duminică, iulie 26, 2026

Simptomul „El Mencho”

„Ajunge un ciomag la un car de oale.”
Proverb

Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, care-și luase supranumele „El Mencho”, a fost reperat de forțele de ordine mexicane într-o zonă turistică din apropierea localității Tapalpa, din statul Jalisco în cursul săptămânii 16 – 21 februarie ac. „El Mencho”, lider al cartelului crimei cunoscut sub denumirea „Jalisco New Generation”, era monitorizat atent de serviciile secrete mexicane și americane. Conducătorii operațiunii, care aveau misiunea de a-l captura și aresta pe Nemesio Oseguera Cervantes, au decis la un moment dat că s-au creat condiții favorabile și au trecut la acțiune.

Sâmbătă, 21 februarie ac., autoritățile mexicane au adus în dispozitiv șase elicoptere militare undeva în zonă, poziționate astfel încât să nu alarmeze gruparea și să strice elementul surpriză. Au fost angrenate trupe speciale aparținând armatei terestre și marinei mexicane, asistate de tehnologie aeriană fără pilot și de vehicule blindate de luptă. Duminică, 22 februarie ac., trupele guvernamentale au intrat în acțiune, atacând reședința unde fusese localizat „El Mencho”.

În urma schimbului de focuri cu garda liderului cartelului, au fost raportate 62 de victime, inclusiv de partea forțelor guvernamentale. Nemesio Oseguera Cervantes nu a avut de gând să se predea ca să fie extrădat în Statele Unite. Împreună cu patru gărzi de corp, a fugit în pădure, încercând să-și piardă urma. Forțele guvernamentale i-au urmărit. A fost grav rănit și a decedat în elicopterul care îl transporta la bază, unde ar fi urmat să i se acorde îngrijiri medicale. Doi din cei patru membri ai gărzilor sale de corp au fost capturați în viață.

Violențe în Cointizo, statul México, duminică, 22 februarie. Sursa: jakartaglobe.id/news

Pe tot parcursul zilei de duminică – 22 februarie ac., trupe ale cartelului „Jalisco New Generation” au incendiat vehicule și magazine, blocând drumuri și perturbând traficul, în semn de protest față de uciderea lui „El Mencho”.

Ricardo Trevilla, ministrul mexican al apărării, a declarat că atacurile din Jalisco au fost organizate de mâna dreaptă a lui Nemesio Oseguera Cervantes, totodată CFO al cartelului, cunoscut sub numele de „El Tuli”. Acesta anunțase recompense de 20 de mii de pesos[1] celor care ucid membri ai forțelor guvernamentale de securitate. În cele din urmă, în schimburile de focuri, și „El Tuli” a fost eliminat.

RAPOARTE, RAPOARTE… ANALIZE, FRUSTRĂRI, AMENINȚĂRI, ACȚIUNI

A. Raportul DEA 2025

Un document util a fi consultat pentru a înțelege impactul cartelurilor mexicane de droguri este Raportul pentru anul 2025 al Drug Enforcement Administration – DEA (administrația americană pentru combaterea traficului de droguri)[2].

În data de 20 februarie 2025, Departamentul de Stat a desemnat oficial opt organizații criminale transnaționale (TCO) drept organizații teroriste străine (FTO) și teroriști globali special desemnați (SDGT), anume: Cartelul Sinaloa – CDS; Cartelul Jalisco Noua Generație – CJNG; Cartelul Nord-Est – CDN; Noua Familie Michoacán – LNFM; Cartelul Golfului – CDG; Cartelurile Unite – CU; Tren de Aragua – TdA și Mara Salvatrucha – MS-13.

Conform evaluărilor DEA, organizațiile criminale transnaționale (TCO) – inclusiv cartelurile internaționale ale drogurilor și alte grupuri criminale violente – „amenință siguranța poporului american, securitatea națională a Statelor Unite și siguranța și stabilitatea emisferei vestice. Aceste organizații produc și trafichează cantități mari de droguri ilicite, se angajează în mod curent în acte de violență și extorcare și orchestrează fluxul de contrabandă și persoane prin teritoriile de-a lungul frontierei dintre SUA și Mexic”[3].

TCO spală milioane de dolari obținuți ilicit din activități criminale folosind rețele chineze de spălare a banilor (CMLN), companii de servicii monetare (MSB), companii-paravan și fantomă, tranzacții cu criptomonede și pe bursă, funcționari bancari corupți ori pur și simplu recurg la contrabandă cu mari cantități de numerar – toate acestea afectând sistemul financiar al Statelor Unite și subminându-i securitatea economică.

Organizațiile mexicane de trafic de droguri se numără printre principalii producători mondiali de droguri ilicite, cum ar fi fentanilul, metamfetamina și heroina; ele controlează, de asemenea, traficul angro al acestor droguri – și al altora, cum ar fi cocaina – în Statele Unite. Aceste TCO „formează relații de afaceri cu organizații americane de trafic de droguri și organizații criminale violente pentru distribuția și vânzarea cu amănuntul a drogurilor, ceea ce duce la dependență, decese prin supradoză și violență în comunitățile din întreaga țară”[4].

Conform DEA, Cartelul Jalisco New Generation – CJNG, condus până recent de „El Mencho”, reprezinta „una dintre cele mai semnificative amenințări la adresa sănătății publice, siguranței publice și securității naționale a Statelor Unite”. Cartelul operează laboratoare clandestine în Mexic, unde produce droguri ilicite și apoi utilizează vaste rețele de distribuție pentru a transporta droguri în Statele Unite. Asociații, facilitatorii și afiliații CJNG operează în aproape toate cele 50 de state americane.

Zonele dominante de acțiune ale Cartelului Jalisco New Generation

– CJNG. Sursa: DEA Report 2025

CJNG este puternic implicat în fabricarea, traficul și distribuirea de droguri ilicite. Ramura financiară a CJNG – „Los Cuinis” ocupă un loc proeminent în structura de conducere a cartelului. „Los Cuinis” conduce o rețea extinsă și diversificată de spălare a banilor cartelului, pentru a repatria veniturile obținute din traficul ilicit de droguri în Mexic. Acest grup și alte facțiuni CJNG utilizează CMLN, burse de criptomonede, contrabanda cu numerar, spălarea de bani bazată pe comerț și alte metode de albire a banilor proveniți din traficul ilicit de droguri.

Cartelul Sinaloa – CDS controlează și operează rețele transnaționale extinse, multifațetate, pentru achiziționarea și transportul de substanțe chimice precursoare din China și India, din care sintetizează droguri letale, inclusiv fentanil, în laboratoare clandestine din Mexic. Cartelul folosește în acest scop facilități ale porturilor maritime, în principal cele de pe coasta Pacificului. Laboratoarele lor produc milioane de pastile de fentanil și mii de kilograme de pulbere de fentanil în fiecare an. Recent, facțiuni ale CDS au început să adauge xilazină în loturile de fentanil introduse în Statele Unite, destinate piețelor de pe Coasta de Est. Traficanții americani combină la rândul lor traficul cu xilazină cu cel de fentanil, pentru a-și multiplica veniturile.

Cartelul Nord-Est – CDN este implicat într-o gamă diversă de activități criminale, inclusiv răpiri, extorcare, furt de vehicule, trafic de persoane, spălare de bani, prostituție și jafuri armate. Cartelul este cunoscut pentru extorcarea de bani de la migranții care traversează Rio Grande în zonele controlate de CDN. Elemente ale CDN, care controlează în mare parte zona Ciudad Victoria din statul mexican Tamaulipas, învecinat cu extremitatea sud-estică a Texasului, sunt cunoscute pentru mituirea ofițerilor poliției de stat, ca să-i determine să protejeze rețelele de trafic de droguri și persoane. În plus, CDN a investit masiv în Ciudad Victoria pentru a facilita activitățile de spălare de bani ale cartelului.

Zonele dominante de acțiune ale Cartelului Noua Familie Michoacán LNFM. Sursa: DEA Report 2025

Familia Michoacán – „La Familia Michoacána”, alias LFM – este o organizație umbrelă care controlează teritorii în statele mexicane Guerrero, Michoacán, Morelos și statul México. LFM s-a format în 2006 pentru a lupta împotriva cartelului rival „Los Zetas”, care încerca să obțină controlul în Michoacán. Noua familie Michoacán – „La Nueva Familia Michoacána”, LNFM – este cea mai puternică facțiune a LFM. LNFM operează în principal în statele mexicane Guerrero și Michoacán, inclusiv portul Lázaro Cárdenas, unul dintre cele mai mari porturi maritime din Mexic.

B. Evaluările IRBC

Immigration and Refugee Board of Canada (Comitetul Canadian pentru Imigrație și Refugiați), prin Directoratul de Analiză consideră că Mexic găzduiește unele dintre cele mai mari, mai sofisticate și mai violente grupuri criminale organizate din emisfera vestică.[5] Cartelurile mexicane precum Sinaloa și CJNG nu doar că sunt de departe cele mai periculoase grupări, dar și acoperirea lor globală a crescut, operațiunile extinzându-se din Mexic și SUA până în Canada și în toată America Latină. Acestea și-au stabilit, de asemenea, o prezență în Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Australia și Noua Zeelandă.

Deceniile de represiuni ale guvernelor mexicane succesive nu au redus numărul grupărilor criminale mexicane, nu le-au restricționat aria de acoperire teritorială și nici nu le-au limitat controlul asupra afacerilor ilicite. Cartelurile mexicane ale drogurilor sunt într-o continuă schimbare. În ultimele decenii s-au dezvoltat, s-au fragmentat, au format permanent noi alianțe și au luptat între ele pentru teritoriu. Deși cartelurile care operează astăzi au rate ridicate de fluctuație a conducerilor și a alianțelor, principalele grupări rămân relativ stabile în ciuda războaielor periodice inter-carteluri.

Cartelurile mexicane de droguri sunt unul dintre cei mai importanți angajatori ai țării. Un articol, avându-i ca autori de Prieto-Curiel, Campedelli și Hope[6], demonstrează că agregate, aceste carteluri constituie al cincilea cel mai mare angajator din Mexic. Pe baza numărului de cazuri de omucidere și persoane dispărute legate, precum și a încarcerării membrilor cartelurilor, se estimează că numărul membrilor angajați de aceste organizații criminale este cuprins între 160 și 185 de mii, la nivelul anului 2022.

În anul 2024, scorul păcii sociale pentru 18 state mexicane s-a îmbunătățit, în timp ce pentru alte 14 s-a deteriorat. Crima organizată a fost identificată drept principalul motor al nivelurilor de violență extremă. Cel mai violent stat a fost Colima, urmat de Guanajuato, Morelos, Baja California și Quintana Roo. Statul Yucatán a fost cel mai pașnic, urmat de Tlaxcala, Durango, Chiapas și Nayarit.

Manșon de armă gravat cu inițialele CJNG. Sursa: DEA report 2025

CJNG și Cartelul Sinaloa sunt principalele organizații transnaționale de droguri din Mexic. Rapoartele le disting de grupurile mai mici, precum „United Cartels”, „La Nueva Familia Michoacána”, Cartelul Nord-Est și Cartelul Golfului, care și-au extins activitățile de extorcare în afaceri legale, au cooptat administrațiile locale și și-au consolidat influența asupra comunităților locale.

Zeci de celule independente din întreaga țară sunt implicate în activități ilicite la nivel local, cum ar fi furtul de produse petroliere, traficul de droguri sau furnizarea de servicii organizațiilor transnaționale. Bandele locale concurează pentru a se asocia cu grupuri criminale mai mari pentru a revendica o cotă cât mai serioasă din piața crimei.

Împreună, aceste structuri criminale au determinat creșteri ale nivelului general al violenței, în special în statele de-a lungul graniței cu Statele Unite, ca Baja California și Chihuahua, în statele de pe coasta Pacificului, precum Michoacán, Colima și Jalisco, și cele două state centrale, Guanajuato și México.

Alegerea în funcție a președintei Claudia Sheinbaum, la 2 iunie 2024, a avut loc pe fondul creșterii și intensificării disputelor între bande, care a provocat o ridicare cu 18% a ratei de letalitate a ciocnirilor dintre grupurile armate nestatale comparativ cu 2023. Utilizarea explozibililor și a violenței de la distanță – respectiv lansarea de drone, utilizarea de grenade, bombe artizanale și mine terestre improvizate s-a dublat față de 2023 în statele Michoacán, Guerrero și Guanajuato.

De la începutul mandatului Claudiei Sheinbaum, răspunsul guvernului mexican la acțiunile grupărilor criminale a inclus operațiuni bazate pe informații și arestări de mare profil, tactici în parte influențate de presiunea crescută asupra Mexicului din partea administrației Donald Trump. Datele colectate în primele șase luni de mandat arată că ciocnirile armate dintre grupurile criminale și forțele de securitate au înregistrat o creștere de 33% față de perioada anterioară.

Creșterea a fost în mare parte limitată la acțiunile derulate în statul Sinaloa, unde era în desfășurare un conflict intern între facțiunile ale cartelului Sinaloa. Aceste lupte interne au determinat un răspuns sporit al forțelor de securitate încă înainte ca președinta Claudia Sheinbaum să depună jurământul de investire.

Conform IRBC – ED, cartelul „Jalisco New Generation” a apărut în urma divizării Cartelului „Milenio” și operează ca o structură de comandă organizată în franșize. Cartelul este cunoscut pentru recurgerea la violența extremă și campaniile sale de relații publice. CJNG este una dintre cele mai puternice organizații criminale din Mexic sau oricum una dintre cele mai puternice și importante amenințări criminale. Averea CJNG, formula unică de comandă, înclinația spre violență și legăturile cu oficiali corupți sunt cele care îi permit să își mențină și să își extindă influența asupra comerțului cu droguri din Mexic.

Potrivit Serviciului de Siguranță Publică din Canada, CJNG desfășoară drone înarmate, recurge la execuții publice și răpiri pentru a induce teroarea și a depopula zonele pe care doresc să le controleze pentru activitatea lor criminală. Mai multe evaluări înclină să considere că principalul rival al CJNG este Cartelul Sinaloa, însă CJNG este considerat aproape unanim ca fiind mai agresiv, mai nemilos și mai puțin dispus să negocieze.

„Los Zetas” a fost unul dintre cele mai puternice și temute grupuri armate din Mexic, iar conflictele interne și înlăturarea liderilor săi cheie au declanșat declinul cartelului. „Los Zetas” a fost inițial o unitate armată a Cartelului Golfului. Puterea cartelului a scăzut în ultimii ani, pe măsură ce s-a fracturat în aripi rivale. Fragmentarea „Los Zetas” a făcut mai dificilă identificarea liderilor diverselor facțiuni actuale.

Se știe însă că unul dintre grupurile sale disidente – Cartelul Nord-Est, al cărui lider a fost arestat de autoritățile americane, continuă să mențină un control ferm asupra „fortăreței” sale din Nuevo Laredo, Tamaulipas.

Cartelul Nord-Est este în sine o rețea vastă de celule compartimentate implicate în comerțul ilegal cu droguri sintetice, cocaină, heroină și marijuana din Mexic și Statele Unite. Cartelul Nord-Est este aliat cu facțiunea „Los Mayitos” a Cartelului Sinaloa, care îi furnizează fentanil, metamfetamină și cocaină ilicite, pe care Cartelului Nord-Est le trafichează la nord de graniță.

Cartelul de Nord-Est s-a confruntat, începând cu 2019, cu diverse grupări independente din structura CJNG, cu celule ale Cartelului Sinaloa, dar și cu facțiuni ale „Los Zetas” sau Cartelului Golfului.

Zetas de Școală Veche – „Zetas Vieja Escuela”, o facțiune a „Los Zetas”, a format alianțe în ultimii ani cu CJNG și cu „Los Metros”, o ramură a Cartelului Golfului, pentru a sprijini incursiunile CJNG în regiunea nordică a Mexicului, de la Tamaulipas până la granița cu Statele Unite. În mod similar, în statul Tamaulipas din nord-estul țării, facțiuni ale Cartelului Golfului colaborează cu facțiuni ce țin de CJNG.

DESPRE RĂPOSATUL „EL MENCHO” NU SE POATE VORBI DE BINE

„Ivan, în vârstă de 35 de ani, și Jesus Alfredo Guzmán, în vârstă de 29 de ani, erau în vacanță într-un oraș turistic de aproape o săptămână. Într-o seară de duminică, în ajunul celei de-a 36-a aniversări a lui Ivan, au rezervat o masă la un restaurant de lux numit «La Leche» pentru a sărbători. Șase bărbați și nouă femei – tineri, atrăgători și bine îmbrăcați, conducând Range Rover-uri și Escalade-uri – li s-au alăturat  la o masă lungă, luminată de lumânări, în centrul camerei complet albe; au comandat șampanie și s-a cântat «La mulți ani». Trei ore mai târziu, la scurt timp după miezul nopții, pe când își încheiau seara, șase mascați cu puști de asalt au dat buzna și i-au înconjurat.”

„Cei doi frați și ceilalți bărbați au fost înghesuiți în grabă în două SUV-uri care așteptau afară și s-au pierdut în noapte, în timp ce femeile au fost lăsate nevătămate. Întreaga operațiune a durat mai puțin de două minute; proprietarul restaurantului avea să descrie ulterior scena ca fiind «violentă, dar foarte curată». Astfel, fără să se tragă vreun foc de armă, cei doi fii mai mici ai notoriului șef al cartelului Sinaloa, Joaquín Guzmán – alias «El Chapo» – au fost răpiți.”

„Fiii lui Chapo au făcut greșeala să-și găsească să petreacă tocmai pe teritoriul celui mai nou și mai periculos rival al Sinaloa, un șef de cartel nou apărut, pe nume Rubén Oseguera Cervantes – alias «El Mencho». Fost polițist în statul Jalisco, a ispășit trei ani într-o închisoare americană pentru trafic de heroină. «El Mencho» conduce ceea ce mulți experți numesc cel mai rapid, mai periculos și, potrivit unora, cel mai bogat cartel de droguri din Mexic: Cartelul «Jalisco Nueva Generación», sau CJNG. Deși este practic necunoscut în Statele Unite, «El Mencho» fusese pus sub acuzare de un tribunal federal din Washington D.C. pentru trafic de droguri, corupție și crimă, iar în prezent are o recompensă de 5 milioane de dolari pe capul său.”

Istoria de mai sus este relatată într-un articol publicat de „Rolling Stone” în anul 2017, având ca temă ascensiunea CJNG și a periculosului lider al cartelului, de acum răposatul Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, zis „El Mencho”.[7]

Anunțul Departamentului de Justiție al SUA privind recompensa pentru capturarea lui „El Mencho”. Sursa: usnews.com

După arestarea lui Joaquín Archivaldo Guzmán Loera, alias „El Chapo”, în ianuarie 2016 – consemna Josh Eells pentru „Rolling Stone” -, rata omuciderilor în Mexic crescuse cu peste 20%. „Balcanizare” – a numit fenomenul Josh Eells, care în 2016 s-a tradus în peste 20 de mii de cazuri de crimă, „mai multe victime decât în ​​Irak sau Afganistan”.

În primele cinci luni ale anului 2017, rata omuciderilor crescuse cu încă 30%; mii dintre aceste crime fiind atribuite presiunilor CJNG pentru controlul de teritoriu.

Au fost descoperite gropi comune în statele în care cartelul a fost cel mai agresiv, cum ar fi Veracruz, pe care procurorul general al statului îl descrisese drept „un mormânt gigantic”; în Colima, unde CJNG și Sinaloa au luptat pentru supremație, rata crimelor se triplase.

„El Mencho” dădea dovadă de o sălbăticie extremă chiar și după standardele cartelurilor narcotraficanților. Pentru brutalul „El Chapo” uciderile era o parte necesară a conducerii afacerii. Pentru „El Mencho”, uciderile includeau în meniu și un sadic spectacol public.

În 1989, „El Mencho” a fost arestat în San Francisco pentru vânzare de narcotice. A fost deportat în Mexic, dar a reintrat în Statele Unite și s-a stabilit în San Francisco. În septembrie 1992, a fost arestat din nou, de data aceasta în Sacramento, California. „El Mencho” a insistat că este nevinovat, că nu a fost implicat în tranzacția cu heroină și că anchetatorii sub acoperire au mințit. A fost condamnat. După trei ani, a fost eliberat condiționat din închisoare și deportat în Mexic la vârsta de 30 de ani. În Mexic, s-a alăturat forțelor de poliție locale din Cabo Corrientes și Tomatlán, în statul Jalisco.

După un timp, a părăsit forțele de poliție și a devenit membru al Cartelului „Milenio”. În cartelul „Milenio”, a început ca membru al echipei de asasini care îl proteja pe baronul drogurilor Armando Valencia Cornelio, alias „El Maradona”. Pentru a-și consolida relația cu „Milenio”, „El Mencho” s-a căsătorit cu una dintre surorile lui „El Maradona” – Rosalinda González Valencia. Așa a devenit o figură importantă a crimei organizate mexicane.

„El Mencho” s-a mutat în capitala statului, Guadalajara, alături de socrul său José Luis González Valencia, alias „El Quini” și Román Caballero Valencia. În Jalisco, „El Mencho” și cartelul „Milenio” s-au aliat cu un grup aparținând cartelului Sinaloa, condus de Ignacio „Nacho” Coronel, un baron al drogurilor de rang înalt și aliat al lui „El Chapo” – Guzmán. „El Mencho” și ai lui au derulat operațiuni de trafic, spălare de bani și execuții în numele cartelului Sinaloa în statele Colima și Jalisco.

Cartelul „Milenio” s-a rupt apoi în două: „La Resistencia” – Rezistența și „Los Mata Zetas” – Ucigașii Zeta, care erau conduși de „El Mencho”. „La Resistencia” i-au acuzat pe „Los Mata Zetas” că l-au predat autorităților pe Óscar Orlando[8]. A început un război între cele două grupări, pentru controlul teritoriului în Jalisco. În cele din urmă, „Los Mata Zetas” au câștigat războiul și și-au consolidat influența. Grupul și-a schimbat apoi numele în cartelul „Jalisco New Generation”.

Ca lider al CJNG, „El Mencho” și-a consolidat permanent poziția și și-a dezvoltat organizația prin expansiune și coruperea oficialilor guvernamentali. CJNG a parcurs rapid drumul de la o mică bandă criminală, desprinsă din Sinaloa, la unul dintre principalele carteluri criminale din Mexic. Pe parcurs, „El Mencho” a devenit ca unul dintre cei mai căutați criminali din Mexic. Până deunăzi, așa cum știm de acum.

DAR MORALA? MĂ TEM CĂ LIPSEȘTE…

Zilele de 21 și 22 februarie sunt deja uitate. Au năvălit peste noi, mult mai preocupante, evenimentele conflictului început într-o altă sâmbătă, 28 februarie, prin atacurile Israelului asupra Iranului și replica oferită mai apoi de Gărzile Revoluționare iraniene. Diferențele dintre imaginile zilei de duminică, 22 februarie, de pe străzile din Jalisco sau México și cele cu bombardamentele iraniene din Israel sau Emirate nu sunt prea mari. Lumea a fost martora unui război în toată regula al forțelor de ordine mexicane cu milițiile unuia dintre principalele carteluri de droguri, doar a unuia dintre ele. Dar în Mexic sunt multe carteluri importante, sute de subgrupuri și mii de grupuscule de crimă organizată înarmate până-n dinți. Gata oricând să se războiască cu statul de pe picior de egalitate. Așa că Mexicul oferă aparența unui stat eșuat.

Lumea nu pare îngrijorată prea mult de acest aspect. Donald J. Trump are măcar acest merit, de a fi insistat pe nevoia imperioasă a Statelor Unite de a se apăra eficient în fața exportului de crimă organizată dinspre frontiera cu Mexicul. Tema care preocupă acum nu depășește întrebarea: ce facem cu Campionatul Mondial de Fotbal din acest an? Pentru că este găzduit de stadioane din Statele Unite, Canada și Mexic. Apropo de Mexic, este cazul stadioanelor din Guadalajara – statul Jalisco; Monterrey – statul Nuevo León; Ciudad de México – capitala federală a Mexicului și a statului federal México.

Claudia Sheinbaum, președinta Mexicului, a dat asigurări într-o conferință de presă că vor fi implementate toate garanțiile necesare pentru asigurarea unui climat de liniște în regiunea Guadalajara, afectată de recenta creștere a violenței cartelurilor de droguri. Nu există niciun risc pentru fanii fotbalului care vor călători la Guadalajara în iunie ac. pentru a participa la cele patru meciuri ale Cupei Mondiale din 2026, a insistat Claudia Sheinbaum. În traducere, operațiunea de arestare a lui „El Mencho” a făcut parte din eforturile autorităților de a reduce amenințările potențiale și a asigura acest „climat de securitate”. „El Mencho” a fost ucis, au urmat mai multe zile de ciocniri ale poliției și armatei cu milițiile CJNG, dar situația se spune că a fost adusă sub control.

Președintele FIFA, Gianni Infantino, a venit cu declarații tot atât de politice[9], care se vor de asemenea liniștitoare, aducătoare de încredere:

„Ca în orice țară din lume, se întâmplă lucruri, motiv pentru care avem state, poliție și autorități care vor asigura ordinea și securitatea. Din partea mea și din partea FIFA, am încredere absolută. Autoritățile au lucruri mai importante de discutat decât fotbalul astăzi, dar fotbalul face parte din Mexic și o susținem deplin pe președinta Sheinbaum, care împărtășește această pasiune pentru fotbal. Mergeți în Mexic și mergeți la această sărbătoare care va fi pentru întreaga lume.”

„Desigur, monitorizăm situația din Mexic în acest moment, dar vreau să spun de la început că avem încredere totală în Mexic, în președinta Claudia Sheinbaum, în autorități și suntem convinși că totul va ieși în cel mai bun mod posibil. Avem câteva meciuri în Mexic peste o lună pentru play-off; noul Stadion Azteca va fi inaugurat. Mexicul este o țară grozavă, o țară a fotbalului.”

Totul va fi bine. Totul va fi bine și în Iran, ne asigură în aceste ore Donald J. Trump: într-o lună totul se va termina din punct de vedere militar, apoi iranienii își pot „lua guvernul înapoi”. Și mexicanii își pot lua țara înapoi pentru câteva săptămâni, cât se va juca fotbal. Apoi, business as usual. Să nu căutăm o morală acolo unde nu există, unde banii și interesele dictează regulile. Este inutil. Pierdere de vreme.


[1] Aproximativ echivalent cu 1.160 de dolari SUA

[2] https://www.dea.gov/sites/default/files/2025-07/2025NationalDrugThreatAssessment.pdf

[3] Ibidem

[4] Ibidem

[5] https://www.ecoi.net/en/document/2130453.html

[6] https://www.economist.com/the-americas/2023/09/28/mexicos-gangs-could-be-the-countrys-fifth-biggest-employer

[7] https://www.rollingstone.com/culture/culture-features/the-brutal-rise-of-el-mencho-196980/

[8] Óscar Nava Orlando Valencia, zis și „Lupul”

[9] https://as.ro/fotbal/campionatul-mondial-2026/gianni-infantino-prima-reactie-dupa-violentele-din-mexic-613453.html

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Mexicul este practic o tara esuata, condusa in buna masura de cartelurile de droguri. Coruptia e in floare chiar la nivel inalt, baronii drogurilor mituiesc cu sume uriase diversi oficiali pt a afla din timp unde si cand vor avea loc controale/razii. In plus e si o animozitate istorica fata de americani, din faptul ca SUA au luat o mare parte din teritoriul mexican (tot sud-vestul Sua, Texas, Arizona, California, New Mexico, Nevada, etc).
    In plus economia mexicana nelegata de droguri e relativ slaba, a.i nu poate oferi employment adecvat pt milioane de mexicani mai ales in regiunile sarace. De aici rezulta ca aceste carteluri sunt cei mai mari angajatori, au nevoie nu doar de soldati, ci si de contabili, tehnicieni, carausi, mecanici, medici, etc. Practic sunt state in stat, si preiau multe din indatoririle statului. E o intreaga „cultura”, narco-cultura care strica mintile multor tineri cu imagini de oameni cu bani, masini scumpe, femei frumoase, etc. Fiind foarte aproape de granita cu SUA, au piata de desfacere adiacenta, nu e ca in cazul Columbiei, unde aparea problema transportului drogurilor. Situatia e foarte complicata, sumele puse in joc sunt imense, si nu cred ca se va rezolva curand.

  2. Foarte interesant articolul dar cred ca folosirea DEA ca sursa introduce o eroare sistematica generata de faptul ca respectiva agentie are un „conflict de interese”(ca sa fiu mai clar, e o agentie care are in obiectul de activitate desfiintarea prin forte proprii si e inevitabil sa fie subiectiva in evaluari). Prin urmare, desi sunt de acord cu dl. Felea cum ca nu ar trebui sa cautam morala acolo unde nu are cum sa existe, inclin sa cred ca povestea traficului de droguri e mult mai complexa si nu ar trebui sa aratam cu degetul doar catre carteluri. Astept cu nerabdare sosirea de elicoptere si in Olanda.

  3. Ca în oricare afacere capitalistă, cererea condiționează producția.
    Practic, daca NU exista consumatori de fentanil, cocaină, nu există producție și desfacerea aferentă.
    Deci , a lupta exclusiv împotriva producătorilor ( care fac profit uriaș datorită cererii ridicate de droguri ) e o lupta împotriva morilor de vânt .
    Fără reducerea cererii de droguri
    ( oricare ) se asista la bani aruncați pe geam, morți inutili , propaganda .

    De ce există cerere de droguri , alta poveste în care intră cultura, nivelul de trai , dorința de a depăși normalitatea .
    În principal e un subiect extrem de important dar voit ascuns. Sau evitat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro