sâmbătă, mai 8, 2021

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

  1. Confirmările din spațiul european
  2. Evoluțiile recente din România și complexitatea lor
  3. Argumente ale continuării declinului pandemiei în Europa și în alte țări

1.Confirmările din spațiul european

Evoluțiile pandemiei Covid-19 în țările europene se află într-o fază de schimbări rapide în ultimele săptămâni sub impactul accelerării vaccinărilor și al măsurilor adoptate de guverne pentru reducerea riscurilor de infectare și ameliorarea constantă a formulelor de tratament al infecțiilor. Respectarea în măsură crescândă a regulilor de către populație, prin atenție și practici personale dar și prin dispoziții punitive, nu poate fi subestimată ca importanță și contribuție. Finalitatea strategiilor și programelor adoptate a fost și a rămas reducerea numărului de infectări și de decese. Instalarea începutului declinului pandemiei înseamnă în viziunea autorului  înscrierea  pe curbe descendente ferme a indicatorilor de infectare și de mortalitate în context de majorare continuă a proporției populației vaccinate.  Caracteristicile instalării și evoluțiilor pandemiei Covid-19 în țările europene au fost și au rămas extrem de complexe, uneori surprinzătoare în dezvoltări,  dacă încercăm să le apropiem de realitățile economice, sociale, culturale, demografice, medicale, geografice ale țârilor și de stadiul vaccinării populației. Sunt situații, puține,  în care instalarea trendului descendent  a avut  loc în context de vaccinare scăzută ori foarte scăzută.

În articolul publicat la 15 martie și dedicat aceluiași subiect, țările europene erau clasate în patru grupe (definite Anexa 1-4) din perspectiva începutului instalării declinului pandemiei (celor 4 Anexe le corespund acum simbolurile A, B, C, D):

Grupa A: 18 țări în care declinul provenea din reducere paralelă a ratelor de infectare și a ratelor de mortalitate.

Grupa B: 3 țări în care declinul provenea numai din reducerea fermă a ratelor de mortalitate, ratele de infectare manifestând nivel ridicat sau în creștere.

Grupa C: 13 țări în care s-a instalat reculul ratelor de infectare dar nu era însoțit și de așteptatul recul decalat al ratelor de mortalitate. În această grupă era plasată și România.

Grupa D: 6 țări în care nu se constatau încă  dezvoltări descendente ale infectărilor și deceselor.

În cele două săptămâni care au urmat datei de 10 aprilie schimbările care s-au produs în evoluțiile naționale au consolidat declinul din prima grupă la cele mai multe dintre țări iar acestora li s-au adăugat alte șapte țări provenind din grupele C ș D. Sunt și alte schimbări, ansamblul lor fiind prezentat în tabel.

Poziția țărilor europene  în  debutul declinului pandemiei Covid-19 la data de 29 aprilie 2021

la țările care au cunoscut schimbări ale pozițiilor față de data de 10 aprilie este indicată, între paranteze, grupa în care se aflau  

Țările nou intrate în grupa celor cu debut al declinului pandemiei prin evoluții paralele descendente ale ratelor de infectare și de mortalitate sunt Italia, Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Serbia și Ucraina. Primele cinci provin din grupa C la 10 aprilie. Evoluțiile pozitive ale ratelor de infectare au fost urmate între timp de evoluții similare și ale ratelor de mortalitate. În Moldova evoluțiile sunt bine conturate, chiar  solide, în pofida unei rate inferioare de vaccinare. Și în Ucraina au debutat clar, rata de vaccinare fiind la fel de scăzută ca în Moldova. Se adaugă acestor două țări Muntenegru, și el cu rată scăzută de vaccinare. Iată evoluții care par a neglija primatul  vaccinării masive în reducerea consistentă a ratelor de infectare și de mortalitate și conturarea începutului declinului pandemiei. Ce factori au fost capabili de schimbări atât de neașteptate? Rămâne ca ipoteză, poate stingheră, respectarea măsurilor de prevenire a infectărilor, circulație redusă a persoanelor.

Celor trei țări în care declinul a început numai prin declin important al mortalității și evoluție ascendentă a ratelor de infectare, Germania, Olanda și Suedia, li s-a adăugat Elveția, cu declin moderat dar constant al mortalității şi rate de infectare în  majorare în ultimele zile. Cazul Suediei este unul particular și o observație poate fi utilă. În articole anterioare  menționam performanța modestă a programelor anti-virus din Suedia și plasarea țării printre cele având mortalitatea cea mai ridicată în Europa după primul val. În decembrie 2020 și premierul și regele vorbeau de eșecul strategiei și de nevoia adoptării unor măsuri mai eficiente. La adoptarea acestora (purtarea măștii în transportul public,  grupuri de cel mult opt persoane, închiderea sălilor de gimnastică, a piscinelor și bibliotecilor dar nu și a școlilor, restaurantelor, locurilor de business), Primul ministru a declarat la 18 decembrie 2020 că un lockdown sever „…nu ar avea efecte pe termen lung  pentru că oamenii nu l-ar accepta” [1].

Revenind la clasarea țărilor din tabel, o schimbare surprinzătoare este cea din Lituania, unde  trendul descendent al mortalității este stopat și țara este plasată în grupa C, de unde, după cum am văzut, au plecat în grupa A cei mai mulți dintre noii veniți. Rămâne delicată situația în grupa D, a țărilor fără semne coerente de declin al celor două rate: majorare a  ambelor rate în Belarus, Croația și  Kosovo, majorare a ratelor de mortalitate în Belgia, Cipru, Finlanda, Grecia și Norvegia. Nu trebuie  omis faptul că în populații mai mici ca număr numărul deceselor prin virus este și el mai mic, iar variații aleatorii importante ale numărului de decese  pot duce la variații temporare neașteptat de mari ale ratelor de mortalitate. Pe de altă parte, menționam că evoluțiile sunt foarte rapide în tot spațiul european și „peisajul” general, inclusiv cel din grupa D,  va  suferi modificări rapide.

2.Evoluțiile recente din România și complexitatea lor

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit  după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia  consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității. Drumul celor două curbe  de la începutul anului și până la 30 aprilie este cel din figura 1 iar în figura 2 curba ratelor de mortalitate este plasată alături de cele ale proporției populației vaccinate cu cel puțin o doză și cu două doze, acestea din urmă devenind imune. Se poate observa în prima figură corespondența strânsă dintre desenul descris de celor două curbe în perioada de regres de până la mijlocul lunii februarie, în perioada de creștere a ratelor ce a urmat până jurul datei de 10 aprilie și destrămarea corespondenței după 10 aprilie. Din fericire, doar  până la 25 aprilie, convergența  fiind reluată în zilele care au urmat.

Apariția unor discontinuități în evoluțiile descendente ale ratelor de infectare și de mortalitate este posibilă. Nu ar fi însă decât zvâcniri disperate ale unui virus învins de inteligența omului.

Privind evoluțiile ratelor de infectare și de mortalitate după 10 aprilie și evoluțiile ratelor de mortalitate pe fondul progresului constant al proporției populației vaccinate din cele două figuri, și plasându-le în evoluțiile din populațiile europene, ce s-a întâmplat în zilele de 19-24 aprilie apare ca fiind foarte surprinzător, ca și cum ceva foarte grav s-a întâmplat în țara noastră  

Examinarea evoluției ratelor de infectare și de mortalitate  din acest an în țara noastră comparativ cu evoluțiile din populația Uniunii Europene și cea a Europei   duce la o constatare greu de înțeles in cazul țării noastre. Ratele de infectare au avut  evoluții similare, scăderi, creșteri, din nou scăderi în cele trei populații până aproape de  10 aprilie.  Declinul a continuat apoi în țara noastră, in suprafața B din figura 3, dar nu și în celelalte două populații unde a urmat o recrudescență a infectărilor la mijlocul lunii și revenire apoi la declin, în suprafața A.  Dacă privim ce s-a întâmplat la ratele de mortalitate, în figura 4, vedem că secvențele de la infectare s-au respectat la modul general (cu particularități de nivel)  în populațiile Europei și Uniunii Europene, în suprafața A1,  dar nu și în România în luna aprilie, când ascensiunea ratelor de mortalitate a continuat ferm, în suprafața B1, până la 24 aprilie și declinul s-a instalat zilele următoare.

Daca ratele de infectare sunt în declin continuu și pronunțat, prin ce factori și mecanisme acestei scăderi nu i-a corespuns logica  reducere a mortalității, de ce „România este altfel (reluând cuvintele istoricului)? Să fie vorba de acumulări  de infectări   grave, prin neglijarea manifestărilor primare ale infecțiilor și internare tardivă în spitalele Covid în forme grave ale bolii, cu tratament mai puțin eficient și risc mia mare de deces? Să fie vorba de eficiență mai redusă a tratamentelor, în general? Specialiștii cunosc probabil situația și cauzele ei. Cunoscutul medic Virgil Musta  de  la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara,  menționa   la 25 aprilie la România TV un număr important de schimbări în tratamentul aplicat bolnavilor cu noul virus și actualizări care iau în considerare – de acum înainte (subl. autorului) – „noile interpretări și descoperiri științifice” [2]. S-ar putea înțelege că mortalitatea excesivă din luna aprilie în țara noastră ar putea avea originea în eficiența mai redusă a vechiului tratament? Fără elemente de cunoaștere și explicare venite din lumea medicală nu știm  de ce în context de reducere constantă a ratelor de infectare am asistat la ascensiunea ratelor de mortalitate, o evoluție net opusă evoluției  fenomenului în populația Uniunii Europene (figura 4). De fapt, nu știm prin ce factori în România, o țară care a beneficiat de vaccinuri (recunoscute de Agenția Europeană a Medicamentelor) în aceeași măsură ca oricare altă țară membră a Uniunii Europene,  declinul pandemiei s-a declanșat târziu, după ce  el se instalase în jumătate dintre populațiile europene încă de la 10 aprilie. Să fie doar o coincidență faptul că înscrierea ratelor de mortalitate pe o curbă descendentă și începutul declinului pandemiei în țara noastră a început odată cu aplicarea noii formule de tratament a infectărilor?

O privire rapidă asupra ponderii deceselor survenite la vârstele de 70-79 ani și 80 ani și peste pe zile în luna aprilie în context de continuare fermă a mortalității ridicate prin virus  începută la începutul lunii martie nu arată schimbări. Decesele la 70-79 ani își mențin supremația, cu o proporție oscilând în jurul valorii de 35 la sută iar decesele la 80 ani și peste reprezintă 25-30 la sută (se poate doar sesiza o ușoară  mișcare de creștere după  6 aprilie). Valorile sunt coerente cu cele publicate recent de Institutul Național de Sănătate Publică/Centrul Național de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile în Raportul săptămânal de supraveghere cu date până la 18 aprilie 2021 [3] 

Speranța învingerii virusului este în vaccinare, în creșterea proporției populației vaccinate și devenite imune. La 29 aprilie erau vaccinate aproape 3,3 milioane de locuitori, mai mult de 1,3 milioane cu prima doză (în așteptare celei de a doua) și 1,9 milioane cu ambele doze (câștigând deci imunitate). Nu știm distribuția pe medii a acestor locuitori vaccinați, după cum nu cunoaștem diferențierea ratelor de mortalitate prin Covid-19 pe medii. Cu aproape 26 de doze administrate la 100 de locuitori performanța României este printre cele mai slabe în Uniunea Europeană (la 26 aprilie) [4].  La 100 de locuitori reveneau însă  la 29 aprilie 16,9  locuitori cu cel puțin o doză și aproape 10 locuitori cu două doze. Ce pare surprinzător este faptul că recrudescența mortalității în luna aprilie a survenit pe fondul  ascensiunii constante a  proporției populației vaccinate.  Desigur, o proporție de 10 la sută populație devenită imună prin două doze de vaccin este departe de 70-75 la sută  pentru instalarea imunității colective. Și totuși, avem doua milioane de locuitori imuni, ceea ce însemnă o populație expusă riscului infectării cu două milioane mai mică. Schimbarea devine posibilă. Două milioane de locuitori ar reprezenta 10,4 la sută din populația rezidentă a țării la 1 iulie 2021 după datele Diviziei de Populație ONU [5]. Iar la populația de 16 ani și peste, de   16,1 milioane, numărul dozelor administrate ar  fi de 32, sensibil mai mare  decât la întreaga populație.

3. Argumente ale continuării declinului pandemiei în Europa și în alte țări

Cercetătorii de la Departamentul Nuffield de Medicină al Universității Oxford au publicat la 16 aprilie rezultatele  unui amplu studiu dedicat efectelor primei și a celei de a doua doze de vaccin Pfeizer și AstraZeneca asupra reducerii ratei de infectare într-un eșantion de 350 mii persoane (reprezentativ pentru populația adultă) în perioada decembrie 2020-aprilie 2021. Constatările sunt spectaculoase: rata de infectare s-a redus cu 65 la sută  după trei săptămâni de la vaccinare [6]. Constatările studiului din Regatul Unit înseamnă și  reducerea spitalizărilor și deci a deceselor.  Studii și mai recente  asupra  efectelor primei doze de vaccinare în  transmiterea virusului în mediu familial  evidențiază  rezultate spectaculoase (la 28 aprilie): la  persoanele care au primit prima doză de vaccin Pfeizer sau AstraZeneca și care s-au infectat după trei săptămâni,  transmiterea virusului în familie a fost cu 38-49 la sută mai mică decât la persoanele nevaccinate (7). Și de peste ocean informațiile arată aceleași rezultate spectaculoase ale vaccinării.  Centrul de Control al Bolilor din SUA (CDC) informa la 28 aprilie că teste clinice dintr-o rețea de spitale americane din mai multe state în perioada ianuarie-martie 2021 au arătat că vaccinurile împotriva SRAS-CoV-2 reduc considerabil riscurile de spitalizare  asociate virusului la persoanele în vârstă de 65 ani și peste vaccinate cu două două doze – cu 94 la sută și cu 64 la sută la persoanele vaccinate parțial [8]. Concluziile tuturor acestor studii, testări  și analize  sunt  lipsite de echivoc:  doar vaccinarea rapidă și masivă duce la oprirea răspândirii  virusului  și salvarea de vieți omenești [9]. În legătură cu necunoscutele încă efecte  ale variantei indiene a virusului (varianta 617), Consilierul medical șef  al Casei Albe, cunoscutul  doctor Anthony Fauci declara la 28 aprilie că noi date sunt necesare dar vaccinul indian Covaxin pare a neutraliza varianta (10).

**

Se cuvine a menționa faptul că prima declarație a unui înalt profesionist și oficial implicat direct în lupta împotriva coronavirusului asupra debutului declinului pandemiei în țara noastră aparține cunoscutului medic Virgil Musta, Șeful Secției de Boli Infecțioase a Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara, membru în Comisia Națională de Management Clinic și Epidemiologic al COVID-19.  El declara, cu prudență, la 25 aprilie, la România TV : „Avem speranța că pandemia este pe trend descendent”  [11] și preciza : .„Eu am speranța că în jumătate de lună, o luna, el (al treilea val al pandemiei – n.r.) va ajunge la un nivel care să ne permită să ne desfășurăm activitățile normal.  Adică eu cred ca trendul descendent va continua și s-ar putea să fie mai mulți factori care sa intervină în acest sens  ” [12].  

Aprilie 29, 2021

Actualizare: Răspuns la două comentarii

Anonim 01/05/2021 At 9:22

Împărtășesc în întregime sugestiile dumneavoastră. Mulțumesc.  Și ratele de pozitivare și numărul de pacienți în unitățile ATI descriu curbe descendente  în contextul instalării declinului pandemiei. În figura A pot fi examinate. 

Herodot6 01/05/2021 At 10:24

Paralela este posibilă (figura B) dar nu putem ști în ce măsură. Rămâne de văzut dacă într-un context în care evoluțiile descendente  au fost și sunt mai ferme în țara noastră decât erau în mai multe țări  din Uniunea Europeană la începutul lunii aprilie ele vor fi la fel de afectate de o potențială recrudescență a infectărilor după relaxările din zilele de sărbătoare de la începutul lunii mai.

R e f e r i n ț e

[1] Coronavirus: Sweden implements tougher restrictions as cases rise (https://www.dw.com/en/coronavirus-sweden-implements-tougher-restrictions-as-cases-rise/a-559[555]  Effectiveness of Pfizer-BioNTech and Moderna Vaccines Against COVID-19 Among Hospitalized Adults Aged ≥65 Years — United States, January–March 2021 (https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/wr/mm7018e1.htm?s_cid=mm7018e1_w).

92637).

[2] Protocolul de tratament pentru pacienţii cu Sars-Cov-2, actualizat – Capitol nou cu recomandări pentru medicii de familie care tratează la domiciliu pacienţi. Ivermectina, nerecomandată. Explicaţiile medicului Virgil Musta (https://www.news.ro/social/protocolul-tratament-pacientii-sars-cov-2-actualizat-capitol-recomandari-medicii-familie-trateaza-domiciliu-pacienti-ivermectina-nerecomandata-explicatiile-medicului-virgil-musta-1922405225152021040720138092.

[3] Institutul Național de Sănătate Publică, Raport saptamanal (EpiSaptamana16)

http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/1691-raport-saptamanal-episaptamana16).

[4]  Our World in Data . COVID-19 vaccine doses administered per 100 people (https://ourworldindata.org/explorers/coronavirus-data-explorer).

[5] United Nations Population Division. World Population Prospects – The 2019 Revision

(https://population.un.org/wpp/).

[6] The impact of SARS-CoV-2 vaccines on antibody responses in the general population in the United Kingdom (https://www.ndm.ox.ac.uk/files/coronavirus/covid-19-infection-survey/cisantibodyresponseaftervaccination20210416complete).

[7] Single dose of Covid-19 vaccine can nearly halve transmission: UK study

(https://www.thedailystar.net/coronavirus-deadly-new-threat/news/single-dose-covid-19-vaccine-can-nearly-halve-transmission-uk-study-2085221).

(8) Effectiveness of Pfizer-BioNTech and Moderna Vaccines Against COVID-19 Among Hospitalized Adults Aged ≥65 Years — United States, January–March 2021 (https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/wr/mm7018e1.htm?s_cid=mm7018e1_w).

[9]  Covid: One dose of vaccine halves transmission – study (https://www.bbc.com/news/health-56904993).

(10) Covaxin found to neutralise 617 variant of Covid-19: America’s top pandemic expert Dr Fauci (https://health.economictimes.indiatimes.com/news/industry/covaxin-found-to-neutralise-617-variant-of-covid-19-americas-top-pandemic-expert-dr-fauci/82286794).

[11] Dr. Virgil Musta: Purtarea măștii ar putea fi eliminată peste aproape o lună, în condițiile în care numărul cazurilor de infecție cu COVID-19 este în scădere (https://www.ziuadevest.ro/dr-virgil-musta-purtarea-mastii-ar-putea-fi-eliminata-peste-aproape-o-luna-in-conditiile-in-care-numarul-cazurilor-de-infectie-cu-covid-19-este-in-scadere/).

[12] Când se termină al treilea val al pandemiei COVID. Dr. Virgil Musta: „Trendul descendent va continua. Sunt convins ca lucrurile vor merge bine” (https://www.romaniatv.net/cand-se-termina-al-treilea-val-al-pandemiei-covid-dr-virgil-musta-trendul-descendent-va-continua-sunt-convins-ca-lucrurile-vor-merge-bine_5444208.html).

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. E o analiza nteresanta si documentata, multumesc! Totusi, as adauga doua aspecte de care vad ca nu se tine seama in general, nu doar in aceasta analiza. Prima ar fi rata de pozitivare. Atat articolul, cat si rapoartele oficiale ale autoritatilor se refera strict la rata de infectare, insa aceasta este determinata de nr testelor efectuate. La un moment dat s-a raportat un nr. scazut de infectii noi, 1500 cred, insa nr. testelor era in jurul a 10000. De ex. in Olanda (cu o populatie de 17 milioane) sunt testate in medie 70000 de pesoane pe zi doar in baza definitiei de caz. Evident ca, in acest context, apar zilnic mai multe cazuri noi decat in Romania.

    Un alt aspect nelaut in seama este numarul cazurilor aflate la ATI. Pornind de la premiza ca proportia cazurilor grave (raportata la numarul real de cazuri) este similara in diversele tari, numarul celor internati la ATI e si o indicatie legata de prezenta virusului in randul populatiei.

    Cred ca, pe langa rata de infectare, ar trebui luate in calcul si aceste aspecte in evaluarea rezultatelor unei tari in combaterea pandemiei.

    • De acord cu dumneavoastra, rata de testare nu este luata in discutie, cu toate ca datele exista (ECDC) si ne arata ceea ce deja se „simte”, faptul ca in Romania se testeaza proportional foarte putin. Se aplica cu succes propunerea lui Trump si anume, daca nu se testeaza, nu se raporteaza cazuri. Discordanta dintre cocoasa infectarilor si cea a deceselor poate fi astfel explicata (evident, nu este singura explicatie).

      Un alt aspect este vaccinarea „dezordonata” din Romania, in sensul ca, incepand din martie (sau chiar din ianuarie) se vaccineaza cine vrea, nu cine este in pericol mai mare de a face complicatii in cazul infectarii. In alte tari regulile de vaccinare au fost mai stricte, vaccinate in prima faza fiind persoanele in varsta si personalul medical si de ingirijire in aziluri. Astfel, cocoasele de infectare si de decese merg in paralel, decalate cu doua saptamani, dar cococasa de decese este de cateva ori mai mica decat in valul anterior – ceea ce sugereaza succesul strategiei vaccinarii „tinite”. Un alt efect al vaccinarii cu prioritate a persoanelor in varsta este disponibilitatea/dorinta celor mai tineri de a se vaccina, de exemplu in Germania, unde abia de cateva saptamani au inceput sa vaccineze „la rand” persoane peste 70 de ani, in landurile/localitatile unde au hotarat sa treaca peste aceasta prioritizare, interesul pt vaccinare (inclusiv cu Astra Zeneca) la persoane <70 ani este foarte mare, dupa principiul fructului oprit.

      Referitor la un eventual tratament mai eficient aparut in ultima vreme, eu nu am gasit niciun articol care sa faca referire la un studiu in acest sens. As fi foarte fericit daca cineva poate pune un link, daca voi aveti. Relatari bazate pe impresia unui medic, oricat de respectat ar fi acesta, cred ca nu pot fi luate in serios pentru explicarea unui punct de inflexiune in datele statistice.

  2. O observație îngrijorătoare: creșterea temporară a infecțiozității din Uniunea Europeană la mijlocul lui aprilie (marcajul A din figura 3) pare legată de circulația mai amplă a persoanelor înainte de Paștele catolic și protestant. Dacă acest mecanism se confirmă, vom avea și noi o recrudescență a infectărilor în jurul lui 10 mai. Problema este cât de amplă și de scurtă va fi aceasta.

  3. Orice speranta e insotita de o deschidere, poate cam exagerata, deschidere care mareste pericolul. O miscare tipic oscilanta, speram totusi oscilatii amortizate.

  4. Se vede treaba ca ne aflam intr-o perioada a bilanturilor morbide dar necesare.
    Cum explica doamna Catherine Danse, Senior macro econist la Belfius Belgia situatia declinului demografic constatat in perioada pandemiei.
    Belgienii, organic multi-etnici, nu au mai procreat cu toate diferentele de temperament, din lipsa de chef intr-un context socio-economico-financier execrabil.
    Media de varsta a scazut cu 10 luni din motive de hecatomba indusa prin privarea de tratament a bolnavilor cronici din Asezamintele pentru Seniori (motivarea imi apartine si face referire la cazuri prezentate oficial)
    Perspectivele demografice prevad pentru viitor o scadere a natalitatii din cauza accentuarii infertilitatii la femei.
    Acest ultim aspect nu sunt in masura sa il explice economistii ci probabil ginecologii.
    Foarte posibil ca subiectul sa il dezvolte in viitor vicepremiera transgender specialista in fecundare invitro.
    https://www.ln24.be/node/17543
    Cum oare ar putea arata o analiza precum cea facuta destul de sumar in Belgia, de catre specialistii romani?

  5. O sa traim de acum incolo tot timpul sub amenintarea vreunei pandemii si a masulor coericitive, experimentul a reusit, se leaga foarte bine cu masurile impotriva incalzirii globale.

  6. Articolul abordeaza problema partial. As pune in balanta vaccinarea cu rata inalta precum Israel, USA, si UK. Daca la inceputul dezastrului specialistii apreciau ca vom vedea o diminuare a imbolnavirilor dupa o rata innalta de imunizare (peste 80%) se poate vedea ca la 50% vaccinati, societate intra in activitate economica deplina (Israel, uk). In Israel care are acum 60% vaccinati nu mai are morti, iar in uk rata este de 7 morti ieri. A treia tara care conduce in vaccinare ete SUA cu 44% si care are imbunatatire foarte mare , putem spune stapineste situatia.
    https://ourworldindata.org/covid-vaccinations
    rata deceselor nu este in scadere din cauza noilor focare din Asia.
    https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-toll/

  7. La noi incepututl declinului pandemiei este facut din pix. Cum puteti sa afirmati acest lucru, din moment ce se vaccineaza pe zi mai putin de 40000 de persoane? S-au vaccinat toate grupele de risc si toti batranii din Romania cumva, si nu stim noi? In alte state vestice, aceste categorii au fost primele vaccinate, iar acolo chiar doresc sa se vaccineze acesti oameni. In statele vestice (cu adevarat occidentale, nu ca Romania), restarantele, coaforurile si alte baruri nici macar nu sunt deschise inca, iar artistii organizeaza inca proteste uneori pentru ca au ajuns in faliment. Pe cand in Romania, toate se deschid, dati petreceri cu zeci de mii de oameni de parca pandemia a trecut. Dar atunci cand te imprumuti la fiecare ora pentru plata salariilor si pensiilor, evident ca simti cum scade incidenta si vrei sa redeschizi micile afaceri, doar-doar mai faci rost de niste bani la buget.

    • Foarte bine punctat.
      Citind presa, pare că în România , pandemia și vaccinarea sunt exclusiv în orașe.
      Vreo 2.800 comune cu miile de sate aferente , nici o informație sau statistica.
      Doar cînd cineva se sinucide , taie pe altul sau arde minori în sobe improvizate se pomenește de sate și comune.
      Cînd se discuta de vaccinare , locuitorii acestor asezaminte sunt ultimii din ultimii.
      Realizează cineva că pentru baba Maria și bunicul Ion , ambii de 75-80 de ani , e imposibil sa vina in Cluj , Iași , București sa se vaccineze in spitalele militare ?
      Sau se pricepe că în România asta profunda unde popii sunt cite sunt comunele și satele , BOR și citi or mai fi medici la sate , ar trebui sa fie in prima linie a mobilizării bătrânilor pentru vaccinarea in loco cu caravane civile , militare ?
      Sau ăștia sunt buni exact doar ca în comunism . Cînd aduceau ceapa , ouăle , cartoful și porcul „intelectualității” din orașe?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Maia l-a învins definitiv pe Igor. Dar bătălia pentru direcția Republicii Moldova continuă

După ce a pierdut pe toate fronturile, adică și Președinția și Parlamentul, principalul agent politic al Moscovei la...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro