marți, august 11, 2020

Simplitatea timpului

În acest mic text prezint un model al timpului şi câteva interpretări ale lui.

În schema de mai jos am schiţat un model grafic al timpului. Timpul simplu este unul în care nu există nici o reprezentare depre timp. Timpul nominal este unul în care se face deosebirea calitativă între timp şi netimp, între ceea ce este măsurabil şi ce este nemăsurabil în mod principial. Timpul ordinal este un timp măsurabil în care se poate face numai o ordonare a momentelor observate sau măsurate, fără ca distanţa dintre observaţii să aibă vreo semnificaţie. Prin timp metric înţelegem o variabilă în care fie distanţa dintre momentele de timp are sens (adică un timp în care raportul dintre intervalele de timp are un înţeles), fie există în plus şi un zero fixat, o origine faţă de care începe măsurarea timpului sau faţă de care în modelul reconstruit al realităţii aplicăm unitatea de măsură a timpului cu care se calculează lungimile intervalelor de timp.

Observaţii:

  • Timpul metric este folosit în ştiinţele moderne ale naturii, vieţii, pământului şi sociale. În diferitele teorii se foloseşte un timp cu zero absolut sau un timp raport, fără zero absolut. Ceasul (procesul natural) care dă lungimea intervalului cu care se face metrizarea diferă de la o teorie la alta şi se schimbă în timpul asociat teoriilor de evoluţie culturală. Ceasul natural este obiectiv numai la o anumită scară de timp cultural. Lungimea totală a intervalului în care e necesară măsurarea diferă de la o teorie la alta, în funcţie de scara de timp a procesului descris. De exemplu, în teoriile cosmologice poate fi sau nu nevoie de un zero absolut, iar ceasul este ales dintre procese fizice. În teoria selecţiei naturale nu este nevoie de un zero absolut, ceasul este ciclul de viaţă al organismelor din specia respectivă, iar intervalul de timp necesar pentru explicaţia prin această teorie este un număr mare de cicluri de viaţă. În teoriile despre apariţia vieţii şi evoluţia dintr-un ancestor comun prin cuplarea multor procese de selecţie naturală şi de dezvoltare ontogenetică e nevoie de un interval mai mare de timp şi de o metrică independentă de ciclurile de viaţă, preluată din fizică. În teoriile istorice intervalul de timp necesar este mult mai restrâns, iar teoriile din ştiinţele moderne evoluează conform teoriilor de tip istoric.
  • Timpul ordinal este folosit în psihologie, nu există un ceas al proceselor mentale care să furnizeze o metrică obiectivă. Cronologia evenimentelor din minte se stabileşte convenţional prin cuplajul lor cu evenimente din exteriorul minţii.
  • Timpul nominal este folosit în teologie, netimpul este veşnicia, iar timpul are una dintre formele ordinale sau metrice. Timpul simplu se poate insera oricând în timpurile derivate din el, direct sau prin entităţi ce ţin de veşnicie, de exemplu prin actualizare liturgică, prin pronie, alte procese descrise în limbaj teologic.
  • În limbajul comun se folosesc toate tipurile de timp, cu excepţia celui simplu.
  • În viaţă se folosesc toate tipurile de timp. Identitatea persoanei face să existe o nevoie de coerenţă a tipurilor de timp, care se obţine cu diferite strategii.

Intepretări ale modelului timp (strategii de obţinere a coerenţei între tipurile de timp):

  • Interpretarea din perspectiva evoluţiei biologice şi culturale : timpul simplu este cel de care ţine seamă orice organism viu, iar celelalte tipuri de timp apar în diferite momente de dezvoltare a minţii organismelor animale şi a reprezentărilor acestora despre lume externă. O reprezentare considerată cea mai realistă la un moment dat e folosită ca sistem de referinţă pentru interpretarea celorlalte tipuri de timp. De exemplu timpul fizicii este folosit acum pentru a interpreta timpul ordinal şi nominal prin apel la diferite teorii suplimentare care fac legătura între procese fizice şi procese din minte şi cultură.
  • Interpretarea filozofică : este asociată teoriilor filozofice despre timp şi relaţia acestuia cu fiinţa, constă în teorii ontice, ontologii, alte tipuri de teorii (de ex. de tip transcendental).
  • Interpretarea antropologică : mentalităţile indivizilor, societăţilor şi stadiilor de dezvoltare istorice ale acestora pot fi dominate de un anumit tip de timp sau de altul. Reprezentările despre cei diferiţi se face prin scheme proprii fără să existe în mod necesar o unitate sau o toleranţă la alte tipuri de reprezentări, care în general nu sunt înţelese, ci doar interpretate. Cu cât reprezentarea despre timp este mai aproape de schema de mai sus, cu atât capacitatea de a înţelege pe cei diferiţi situaţi la niveluri de specificare mare a tipului de timp (de exemplu utilizatori care privilegiază timpul fizic actual) este mai mare.
  • Interpretarea creştină : schema corespunde gândirii în diferitele ei momente. Staţionarea în timpul simplu este imposibilă pentru om şi accesibilă doar ca limită (mecanismul e descris în teorii teologice ca cea palamită), dar este principial firească Omului model, care are fiinţă dumnezeiască din-ainte de veşnicie (din-ainte de netimp). Descrierea din textul creaţiei biblice este de tip nominal şi ordinal ireductibile la tipul metric. Descrierile metrice sunt instrumentale pentru scopuri practice pe termen scurt şi fără relevanţă teologică directă, sunt produse al minţii omului aflat inevitabil în stare de nesimplitate. Relevanţa teologică a descrierilor metrice este prin intermediul relaţiilor dintre oameni. Când descrierile metrice sunt intepretate creştin prin scheme ca cea de mai sus există consecinţe antrologice de tipul toleranţei bazată pe înţelegere (înţelegerea nu este necesară pentru o viaţă care merită trăită).

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Timpul este numai o marime pentru omul modern care in goana nebuna dupa lucruri materiale uita de fapt ce inseamna sa traiesti in afara timpului, imposibil, suntem sclavii timpului, lipsa acestuia provocand stress si multe afectuini mintale.

    • Foarte interesantă observaţia. Deschide o perspectivă diacronică a interpretării antropologice. S-ar putea face o cartare S-T istorică a mentalităţilor cu posibile aplicaţii în politici publice naţionale şi internaţionale.

      gânduri bune,

      • Datorita lipsei timpului si sub presiunea acestuia se i-au foarte multe hotarari politice si militare neintelepte, de ce ?

  2. Simplitatea timpului n-o intelegem decat atunci cand simtim ca imbatranim. Este vibes de timpul metric co zero si, poate, 100. Cu cat inaintam in varsta chiar si timpul ordinal își pierde acuratețea.

    • Interesantă observaţia dumneavoastră. Se poate construi o interpretare fiziologică şi psihologică pornind de la ea.

      Gânduri bune,

      • Cu alte cuvinte, cu cat imbatranesti timpul trece mai repede, cel putin in perceptia mea personala. Zilele si anii trec precum „vantul” saptamanile fug, azi e luni si maine parca este iar sambata, unde a ramas o saptamana intreaga ? Este rutina zilnica, cu ritualurile ei, cu programul de multe conform unui ceas bine programat, serviciul care dupa multi ani devine tot rutina, lucrurile repetandu-se, cu alte cuvinte aproape nu exista diferenta intre o zi si alta.
        Atat, ramane weekendul in care mai reusim sa iesim din malaxorul sus numit, weekend care de multe ori este sugrumat pritr-o multitudine de activitati, utile dar si multe foarte inutile care ne mai da impresia ca traim.

        • În schema din text astfel de formulări ar fi o interpretare a regiunii subiective (redusă eventual ontic la procese naturale) din perpectiva regiunii ontice metrizate căreia i se acordă prioritate ontologică (probabil cea fizică). E cam standardul actual al gândirii comune, naive cu spun cei din ştiinţele cogniţiei şi totul se joacă pe vârful arborelului modelului, fără conexiuni prin ramuri de adâncime.

          Miza schemei poate fi puţin mai mare, anume că diferitele regiuni sunt derivate ontologic din una mai profundă. Evident e nevoie de o elaborare a unui model printr-o cercetare inter- şi trans-disciplinară (în care modulul nou conceptual poate fi ceva de genul acestui text dezvoltat la un 20-30 de pagini prin analiza literaturii regionale în privinţa conceptualizării timpului. E un job cam de 60000 de euro, 4 person-months.

          Rămâne de văzut cine ar finanţa aşa ceva, poate într-un proiect dedicat fundementării unei identităţi policentrice europene.

          gânduri bune,

  3. Netimpul , vesnicia poate fi statica , fixa , dar daca este dinamica ,
    in schimbare , continua , sau nu , tot netimp este ?
    Un proces periodic de ex poate fi considerat in afara timpului ?
    Daca suntem in stare sa observam ca ne nastem , traim si apoi iesim din timp , murind ,
    nu suntem implicit legati de timp , atat cat traim ?
    Ca ordonare a evenimentelor care se intampla si ni se intampla .

  4. Parintele Arsenie Boca a spus ca la Intruparea lui Dumnezeu printre oameni s-a deapicat istoria omenirii in doua si se incepe numaratoarea timpului in amandoua sensurile lui: spte inceputul timpului si spre sfarsitul lui. De altfel numai Intruparea Mantuitorului estr un fapt istoric fiindca inceputul si sfasitul doar Dumnrzeu le stie, lumea si veacurile fiind cufundate in eternitate.

  5. Ipoteza dvs este destul de pretentioasa. Noi nu avem timp, timpul ne are pe noi. Timpul este o inventie a omului, care nu este deloc demonstrabila din punct de vede stiintific, de aici clepsidra umpluta cu nisip… Timpul ne trece, el e fix, deci etern. Noi trecem!! Si asta e destul de usor de demonstrat, e suficient sa ne uitam in oglinda sau peste fotografii de acum 10, 20 de ani. Timpul e doar o incercare comoda pentru mintea umana in incercarea sa de a intrepreta cat de cat Universul.

  6. Ipoteza dvs este destul de pretentioasa. Noi nu avem timp, timpul ne are pe noi. Timpul este o inventie a omului, care nu este deloc demonstrabila din punct de vede stiintific, de aici clepsidra umpluta cu nisip… Timpul nu trece, el e fix, deci etern. Noi trecem!! Si asta e destul de usor de demonstrat, e suficient sa ne uitam in oglinda sau peste fotografii de acum 10, 20 de ani. Timpul e doar o incercare comoda pentru mintea umana in incercarea sa de a intrepreta cat de cat Universul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Alegerile prezidențiale din Belarus: începutul sfârșitului pentru Lukașenko?

Duminică, 9 august, vor avea loc – într-o atmosferă extrem de tensionată - alegeri...

Molecula mea de gaz din aragaz

În aragazul nevestei se întâlnesc trei molecule de gaz. Acestea sunt: CH4 – Petrom, CH4 – Romgaz și...

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.