în principiu, nici în fapt, indiferent sub ce denumire ar încerca să renască.”
Pct. 6
”După patru decenii de educație și propagandă exclusiv comunistă, există în conștiința tuturor românilor prejudecăți aparținând acestei ideologii. Existența lor nu este o vină pentru purtător. Manipularea lor, însă, de către grupuri interesate în renașterea comunismului și reinstaurarea lui la putere este un act contrarevoluționar.” …
Pct 7
„Timișoara a pornit Revoluția împotriva întregului regim comunist și întregii sale nomenclaturi și nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politică a unui grup de dizidenți anticeaușiști din interiorul PCR-ului. Prezența acestora în fruntea țării face moartea eroilor din Timișoara zadarnică.”
Pct. 8.
DESPRE SECURITATE
„8. Ca o consecință a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de SECURITATE. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească.
Este greu unui tânăr a înțelege ce a însemnat/înseamnă SECURITATEA și sistemul comunist de care incă nu ne-am eliberat.
Amin,amin..ce frumos si mai ales ce pacat..Proclamatia de la Timisoara….
Nu e cenzura-supraveghere e doar „responsabilizarea utlizatorilor”. Aplaudacii totalitarismului stalinist s-au intors!!
Existența conturilor false care promovează minciuni, teorii false, manipulează și stârnesc ură va afecta din ce în ce mai mult societățile democratice, enorm chiar. Până când vor fi interzise. Că așa este normal.
Libertatea nu înseamnă să te ascunzi după gard și să înjuri.
Libertate înseamnă curaj!
Ai curaj să trăiești cu fruntea sus? Sau ești un șarpe care se ascunde?
Corect, este o corelație directă între conturi false / anonime și promovarea teoriilor false, manipulărilor sau a celor care stârnesc ura. Asta ar fi un prim impact al unor conturi a căror identitate să fie cunoscută, cel puțin de autoritățile statelor atunci când este necesar.
Contrar la ce părere au alții, sunt de acord cu eliminarea anonimității în spațiul online, cel puțin notional.
Traditional, unii jurnaliști sau autori erau anonimi, publicând sub un nume de pana. Inclusiv al nostru Eminescu a făcut asta. Însă in general, anonimii care publicau erau profesioniști ai scrisului, si cei care publicau materialele anonime știau exact cine era autorul si puteau opri materialele de la publicare.
Cei care isi vărsau sufletul in piețele publice isi arătau fata, erau cunoscuți de comunitate. Nu isi puteau permite un scandal in public fără oprobriul comunității in care locuiau. Discuțiile publice erau mult mai civilizate, insa in momentul in care cineva te înjură de mama, ii stai cine sunt cu nume si prenume si te înjurau pe fata.
Cu sosirea asociațiilor online oricine cu o tastatura sau un telefon mobil se transforma in autor. Sub masca anonimității poate manipula opinia publica, spune orice aberație ii vine in gura si înjură si insulta pe alții fără impunitate. Or, in tradiția istorica in astfel de cazuri nu prea apăreau, cu excepția fițuicilor de scandal anonime care apăruseră mai prin secolul XIX si erau de fapt excepția, decât regula.
Dacă cineva e forțat sa posteze ceva sub numele lor real, o sa fie mult mai atent la calitatea postării si conținut. Chiat si subsemnatul a postat o vreme cu numele real pe chiar platforma curenta. Insultele si amenințările de la diverși anonimi m-au determinat sa folosesc un nume pana de muți ani.
Mulțumesc pentru completare, foarte pertinentă adăugirea cu privire la jurnalism. Un mecanism similar poate fi implementat mult mai ușor și în această industrie.
Chestiunea poate fi soluționată foarte simplu. Pasul unul este ca declarând orice website în spațiul public ca autor de media. Astfel, oricine deține un site e responsabil pentru conținut în condițiile legii. Alde Facebook si alții ca ei vor trebui sa isi modereze conținutul, tot la fel cum face Contributors. Cu ajutorul IA se poate face moderare ușor zilele astea. Postările care încalcă legea sunt șterse imediat si prezentate de IA instituțiilor abilitate. Cele care sunt dubioase or să aibă marcaje puse de IA care arata unde sunt problemele textului.
Dacă asta se întâmplă, nici nu mai are importanta daca autorul e anonim sau nu, exceptând cazul când autorul încalcă legea, Autoritățile pot implementa un proces de autentificare bazat pe un pin unic care sa identifice o persoana, facut do o parte terța. Deja sistemul e implementat in SUA in state cum e UTAH pentru a restrânge accesul la site-urile de adulți la cei care au peste 18 ani. Alte state au implementat sisteme similare pentru limitarea accesului copiilor la media sociala.
Am încercat sa postez un răspuns, insa s-a pierdut.
Chestia se poate rezolva legal foarte repede. E de ajuns ca cei care dețin un website sa fie responsabili pentru conținut în condițiile legii. In cazul asta alde Facebook si alții ca ei devin responsabili pentru conținutul postat si vor trebui sa modereze conținutul, lucru facut ușor de inteligenta artificiala. Conținutul necorespunzator legal poate fi eliminat pe loc si direcționat la organele competente, iar cel dubios lăsat, insa cu comentariile legate de dezinformare si alte cele.
Deja e legal in unele state americane statul sa ceara autentificare pentru accesul la conținut. Și nu e vorba de state albastre, ci chiar de cele roșii, In Utah nu poti intra pe site-urile de adulți decât dacă ești identificat ca fiind adul. Alte state roșii verifica copiii sa nu acceseze rețelele sociale sub o anumita vârstă.
Cu masurile astea se pune un oarece control asupra conținutului online, care iese de sub orice control,.
”Chestia se poate rezolva legal foarte repede.”
Da. Trebuie găsiți vreo 240 de congressmen americani care să legifereze toate aberațiile care le trec prin cap românilor. Deci nu se va întâmpla în timpul vieții noastre 😀
Haraldovici,
Deja s-a întâmplat in state ca Utah, Alabama, si Florida, care au anulat anonimitatea la accesul la site-urile pentru adulți si pentru copii pe rețelele sociale. Ai grija ce dorești, astea sunt state republicane.
@Anonymous – o persoană corect educată nu comentează ad hominem. Comentariile ad hominem nu reprezintă un argument pentru nimic, ele sunt mai degrabă dovada absenței unei figuri paterne în copilărie. Femeile încearcă să-și compromită una alteia reputația, face parte din repertoriul lor, dar un bărbat e pur și simplu ridicol când încearcă asta, pentru că între bărbați nu funcționează. Iar a acuza pe toată lumea de simpatii pro-Rusia face parte din repetoriul clasic al activistului neomarxist.
A nu suporta opinii contrare e o consecință așteptată: ideologia neomarxistă e una resentimentară. Remarcabile totuși cunoștințele despre site-urile pentru adulți. ”Fiecare pasăre pre limba ei piere”, obișnuia să spună bunică-mea 😀
@Harald,
Chestia cu accesul non-anonim la site-urile de adulți a stârnit valva in presa americană la vremea respectiva, pentru ca aduce prejudicii unora. Informația despre ce fel de site-uri cineva accesează devine publica in momentul in care un stat autorizează accesul. După aceea poate să atârne ca o piatra de moara de gâtul cuiva care aspira si la cea mai măruntă functie publica, nu mai vorbesc despre angajații patronilor conservatori.
Însă prea puțin se vorbește despre accesul la rețele sociale. Tot Utah, Texas, si ații ca ei nu vor copii sub 13 ani participând la rețele sociale si atunci oricine încearcă sa creeze un cont in statele respective e verificat tot la fel ca si cei participând la site-urile de adulți ca sa fie statul sigur ca nu e un copil sub 13. Cei intre 13 si 18 trebuie sa aibă acordul părinților,
O foarte bună soluție, într-adevăr. Și eu vedeam ceva similar cu ceea ce ai descris tu pe zona de conținut.
În plus cu tehnologia de tip blockchain, jurnaliștii (sau orice alți liber profesioniști, cum ar fi doctorii sau avocații), pot avea un token de identitate unic cu care ulterior s-ar putea semna pe orice altă platformă pe care își doresc să publice conținut.
În acest fel ai putea știi că acel jurnalist a scris cu adevărat acel articol. Tehnologia pentru a rezolva această problemă există, trebuie doar să ne dorim să o folosim și să vedem avantajele uriașe pe care ea le oferă.
„Propunerea este simplă: introducerea unui proces de autentificare prin care fiecare cont să fie asociat unei persoane reale.”
Too late. 😋️
A apărut deja NOSTR. Urmează și altele.
What is Nostr?
Nostr este prima soluție practică pentru rețelele sociale rezistente la cenzură.
Nostr vine de la „Notes and Other Stuff Transmitted by Relays”.
Nostr este un protocol pentru partajarea unor volume relativ mici de date (cum ar fi mesaje text). Nu se bazează pe niciun server central autorizat, prin urmare este rezilient. Se bazează pe chei și semnături criptografice, prin urmare este inviolabil. Nu folosește mecanismul transmiterii peer to peer a datelor (gossip protocol) și, prin urmare, este fiabil.
Nostr este o rețea socială deschisă și descentralizată lansată în 2022. Din perspectiva utilizatorului, aceasta este similară unui serviciu de micro-blogging precum Twitter. Cu toate acestea, infrastructura de bază este foarte diferită, iar Nostr dispune de o serie de caracteristici unice care îl diferențiază. Nostr introduce conceptul de releu, care acționează ca servere de stocare deschise care primesc, stochează și distribuie mesajele utilizatorilor. Fiecare utilizator este identificat în mod unic printr-o cheie publică, asigurând autenticitatea mesajelor prin semnături digitale. În consecință, utilizatorii pot trimite și primi mesaje în siguranță prin intermediul mai multor relee, ceea ce îi scutește de dependența de un singur server și îmbunătățește disponibilitatea mesajelor (de exemplu, făcându-le mai rezistente la cenzură). Ecosistemul Nostr a atras o atenție semnificativă, având 4 milioane de utilizatori în doar 2 ani.
Atributele cheie ale Nostr
1. Descentralizare. Nostr este un protocol descentralizat, ceea ce înseamnă că nu este controlat de nicio autoritate centrală sau corporație. În schimb, rețeaua este doar o colecție de relee de date (servere) gestionate independent. Acest lucru înseamnă că Nostr ca întreg nu este vulnerabil la cenzură sau manipulare de către nicio entitate.
2. Pseudonim. Spre deosebire de multe platforme de social media, Nostr nu colectează date despre utilizatori și nu le vinde agențiilor de publicitate terțe. Nicio adresă de e-mail, număr de telefon sau identitate guvernamentală nu este asociată cu contul dvs. nostr. La fel ca Bitcoin, sistemul are cunoștință doar de cheile publice și semnăturile criptografice pentru a autentifica faptul că datele sunt valide.
3. Monetizare. Nostr oferă un sistem original de monetizare pentru creatorii de conținut. Spre deosebire de alte platforme de social media, care se bazează pe veniturile din publicitate pentru a plăti creatorii de conținut, Nostr permite creatorilor de conținut să își monetizeze direct conținutul și să primească tips (AKA „zaps”) de la urmăritorii lor. În mod similar, furnizorii de infrastructură Nostr pot monetiza serviciile pe care le furnizează via lightning payments.
4. Open source. Codul Nostr este disponibil pentru oricine pentru a fi vizualizat, utilizat și modificat.
Cum funcționează?
Nostr este practic un sistem distribuit de stocare a notelor, în care notele sunt doar blocuri de text, notele având chei publice și semnături asociate cu acestea ca dovadă a paternității. Clienții Nostr se pot abona la orice număr de relee (servere) doresc și apoi pot publica note și pot căuta note asociate cu alte chei publice (utilizatori). Serverele sunt toate independente unele de altele și nu există niciun concept de sync / consensus / etc.
CONCLUZIE:
Toți oamenii ar trebui să aibă dreptul să vorbească, deși nimeni nu este obligat să asculte. Nostr oferă discursurilor controversate un adăpost mai sigur. Deși un releu poate împiedica un utilizator să publice ceva pe el, nu poate împiedica pe nimeni să publice pe alte relee. Puteți să vă abonați la o varietate de relee și să nu fiți la cheremul niciunui administrator de server. Deoarece utilizatorii sunt identificați printr-o cheie publică, aceștia nu își pierd identitatea și rețeaua de urmăritori dacă sunt interziși de un releu.
Pe nostr puteți avea un grad ridicat de încredere că nu veți fi „deplatformat” niciodată și sub niciun motiv.
Foarte bună inițiativa, felicitări, sună foarte bine.
Ce voiam însă să punctez în articol era referitor la platformele deja cunoscute care nu fac demersuri practice în a stopa aceast trend al conturilor anonime / fake.
Problema nu este numai despre anonimitate, ci si despre securitatea informatiilor. Stim foarte bine ca GDPR este o formalitate, si in afara de un mesaj enervant la intrarea pe site, mare lucru nu se intampla. Toate marile platforme (inclusiv Microsoft, Yahoo, Google) au suferit atacuri si pierderi de date masive, cu sute de mii de conturi pierdute (inclisiv parole si carduri), dar au trecut cu vederea, fiind complet acoperiti de T&C, unde nu-si asuma nicio responsabilitate pentru astfel de situatii. Daca la un asemenea nivel nu se poate asigura o protectie decenta a datelor, la ce ne putem astepta de la un site oarecare?
Spre exemplu, m-am trezit ca am cont pe un mare magazin online (cel putin top 3), configurat cu mailul si numele meu, dar am constatat ca era contul altei persoane. Persoana, poate de buna credinta, s-a inscris probabil de pe telefon si a introdus emailul gresit. Dar asta nu scuza multinationala respectiva ca nu a validat emailul. Greseala mea a fost ca n-am sesizat autoritatile, ar fi luat o amenda usturatoare. Si nu e singurul caz, primesc frecvent mailul ca m-am inscris pe diverse site-uri, dar mai putin importante, care nu stocheaza numar de card (care te si asigura pe deasupra ca e in deplina siguranta). Deci daca o multinationala nu e in stare sa faca o validare simpla de email, cum sa ai incredere intr-un site oarecare?
Lipsa de transparenta a ceea ce fac cu datele personale si informatiile colectate este o alta problema. Teoretic poti cere unei institutii toate aceste informatii, dar faceti un experiment si veti vedea ca in practica nu sunt capabili sa ofere mai nimic (am lucrat in corporatii, si stiu ca ceea ce pot oferi este doar o mica parte, nu pentru ca n-ar putea sau dori, ci pentru ca ar costa enorm si n-ar mai fi rentabila afacerea). Totul e facut doar ca sa se acopere dpv legal.
Un alt aspect, s-a zis mai sus ca ar trebui sa semneze fiecare cu numele adevarat. Daca stiti ca ma cheama Mitica Popescu ar fi mai bine? Intamplator am un nume comun, exista inclusiv o persoana (oarecum) publica cu acelasi nume, iar daca as semna cu numele real ar fi chiar mai rau, as putea fi acuzat de furt de identitate. Pe cand pseudonimul, atata timp cat e intotdeauna acelasi, poate identifica mult mai bine un utilizator de site. Deci in afara de neajunsuri pentru utilizatori n-ar aduce niciun castig, in schimb ar crea o presiune enoma pe administratorii de site, care ar trebui sa aloce resurse considerabile pentru securizarea datelor.
Cati bani ar putea plati un site oarecare (mai ales unul gratuit) pentru o solutie de securitate profesionala (in conditiile in care pana si gigantii au pierderi de date)? Securitatea costa enorm, si pentru niste servicii gratuite nu te poti astepta decat la „best effort”. Sa ne ascundem in spatele unor legi si regulamente formale, care chipurile prevad amenzi usturatoare? Pai din ce bani ar putea plati in caz de incident? Evident ca n-ar plati nimic, in cel mai rau s-ar inchide si s-a terminat povestea. Iar tu ramai cu conturile sparte, poate chiar cu pagube. Si atunci? Ori ar trebui sa renuntam la site-uri independente si sa ne bazam doar pe giganti (adica monopoluri), ori cineva ar trebui sa suporte costurile. Si cine ar fi acela?
Ca sa nu mai spunem ca in fata legii nu esti deloc anonim, poti fi identificat in cateva ore daca nu folosesti TOR, iar daca folosesti, poti fi blocat implicit pentru ca exista un pattern usor de identificat.
Este un punct de vedere foarte corect. Nici eu nu cred că este o soluție pe care ar trebui să o implementeze platformele de social media (așa cum este GDPR-ul pe care l-ai dat exemplu).
O vedeam ca o soluție dezvoltată fie de către RO fie de către UE în care identitatea să fie verificată. Ulterior platformele ar fi doar înștiințate că în spatele cont se află o persoană reală, în urma verificării făcute de ei. Așa funcționează practic și LinkedIn Verified. Verificarea se întâmplă de o platformă terță analizând actele de identitate (care ar fi mult mai secure dacă ar fi făcută de UE de exemplu), iar LinkedIn primește doar confirmarea că acel user este cu adevărat cine spune că este.