marți, decembrie 7, 2021

Simplitatea timpului

În acest mic text prezint un model al timpului şi câteva interpretări ale lui.

În schema de mai jos am schiţat un model grafic al timpului. Timpul simplu este unul în care nu există nici o reprezentare depre timp. Timpul nominal este unul în care se face deosebirea calitativă între timp şi netimp, între ceea ce este măsurabil şi ce este nemăsurabil în mod principial. Timpul ordinal este un timp măsurabil în care se poate face numai o ordonare a momentelor observate sau măsurate, fără ca distanţa dintre observaţii să aibă vreo semnificaţie. Prin timp metric înţelegem o variabilă în care fie distanţa dintre momentele de timp are sens (adică un timp în care raportul dintre intervalele de timp are un înţeles), fie există în plus şi un zero fixat, o origine faţă de care începe măsurarea timpului sau faţă de care în modelul reconstruit al realităţii aplicăm unitatea de măsură a timpului cu care se calculează lungimile intervalelor de timp.

Observaţii:

  • Timpul metric este folosit în ştiinţele moderne ale naturii, vieţii, pământului şi sociale. În diferitele teorii se foloseşte un timp cu zero absolut sau un timp raport, fără zero absolut. Ceasul (procesul natural) care dă lungimea intervalului cu care se face metrizarea diferă de la o teorie la alta şi se schimbă în timpul asociat teoriilor de evoluţie culturală. Ceasul natural este obiectiv numai la o anumită scară de timp cultural. Lungimea totală a intervalului în care e necesară măsurarea diferă de la o teorie la alta, în funcţie de scara de timp a procesului descris. De exemplu, în teoriile cosmologice poate fi sau nu nevoie de un zero absolut, iar ceasul este ales dintre procese fizice. În teoria selecţiei naturale nu este nevoie de un zero absolut, ceasul este ciclul de viaţă al organismelor din specia respectivă, iar intervalul de timp necesar pentru explicaţia prin această teorie este un număr mare de cicluri de viaţă. În teoriile despre apariţia vieţii şi evoluţia dintr-un ancestor comun prin cuplarea multor procese de selecţie naturală şi de dezvoltare ontogenetică e nevoie de un interval mai mare de timp şi de o metrică independentă de ciclurile de viaţă, preluată din fizică. În teoriile istorice intervalul de timp necesar este mult mai restrâns, iar teoriile din ştiinţele moderne evoluează conform teoriilor de tip istoric.
  • Timpul ordinal este folosit în psihologie, nu există un ceas al proceselor mentale care să furnizeze o metrică obiectivă. Cronologia evenimentelor din minte se stabileşte convenţional prin cuplajul lor cu evenimente din exteriorul minţii.
  • Timpul nominal este folosit în teologie, netimpul este veşnicia, iar timpul are una dintre formele ordinale sau metrice. Timpul simplu se poate insera oricând în timpurile derivate din el, direct sau prin entităţi ce ţin de veşnicie, de exemplu prin actualizare liturgică, prin pronie, alte procese descrise în limbaj teologic.
  • În limbajul comun se folosesc toate tipurile de timp, cu excepţia celui simplu.
  • În viaţă se folosesc toate tipurile de timp. Identitatea persoanei face să existe o nevoie de coerenţă a tipurilor de timp, care se obţine cu diferite strategii.

Intepretări ale modelului timp (strategii de obţinere a coerenţei între tipurile de timp):

  • Interpretarea din perspectiva evoluţiei biologice şi culturale : timpul simplu este cel de care ţine seamă orice organism viu, iar celelalte tipuri de timp apar în diferite momente de dezvoltare a minţii organismelor animale şi a reprezentărilor acestora despre lume externă. O reprezentare considerată cea mai realistă la un moment dat e folosită ca sistem de referinţă pentru interpretarea celorlalte tipuri de timp. De exemplu timpul fizicii este folosit acum pentru a interpreta timpul ordinal şi nominal prin apel la diferite teorii suplimentare care fac legătura între procese fizice şi procese din minte şi cultură.
  • Interpretarea filozofică : este asociată teoriilor filozofice despre timp şi relaţia acestuia cu fiinţa, constă în teorii ontice, ontologii, alte tipuri de teorii (de ex. de tip transcendental).
  • Interpretarea antropologică : mentalităţile indivizilor, societăţilor şi stadiilor de dezvoltare istorice ale acestora pot fi dominate de un anumit tip de timp sau de altul. Reprezentările despre cei diferiţi se face prin scheme proprii fără să existe în mod necesar o unitate sau o toleranţă la alte tipuri de reprezentări, care în general nu sunt înţelese, ci doar interpretate. Cu cât reprezentarea despre timp este mai aproape de schema de mai sus, cu atât capacitatea de a înţelege pe cei diferiţi situaţi la niveluri de specificare mare a tipului de timp (de exemplu utilizatori care privilegiază timpul fizic actual) este mai mare.
  • Interpretarea creştină : schema corespunde gândirii în diferitele ei momente. Staţionarea în timpul simplu este imposibilă pentru om şi accesibilă doar ca limită (mecanismul e descris în teorii teologice ca cea palamită), dar este principial firească Omului model, care are fiinţă dumnezeiască din-ainte de veşnicie (din-ainte de netimp). Descrierea din textul creaţiei biblice este de tip nominal şi ordinal ireductibile la tipul metric. Descrierile metrice sunt instrumentale pentru scopuri practice pe termen scurt şi fără relevanţă teologică directă, sunt produse al minţii omului aflat inevitabil în stare de nesimplitate. Relevanţa teologică a descrierilor metrice este prin intermediul relaţiilor dintre oameni. Când descrierile metrice sunt intepretate creştin prin scheme ca cea de mai sus există consecinţe antrologice de tipul toleranţei bazată pe înţelegere (înţelegerea nu este necesară pentru o viaţă care merită trăită).

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Timpul este numai o marime pentru omul modern care in goana nebuna dupa lucruri materiale uita de fapt ce inseamna sa traiesti in afara timpului, imposibil, suntem sclavii timpului, lipsa acestuia provocand stress si multe afectuini mintale.

    • Foarte interesantă observaţia. Deschide o perspectivă diacronică a interpretării antropologice. S-ar putea face o cartare S-T istorică a mentalităţilor cu posibile aplicaţii în politici publice naţionale şi internaţionale.

      gânduri bune,

      • Datorita lipsei timpului si sub presiunea acestuia se i-au foarte multe hotarari politice si militare neintelepte, de ce ?

  2. Simplitatea timpului n-o intelegem decat atunci cand simtim ca imbatranim. Este vibes de timpul metric co zero si, poate, 100. Cu cat inaintam in varsta chiar si timpul ordinal își pierde acuratețea.

    • Interesantă observaţia dumneavoastră. Se poate construi o interpretare fiziologică şi psihologică pornind de la ea.

      Gânduri bune,

      • Cu alte cuvinte, cu cat imbatranesti timpul trece mai repede, cel putin in perceptia mea personala. Zilele si anii trec precum „vantul” saptamanile fug, azi e luni si maine parca este iar sambata, unde a ramas o saptamana intreaga ? Este rutina zilnica, cu ritualurile ei, cu programul de multe conform unui ceas bine programat, serviciul care dupa multi ani devine tot rutina, lucrurile repetandu-se, cu alte cuvinte aproape nu exista diferenta intre o zi si alta.
        Atat, ramane weekendul in care mai reusim sa iesim din malaxorul sus numit, weekend care de multe ori este sugrumat pritr-o multitudine de activitati, utile dar si multe foarte inutile care ne mai da impresia ca traim.

        • În schema din text astfel de formulări ar fi o interpretare a regiunii subiective (redusă eventual ontic la procese naturale) din perpectiva regiunii ontice metrizate căreia i se acordă prioritate ontologică (probabil cea fizică). E cam standardul actual al gândirii comune, naive cu spun cei din ştiinţele cogniţiei şi totul se joacă pe vârful arborelului modelului, fără conexiuni prin ramuri de adâncime.

          Miza schemei poate fi puţin mai mare, anume că diferitele regiuni sunt derivate ontologic din una mai profundă. Evident e nevoie de o elaborare a unui model printr-o cercetare inter- şi trans-disciplinară (în care modulul nou conceptual poate fi ceva de genul acestui text dezvoltat la un 20-30 de pagini prin analiza literaturii regionale în privinţa conceptualizării timpului. E un job cam de 60000 de euro, 4 person-months.

          Rămâne de văzut cine ar finanţa aşa ceva, poate într-un proiect dedicat fundementării unei identităţi policentrice europene.

          gânduri bune,

  3. Netimpul , vesnicia poate fi statica , fixa , dar daca este dinamica ,
    in schimbare , continua , sau nu , tot netimp este ?
    Un proces periodic de ex poate fi considerat in afara timpului ?
    Daca suntem in stare sa observam ca ne nastem , traim si apoi iesim din timp , murind ,
    nu suntem implicit legati de timp , atat cat traim ?
    Ca ordonare a evenimentelor care se intampla si ni se intampla .

  4. Parintele Arsenie Boca a spus ca la Intruparea lui Dumnezeu printre oameni s-a deapicat istoria omenirii in doua si se incepe numaratoarea timpului in amandoua sensurile lui: spte inceputul timpului si spre sfarsitul lui. De altfel numai Intruparea Mantuitorului estr un fapt istoric fiindca inceputul si sfasitul doar Dumnrzeu le stie, lumea si veacurile fiind cufundate in eternitate.

  5. Ipoteza dvs este destul de pretentioasa. Noi nu avem timp, timpul ne are pe noi. Timpul este o inventie a omului, care nu este deloc demonstrabila din punct de vede stiintific, de aici clepsidra umpluta cu nisip… Timpul ne trece, el e fix, deci etern. Noi trecem!! Si asta e destul de usor de demonstrat, e suficient sa ne uitam in oglinda sau peste fotografii de acum 10, 20 de ani. Timpul e doar o incercare comoda pentru mintea umana in incercarea sa de a intrepreta cat de cat Universul.

  6. Ipoteza dvs este destul de pretentioasa. Noi nu avem timp, timpul ne are pe noi. Timpul este o inventie a omului, care nu este deloc demonstrabila din punct de vede stiintific, de aici clepsidra umpluta cu nisip… Timpul nu trece, el e fix, deci etern. Noi trecem!! Si asta e destul de usor de demonstrat, e suficient sa ne uitam in oglinda sau peste fotografii de acum 10, 20 de ani. Timpul e doar o incercare comoda pentru mintea umana in incercarea sa de a intrepreta cat de cat Universul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro