vineri, aprilie 19, 2024

Solutii de aplicat imediat pentru diminuarea efectelor dezastruoase ale cresterii preturilor la electricitate energie termica asupra populatiei si economiei Romaniei

Acest text se adresează, sub forma unei scrisori deschise, Parlamentului Romaniei, Guvernului, Ministerului Energiei, ANRE și Consilului Concurentei.

In prezent, in Uniunea Europeana,  exista diferite organizari sau structuri ale pietei libere de electricitate, care insa,  in toate Statele Membre,  trebuie sa respecte citeva principii de baza:

      –  libertatea intrarilor-iesirilor din piata ale actorilor, in functie de evaluarea lor economica si financiara a oportunitatilor existente,  

–  principiul “unbundling”-ului (separarea productiei de transport, si distributie)

– .integrarea sistemelor cu cele ale vecinilor si deschiderea oportunitatilor de schimburi reciproce

Electricitatea este tratata in acest caz ca si “commodity” (produs disponibil pe piata), desi, sunt sunt teorii si modele care trateaza electricitatea ca fiind un “sistem” si nu produs (probabil, de aceea si vorbim atit de mult de Sistem Energetic National si/sau “independenta energetica” – iar asta din urma, nu poate fi atinsa decit cu resurse proprii si sistem propriu, care, din pacate, sau din fericire, nu pot fi decit “nationale”, sau, mai corect – ale MS-Statelor Membre.  )

Totusi, Statele Membre, pot si trebuie sa decida, asa cum considera ele mai bine, sa impuna actorilor din piata de energie (producatori, transportatori, distribuitori, furnizori) obligatii de serviciu public, pentru urmarirea obiectivelor fundamentale ale interesului economic general.

In mod evident, obligatiile de serviciu public, prin stabilirea pretului la electricitate constituie fundamental o masura ce distorsioneaza “piata de electricitate” (NA daca este facuta arbitrar si nu competitiv).

Impunerea obligatiilor de serviciu public (in loc de “reguli de piata”) si stabilirea preturilor energiei (la cost, pentru acoperiea acestuia, si nu “la “piata”) trebuie facuta atunci cind:

  1. Furnizarea energiei este in mod substantial restrinsa si/sau sunt cresteri de preturi anormal de mari “in piata”
  2. Se constata, in mod evident, esecul “pietei” in stabilirea preturior, sau, se constata esecul interventiei (NA sau ne-interventiei) Autoritatii de Reglementare (ANRE) sau Consiliului Concurentei

Mai mult, se constata o actiune total dezordonata a Statului, in alocarea de subventii, plafonari, amenzi date operatorilor din piata ca urmare a unor reglementary confuze, sau “oportunitatilor” oferite acestor operatori de “disfunctionalitatile pietei”!…iar mai nou, se aplica “plafonarea preturilor” (pe ce baza, cum s-au calculat netransparent, nu se stie)

Aceste 2 elemente de mai sus, justifica interventia Statului “in piata”,(NA.  in mod competent,) in vederea protejarii interesului public si economic general si ordonarii simple si clare “a pietei”.


In cazul specific al Romaniei, constatindu-se esecul institutiilor  chemate sa reglementeze/urmareasca “piata de energie” si, mai ales lipsa unei perspective clare de viitor, este momentul sa se ia masuri drastice de  reorganizare a “piatei de electricitate”, reparindu-se astfel si niste erori din trecut, care, si ele ne-au adus in situatia de astazi, prin:

  • Integrarea companiilor de stat (hidro, termo, nuclear), care, oricum reprezinta deja  ~80% din productia de energie a Romaniei, intr-o singura companie nationala si constituirea unui “pool de energie” al acesteia, cu pretul rezultat; fiecare producator va fi remunerat “la cost”apropos, nimeni nu stie exact astazi, costurile de productie– (asigurindu-i-se viabilitatea financiara) si reglementat ca atare cu standarde de eficienta energetica specifice
  • Se va constitui un “cumparator unic” care va achizitiona energia de la aceasta companie integrata precum si de la alti producatori, prezenti si viitori, care vor dori sa intre in piata,   va distribui energia la pret unic catre toti distribuitorii existenti, iar acestia, vor distribui/furniza energie direct consumatorilor lor din aria lor de licenta, la costul lor specific, asigurindu-li-se viabilitatea financiara. Acestora, le trebuie impuse urgent termene, cel putin de:
    •  instalare a contoarelor inteligente pentru consumatori,
    • sisteme de tarifare adecvate (orar, zilnic, sezonier) si
    • masuri de reducere a CPT, care in Romania sunt de aprox, 2-2,5  ori mai mari ca in restul Statelor Membre UE) si nu sunt urmarite strict
  • Se respecta principiul  “unbundling” (separare productie de T & D), si se deschide “piata” altor producatori, care pot livra fie catre cumparatorul unic (in sistemul T), fie catre distribuitori (D)

In acest fel, vom avea, cel putin pe o perioada scurta, o transparenta ca costurilor, si o oportunitate pentru investitii pentru reducerea acestora, un tratament egal si corect al consumatorilor si protectie mai buna a acestora.a acestora.

COSTUL ESTE SINGURUL CRITERIU OBIECTIV DE EVALUARE SI DE AICI TREBUIE INCEPUT TOTUL, PE LANTUL Productie +Transport +Distributie

Mai jos, sunt prezentate niste date sintetice, (EUROSTAT) ref. Romania, Germania si Danemarca, in se care demonstreaza de ce “liberalizarea” pietei energiei in Romania este un process esuat, si de ce nu poate functiona in viitor;

Ce se observa din cele de mai jos:

  1. Raportul Venit mediu/Consum mediu este in RO=1,7 iar in celelalte state este ~5,2     (NA in conditiile in care Venitul mediu este distorsionat de faptul ca “saracia energetica” este prezenta in conditiile actuale, la aproximativ 50% din populatia tarii. Deci, Venitul e mult sub medie)
  2. Consumul specific/cap locuitor: 1.7 toe in RO si ~3.2 toe in celelalte state (asta demonstreaza si “inapoierea” in ce priveste confortul, la consumatorii romani)
  3. Emisiile specifice de CO2 sunt in Romania net superioare celor 2 state, datorita:
    • Consumului scazut de energie/cap de locuitor
    • Structura de productie regenerabile favorabila ! Acesta trebuie sa fie inca un motiv competitiv pentru integrarea producatorilor conform celor de mai sus, care va permite sa existe o companie cu un factor de emisie mediu superior altor companii/state, diminuind cumva presiunea pe ïnchiderea CEO si mutind-o pe “decarbonarea companiei” (asta, nu neaparat ca am fi impotriva eliminarii carbunelui din mixtul de energie)

Mai mult, se observa ca CPT (consumul propriu tehnologic la T&D) este de cu ~7% mai mult in RO decit in statele mentionate (aceasta ar insemna ca la o putere disponibila utilizata de 9000 MW, cei 7% ar reprezenta o capacitate de ~630 MW – adica cit 1 grup nuclear de la Cernavoda, care, n-ar mai trebui construit), iar ineficienta Distribuitorilor de energie din Romania este o problema necontrolata.

Rezulta in mod evident ca cele de mai sus, demonstreaza impactul negativ  mult mai puternic asupra economiei si consumatorilor din Romania, comparativ cu alte state care activeaza in “aceeasi piata a energiei” si care pot absorbi mult mai usor “imperfectiunile pietei”, ca sa nu spunem altfel.

Masuri de plafonare preturi, compensari, subventii etc. cum se intimpla in prezent, initiate de un Guvern buimac, care nu stie decit “sa dea”, neschimbind nimic in conceptul, structura si managementul  “pietei” nu vor avea nici un effect, deci, cel mult partial, pe termen imediat, dar in final, vom fi in aceeasi criza, ale carei costuri vor fi platite tot de consumatori, pina cind acestea vor deveni insuportabile.

Si totul va trebui sa inceapa cu “curatarea” Ministerului Energiei, ANRE, Consiliul Concurentei, ANPC, profesionalizarea lor si “umplerea lor”, conform statutului fiecaruia cu personal specializat, cu cunostinte si experienta demonstrata si nu cum este situatia in prezent.

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. Dupa parerea mea, nu ar trebui intervenit pe piata energiei.

    Este momentul sa intelegem ca de fapt consumam mult prea multa energie si ignoram solutiile tehnice de la nasul nostru, tocmai pentru ca e mai ieftin sa folosim combustibili fosili. Si ii folosim de fapt pentru ceea ce nu avem nevoie:
    – locuinte cu spatii uriase, greu de incalzit si de racit, dar pe care oricum nu le folosim
    – autoturisme cu motoare uriase, autoturism pentru fiecare membru al familiei, sa mergem la piata, dupa colt sau pana la prima intersectie, fiecare cu caruta lui/ei
    – tot felul de aparate electrice, apa care curge in nestire si acasa si pe conductele magistrale
    …si cate altele!

    Ignoram prosumatorii, micro-gridurile si energia alternativa, de fapt ne batem joc de aceste solutii, iar birocratia pune piedici cate incap dezvoltarii acestora.

    In plus, veniturile sunt disproportionat de mari fata de ceea ce producem, mare parte a banilor sunt de fapt imprumut de la generatiile urmatoare.

    A venit timpul sa ne trezim, sa ne intindem cat ne e patura.
    ===

    Dar sunt de acord ca liberalizarea pietei energiei in Romania este un esec, Cum ar putea sa mearga masuri de piata intr-un stat care se lupta cu piata, care refuza de fapt capitalismul?! Capitalism fara piata eu inca nu stiu sa existe,

    • Pentru cineva care a prins comunismul acest „intinde-te cat ti-e plapuma” este periculos si de neacceptat. Desigur, energiile verzi ar trebui incurajate prin reducerea birocratiei la zero.

      In paralel, acceptat faptul ca pentru viitorul previzibil energia nucleara e singura solutie, indiferent de gargaunii verzi ai stangii de caviar ecologist germane.

      Energia ieftina si abundenta ne-a scos din evul mediu. Energia scumpa ne va duce direct inapoi, acolo unde in loc de scris pe Contributors vom fi nevoiti literalmente sa luptam pentru supravietuire.

      Memoria intergenerationala se pare ca e foarte scurta.

      • Cand folosesti mai mult decat iti trebuie inseamna ca rispesti, nu ca te dezvolti.

        E adevarat insa si faptul ca maestrii risipei si ai distrugerii mediului au fost fix comunistii.

        ===

        As spune ca energia nu este nici scumpa, nici ieftina. Nicio marfa pana la urma nu e scumpa sau ieftina. Pretul este acela pe care cineva este dispus sa il plateasca.

        Dar sa plateasca statul (prin subventii) – adica toata lumea, in special cei care muncesc de krapa – pentru esecurile politicii si pentru ingamfarea si iresponsabilitata unora – asta chiar ca e de neacceptat.

        Stau toti cu dorsala atlantica lipita de tron, nu reabiliteaza conductele, nu termo-izoleaza locuintele, se imprumuta in nestire pentru beculete de Craciun de se vad de pe Marte, ii doare la basca de pregatirea pentru concurenta pe piata energei si la urma – zdrang! „Stai sa vezi ca s-a scumpit curentul :-)”.

        „Hai sa jumulim pe toate lumea sa platim facturile astea si apoi sa ne intoarcem la nepasarea noastra cea de toate zilele, la vorbitul in dodii pe la televiziuni si la ingurgitatul friptanelor prin restaurante de fite. ”

        Concret, ANRE a condus liberalizarea pietei energiei intr-un mod incalificabil. Nu reiau aici de ce si cum. Dar nu stiu sa fi patit cineva ceva pentru aceasta mizerie. Poate ca vreun politician le-o fi aratat degetul, mustrator. Cu totul alt deget fata de cel pe care administratorul unui bloc l-ar arata.

      • @zambetul lui Ilici
        „Energia ieftina si abundenta ne-a scos din evul mediu. Energia scumpa ne va duce direct inapoi…. ”
        _____
        Foarte bine graiti! In concluzie, trebuie integrate cat mai multe instalatii eoliene, fotovoltaice, biomasa, hidro, etc in mix.

        https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

        https://www.forbes.com/sites/energyinnovation/2020/01/21/renewable-energy-prices-hit-record-lows-how-can-utilities-benefit-from-unstoppable-solar-and-wind/

        https://energypost.eu/5-charts-show-the-rapid-fall-in-costs-of-renewable-energy/

  2. In Romania am liberalizat (si) „piata” de gaze naturale, IN LIPSA UNEI PIETEI!

    Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum:

    Avem o ofertă mult mai mică și o cerere foarte rigidă care nu se reduce nici dacă crești prețurile foarte mult. … Pe de altă parte este de înțeles graba cu care anumite guverne au încercat să arate publicului că fac ceva și au găsit această formă prin care sprijină consumatorii casnici. Dar ce înseamnă asta? Tu de fapt sprijini un consumator casnic să concureze în continuare alături de consumatorii industriali pentru acea cantitate limitată de energie. Deci nu lași ca cererea consumatorului casnic să scadă din cauza prețului. Dar asta menține deficitul dintre ofertă și cerere.

    https://bit.ly/3tDPmoc

    Cu toate ca „avem O OFERTĂ MULT MAI MICĂ și O CERERE FOARTE RIGIDĂ”, dna. Otilia Nuțu afirma ca „se menține deficitul dintre ofertă și cerere” din cauza guvernelor care „sprijină consumatorii casnici” – „deci nu lasă ca cererea consumatorului casnic să scadă”! INCREDIBIL!

    Daca la gaze naturale avem „O OFERTĂ MULT MAI MICĂ” concomitent cu „O CERERE FOARTE RIGIDĂ” care „NU SE REDUCE NICI DACĂ CREŞTI PREŢURILE FOARTE MULT”, inseamna ca „cererea consumatorului casnic” poate sa scada DOAR daca acesta renunta sa isi mai incalzeasca (decent) locuinta. TOTUSI, incalzirea locuintei pe timp de iarna NU REPREZINTA UN LUX – REPREZINTA O NECESITATE!

    Contrar afirmatiilor demagogice ale sustinatorilor liberalizarii „pietei” gazelor, NU EXISTA O PIATA a gazelor naturale, exista doar oportunitatea de imbogatire nemeritata a „producatorilor” de gaze („ofertă mult mai mică” + „cerere foarte rigidă”) – „producatori” care de fapt EXTRAG (NU PRODUC) niste RESURSE NATURALE care s-au format intr-o perioada de milioane de ani (cu mult inainte de aparitia omului). Aceste resurse de gaze NATURALE ar trebui sa apartina IN MOD EGAL tuturor oamenilor de pe Terra.

    Evident ca ACEASTA ESTE O IDEE UTOPICA! Omul s-a facut stapan pe teritoriile pe care s-a „cuibarit”. Totusi, ESTE POSIBILA (SI NECESARA) o varianta locala a acestei abordari principiale: RESURSELE NATURALE trebuie sa apartina cetatenilor statelor in subsolul carora se afla. Astfel, gazele naturale trebuie sa fie directionate PRIORITAR (prin companii de stat, cu management profesionist) pentru SATISFACEREA NEVOILOR ELEMENTARE ALE OAMENILOR: prepararea si incalzirea hranei, incalzirea apei pentru igiena personala, incalzirea locuintei – evitam (si) SITUATIA ABSURDA in care „UN CONSUMATOR CASNIC CONCUREAZĂ ALĂTURI DE CONSUMATORII INDUSTRIALI”! (Otilia Nuțu).

    Profiturile acestor companii trebuie sa fie folosite DOAR pentru buna lor functionare, prezenta si viitoare: intretinere, investitii, prospectiunea si extragerea gazelor naturale (inclusiv dezvoltarea tehnologiilor aferente – cu implicarea universitatilor de stat, care pot sa primeasca subventii pentru cercetare). In acest fel nu am mai ajunge intr-o situatie revoltatoare ca cea din prezent: preturi „nesimtite”, lipsa de investitii si resurse de de gaze naturale neexploatate.

    • RESURSELE NATURALE trebuie sa apartina cetatenilor statelor in subsolul carora se afla.
      ______
      1. Bunicul meu avea o vorba: „al tau este doar ce e pana la gard”. Altfel zis, ce este dincolo de gardul curtii dvs nu va apartine (trebuie sa va consolati cu aceasta realitate).

      2. Ca fapt divers, in lucrari de explorare miniera, cota succesului (sansa de a descoperi un zacamant comercial) este in jur de 25%. Cu alte cuvinte, daca companiile private nu veneau sa riste miliarde de dolari in lucrari de prospectiuni si explorare, zacamintele ramaneau nedescoperite mult si bine, iar „patiotii” in frunte cu dl Dragnea, Sosoaca, etc nu puteau spori securitatea energetica a cetatenilor si nici venituri aditionale la buget.

      3. Asadar, resursele naturale sunt descoperite de investitori care i au bani in mana si risca in lucrari de prospectiuni (un fel de cazino) si evident, statele emit legi si incurajeaza astfel de investitii pe teritoriul lor. In cazul descoperirii unui zacamant comercial, statul incaseaza asa zisele taxe de redeverenta (in jur de 10%-20% din productia bruta, in functie de costurile de exploatare, etc). In cele mai multe cazuri, aceasta taxa reprezinta chiar si peste 50% din castigul lucrarilor de exploatare – fara ca satul sa riste un cent. Caci pretul minereurilor pe piata mondiala este volatil, investitiile si cheltuielile de exploatare insa sunt fixe si imense (in special in cazul platformelor de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi offshore),

      4. In concluzie, in cazul descoperirii unui zacamant comercial, cetatenii beneficiaza prin intrarile taxelor de redeventa la bugetul statului. In cazul descoperii unui zacamant de hidrocarburi… cetatenii se bucura si de sporirea securitatii energetice. Apropo lozinca „resursele apartin cetatenilor”, va ofereau comunistii gaz metan sau benzina pe gratis?

      • @Florix

        Citindu-ti comentariul, mi-au dat lacrimile de mila „producatorilor” de gaze NATURALE :-)

        Sa vedem care este, de fapt, realitatea:

        «OMV Petrom a înregistrat în 2020 un profit NET de 1,29 miliarde lei față de 3,63 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 64%, pe fondul reducerii vânzărilor cu 19%, la 19,7 miliarde lei, în contextul pandemiei de coronavirus, potrivit rezultatelor pe 2020 publicate de companie. De asemenea, valoarea investițiilor a fost de 2,3 mld lei, în scădere cu 27%. Compania propune dividende de 0,031 lei/acțiune, la același nivel față de anul precedent.»

        https://bit.ly/351KRt8

        Deci:

        • In anul 2019, DUPA ce a facut investitii de 3.150.684.931,5 lei (3,15 miliarde lei), OMV Petrom a ramas cu un profit NET de 3,63 miliarde lei.

        • In anul 2020, DUPA ce a facut investitii de 2,3 mld lei, OMV Petrom a ramas cu un profit NET de 1,29 miliarde lei.

        Ziarul Financiar:

        «OMV Petrom, UNICUL PRODUCĂTOR LOCAL DE PETROL ŞI GAZE, a ajuns la finalul primelor TREI TRIMESTRE (din 2021) la o cifră de afaceri de 17 mld. lei, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut, dar a bifat un profit NET de 1,67 mld. lei (n.m. IN TREI TRIMESTRE – NU in tot anul 2021).

        În timp ce producţia totală de hidrocarburi a companiei s-a comprimat cu 10%, preţul mediu al ţiţeiului a fost cu 70% mai mare, pentru primele trei trimestre, până la 57 de dolari pe baril.»

        https://bit.ly/3nHxKE7

        Deci:

        • In primele 3 trimestre din anul 2021, OMV Petrom a ramas cu un profit NET de 1,67 miliarde lei.

        ***

        In anul 2013 faceam urmatorul comentariu la un articol (de pe „Contributors”) cu titlul „Reforme structurale şi proprietate: întoarcerea la origini”, articol scris de dl. Cosmin Marinescu, care „pe data de 22 decembrie 2014 a fost numit Consilier Prezidențial pe probleme de politici economice și sociale al Președintelui României”, Klaus Iohannis:

        «Evolutia profitului net al Petrom in perioada 2004 – 2009

        – In anul 2004 Petrom a avut pierderi de 240 milioane de euro.
        – In anul 2004 statul a obtinut la privatizarea Petrom 670 milioane de euro pentru 33% din actiuni. Petrom a realizat ulterior o majorare de capital in valoare de 830 milioane de euro, care i-a permis sa-si majoreze participatia la 51%.
        – In anul 2005 profitul Petrom a fost de 391 milioane de euro.
        – In anul 2006 profitul Petrom a fost de 648 milioane de euro.
        – In anul 2007 profitul Petrom a fost de 533 milioane de euro.
        – In anul 2008 profitul Petrom a fost de 278 milioane de euro.
        – In anul 2009 profitul Petrom a fost de 326 milioane de euro.

        http://tinyurl.com/d2wwt69

        Ce investitii formidabile a facut Petrom in anul 2004 astfel incat in 2005 a ajuns la un asemenea profit?

        Povestea cu necesitatea de a privatiza companiile (STRATEGICE) de stat pentru a evita „capusarea” (furtul) lor este una ridicola. Nu este nevoie de un doctorat in economie ca sa observi acest lucru, este suficient un exercitiu de logica (elementara).

        Lectie de economie neoliberala :

        Un taran are o vaca care paste pe propria pasune si care ii asigura laptele pentru familie, precum si un venit suplimentar. Vaca se imbolnaveste de o boala curabila (diagnosticata). Ce va face taranul? Raspuns (de bun gospodar): va trata vaca.

        GRESIT!!!

        Sa vedem care este „raspunsul corect” dat de „profesorii” de economie neoliberala: taranul trebuie sa vanda vaca deoarece „medicul veterinar” care trebuie sa aplice tratamentul este „betiv”. Clauze contractuale: vaca va paste tot pe pasunea taranului, cumparatorul platind doar a zecea parte din valoarea ierbii consumate, reducere de pret obtinuta ca urmare a salvarii vacii de la moarte sigura.

        Acesta a fost „rationamentul” in cazul Petrom (relevant pentru „capitalismul” neoliberal). In loc sa tratam boala „vacii” care ne dadea „lapte” (coruptia), mai bine am vandut „vaca” si acum cumparam „laptele” de la cel caruia i-am vandut-o, la pretul (si „conditiile”) stabilit de el. Si unde mai pui ca „vaca” mananca „iarba” tot de la noi din ograda (petrol, gaz si apa pentru hidrocentrale – romanesti).

        Resursele naturale ale Romaniei nu sunt proprietatea unor politicieni sau „grupuri de interese”, ci sunt proprietatea intregului popor (oricat de „comunist” ar suna aceasta afirmatie). Aceste resurse nu sunt rezultatul unor investitii, al unor activitati economice, ci sunt rezultatul fenomenelor naturale. Nici un individ sau o minoritate nu isi poate aroga dreptul de proprietate asupra resurselor naturale ale Romaniei. Aceste resurse trebuie sa aduca „profit” tuturor cetatenilor si nu doar unor entitati economice private.»

        ***

        P.S. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR in cadrul unei conferinte recente sustinute la ASE (30 noiembrie 2015):

        Din 1989 incoace au fost privatizate 7.500 de intreprinderi pentru care s-au incasat 7 mld. euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 mld.

        https://bit.ly/3KvFWB8

        Capitalul in Romania anului 2015 – Florin Georgescu, Prim-Viceguvernator si Vicepresedinte al Consiliului de administratie al BNR (fisier PDF):

        https://bit.ly/3nLP3Ux

        Cu cat s-a imprumutat Romania DOAR in perioade de pandemie:

        „Guvernele PNL s-au împrumutat în nici doi ani, perioadă care concide cu pandemia, cu 17 miliarde de euro mai mult decât PSD în aproape 3 ani, potrivit unei analize realizate de profit.ro.

        Iată cum arată situaţia:

        • Guvernele PNL (Orban şi Cîţu) – noiembrie 2019-octombrie 2021 – împrumuturi de 282 de miliarde de lei (57 de miliarde de euro) – condiţii de criză globală cauzată de pandemie.

        • Guvernele PSD (Grindeanu, Tudose, Dăncilă) – ianuarie 2017-ocombrie 2019 – împrumuturi de 196 de miliarde de lei (40 de miliarde de euro) – condiţii de creştere economică, fără crize majore.

        Jurnaliştii de la Profit subliniază că cea mai mare parte din împrumuturile guvernelor PNL a fost destinată acoperirii deficitelor bugetare foarte mari, ceea ce înseamnă că este datorie nouă, care măreşte datoria publică. Restul s-a dus în plata finanţărilor mai vechi ajunse la scadenţă.”

        https://bit.ly/351VkVs

        Deci, intre anii 2017-2021 (in 5 ani) Romania s-a imprumutat cu 97 miliarde de euro, in timp ce suma totala incasata din privatizari dupa Revolutie (pana in anul 2015) a fost de 7 miliarde de euro (pentru 7.500 de intreprinderi)!

        • „OMV Petrom a înregistrat în 2020 un profit NET de 1,29 miliarde lei față de 3,63 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 64%, pe fondul reducerii vânzărilor cu 19%, la 19,7 miliarde lei…….”
          ____
          Daca raportati castigul net la „equity & liabilities” (in 2020 circa 47,6 mld) veti observa ca branza este modesta.

          https://www.omvpetrom.com/services/downloads/00/omvpetrom.com/1522201840492/annual-report-omv-petrom-group-2020

          https://www.bvb.ro/financialinstruments/details/financialinstrumentsdetails.aspx?s=snp

          Privitor la sumele incasate din privatizari, multe societati au fost vandute dupa ce le-a scazut valoarea in urma devalizarilor (capusarii au promovat pe toate canalele /lozinca „nu ne vindem tara”;) Spre finele anilor ’90 /inceputul anilor 2000, majoritatea intreprinderilor de stat nu valorau mai mult decat pretul infrastructurii /terenului si eventual pretul fierului vechi (pretul terenurilor la vremea respectiva era si el mic). Apoi, retrospectiva privatizarilor arata ca multe privatizari au fost frauduloase (a se vedea cazul ARO, diverse CAP, IAS, etc) au fost insa si cateva povesti de succes gen Petrom-OMV, Automobile Dacia Renault, Automobile Craiova /Ford, Romtelecom, Oltcim dar si in sectorul financiar (BCR sau BRD de ex. au scapat, caci puteau impartasi o soarta comuna cu Bancorex).

          • @Florix

            Spui ca: „Daca raportati castigul net la „equity & liabilities” (in 2020 circa 47,6 mld) veti observa ca branza este modesta.”

            Aceasta afirmatie reprezinta o manipulare. Sa vedem, deci, realitatea:

            1. OMV Petrom – Cifre financiare (in miliarde lei):

            Anul 2014:
            Datorii curente = 6,160
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = 2,103

            Anul 2015:
            Datorii curente = 5,049
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = (676)

            Anul 2016:
            Datorii curente = 4,621
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = 1,043

            Anul 2017:
            Datorii curente = 5,129
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = 2,491

            Anul 2018:
            Datorii curente = 5,549
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = 4,078

            Anul 2019:
            Datorii curente = 5,797
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = 3,635

            Anul 2020:
            Datorii curente = 5,706
            Venit NET / (pierdere neta) atribuit(a) acționarilor = 1,291

            https://www.omvpetrom.com/en/investors/publications/financial-figures

            „Datoriile curente” („current liabilities”) sunt acele datorii care trebuie platite in urmatoarele 12 luni.

            https://bench.co/blog/accounting/assets-liabilities-equity/

            Daca ne uitam la cifrele de mai sus, observam ca OMV Petrom a obtinut profituri NETE in 6 din cei 7 ani, ceea ce inseamna ca au fost platite (FARA PROBLEME) toate „datoriile curente” (vezi o comparatie RELEVANTA cu „Exxon Mobil Corporation” mai jos, la „Concluzii”).

            „Branza” NU „a fost modesta” :-)

            ***

            2. Datoriile OMV Petrom sunt compuse din „datorii curente” („current liabilities”) + „datorii pe termen lung” („non-current liabilities”). Daca deschidem fisierul PDF de la link-ul pe care ni l-ai oferit, observam ca cea mai mare suma din „datoriile pe termen lung” (7,272 miliarde lei dintr-un total de 8,844 miliarde lei) reprezinta „Provisions for decommissioning and restoration obligations”, adica „Provizioane pentru obligațiile de dezafectare și restaurare”. Sa vedem ce reprezinta aceste „provizioane”:

            Atunci când o companie achiziționează anumite tipuri de active pe termen lung, aceasta are obligația de a le îndepărta după expirarea duratei lor de viață utilă și de a reface locul.

            Un exemplu tipic de astfel de active este o platformă petrolieră (n.m. precum OMV Petrom) sau o centrală nucleară.

            Atunci când o platformă petrolieră … își îndeplinește scopul și ajunge la sfârșitul duratei sale de viață utilă, este corect față de mediu și față de oameni să restaureze situl cât mai bine cu putinta.

            … compania care exploatează active similare va suporta cheltuielile inevitabile pentru a-și dezafecta activele la un moment dat în viitor.

            Ar fi în mod clar incorect să se contabilizeze aceste cheltuieli pe măsură ce apar.

            Motivul este acela că obligația de a îndepărta și de a restabili situl a apărut chiar în momentul în care au fost construite activele aferente și, prin urmare, societatea știa de la început despre aceste costuri.

            Utilizatorii situațiilor financiare au dreptul de a cunoaște o astfel de obligație și cheltuielile aferente.

            Prin urmare, Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) conțin mai multe norme privind așa-numitele „provizioane pentru dezafectare”.

            În momentul în care o societate începe dezafectarea – adică îndepărtarea instalației și refacerea amplasamentului, toate cheltuielile sunt suportate din provizioane.

            https://www.cpdbox.com/decommissioning-provision-ifrs/

            Deci, DACA „în momentul în care o societate începe dezafectarea – adică îndepărtarea instalației și refacerea amplasamentului, toate cheltuielile sunt suportate din provizioane” („ar fi în mod clar incorect să se contabilizeze aceste cheltuieli pe măsură ce apar” – n.m. adica DUPA sfarsitul exploatarii resurselor) INSEAMNA CA aceste provizioane sunt repartizate uniform pe intraga perioada de exploatare. Rezulta ca OMV Petrom a facut profit NET „in ciuda” cheltuielilor anuale cu aceste proviziozne :-)

            „Branza” NU „a fost modesta” :-)

            ***

            Concluzii:

            „Datoriile curente” („current liabilities”) – acele datorii care trebuie platite in urmatoarele 12 luni – sunt comune in contabilitatea unei companii precum OMV Petrom. De exemplu, „Exxon Mobil Corporation” a avut in anul 2019 „datoriile curente” („current liabilities”) MULT mai mari decat OMV Petrom:

            „Datoriile curente” („current liabilities”) OMV Petrom in anul 2019 = 5,797 miliarde lei = 1,36 miliarde dolari

            https://www.omvpetrom.com/en/investors/publications/financial-figures

            „Datoriile curente” („current liabilities”) Exxon Mobil Corporation in anul 2019 = 63,99 miliarde dolari

            https://www.investopedia.com/terms/a/accounting-equation.asp#toc-real-world-example

            Doar poza cu bilantul Exxon Mobil Corporation:

            https://bit.ly/3FUSqP2

            Fara cuvinte!

            In ceea ce priveste „datoriile pe termen lung” („non-current liabilities”), am vazut ca cea mai mare suma (7,272 miliarde lei dintr-un total de 8,844 miliarde lei) o reprezinta „Provisions for decommissioning and restoration obligations”, adica „Provizioane pentru obligațiile de dezafectare și restaurare”.

            OMV Petrom știa de la început despre aceste costuri („obligațiile de dezafectare și restaurare”), si cu toate astea a decis sa cheltuiasca o suma „astronomica” ;-) atunci cand a cumparat fostul Petrom de la statul roman:

            • In anul 2004 statul a obtinut la privatizarea Petrom 670 milioane de euro pentru 33% din actiuni. Petrom a realizat ulterior o majorare de capital in valoare de 830 milioane de euro, care i-a permis sa-si majoreze participatia la 51%.

            Traind zilnic cu cosmarul asigurarii „provizioanelor pentru obligatiile de dezafectare si restaurare”, cred ca OMV Petrom regreta astazi amarnic decizia prin care a acaparat 51% din fostul Petrom cu o suma mai mica decat profitul sau NET pe urmatorii 3 ani de dupa privatizare :-)

            Suma investita: 670 milioane + 830 milioane = 1,5 miliarde euro
            Profitul NET obtinut in anii 2005, 2006 si 2007: 391 milioane + 648 milioane + 533 milioane = 1,572 miliarde euro

            http://tinyurl.com/d2wwt69

            1,5 miliarde euro < 1,572 miliarde euro

            Totusi, se pare ca „branza” NU „a fost modesta” nici din acest punct de vedere :-)

            • 1) Deci, DACA „în momentul în care o societate începe dezafectarea – adică îndepărtarea instalației și refacerea amplasamentului, toate cheltuielile sunt suportate din provizioane” („ar fi în mod clar incorect să se contabilizeze aceste cheltuieli pe măsură ce apar” – n.m. adica DUPA sfarsitul exploatarii resurselor)
              _____
              Pentru cunostintele dvs, in momentul in care aceste chletuieli trebiuiesc facute, compania se poate afla in incapacitate de plata / sau insolventa. Nu in mod intamplator, in tarile membre UE (si nu numai) legislatiile cer ca provizioanele /costurile planificate pentru recultivare sa fie garantate sub forma de depozit bancar.

              2) „Suma investita: 670 milioane + 830 milioane = 1,5 miliarde euro. Profitul NET obtinut in anii 2005, 2006 si 2007: 391 milioane + 648 milioane + 533 milioane = 1,572 miliarde euro
              _____
              Strategia de dezvoltare a noului Petrom (investitii masive in upstream & downstream, prospectiuni, rafinare moderna, etc) s-a adeverit a fi un succes. Apoi, trebuie mentionat faptul ca performanta noului management a fost amplificata si de conditiile pietei, i.e. evolutia spectaculara a pretului petrolului (la data privatizarii nimeni nu anticipase ca in urmatorii ani pretul petrolului va urca peste 100 $ barilul). In fine, statul roman a beneficiat si el din plin de aceasta evolutie… incasand taxe pe profit, taxele de redeventa (peste 10% din productia bruta de petrol si gaze) plus 49% din profitul net. In asamblu, statul a incasat mai mult decat investitorul, fara insa sa investeasca /riste un singur cent.. si a inacasat considerabil mai mult in comparatie cu anii precedenti.

              P.S. puteti spune bogdaproste ca s-a un gasit un investitor serios cu expertiza de genul OMV. Altfel, managerii Petromului de stat se plimbau in continuare cu caciula in mana pe la usile ministrilor… sa discute ce mai pot carpi, pe cine mai trebuie sa angajeze, pe cine trebuie sa mai contracteze si alte sinecuri. Foarte probabil, productia de petrol, gaze, produse distilate, etc, aluneca in continuare pe panta descendenta… si de fapt, putem afirma ca investitiile austriecilor au transformat Petromul dintr-un „sac fara fund” in unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul statului.

              Apropo, nu este pacat ca nu s-a gasit si un investitor serios cu expertiza (gen BASF de ex.) si pentru Oltchim? Astazi, Romania importa produse organice de sinteza, produse anorganice, materiale de construzctii din produse macromoleculare, etc in loc sa exporte. Patrihotii au capusat Oltchimul cat au putut… in timp ce dadeau alegatorilor cu flit si cu lozinci patriotarde. Imi aduc aminte ce mari patrioti se dadeau ei (in frunte cu Basescu Petrov, Manole Isarescu, etc) cand iesau la concurs pe ecrane cu insinuari la adresa investitorilor straini. Bancomatul ANRP insa functiona struna, devaliza bugetul sa mearga…

            • @Florix

              Se pare ca ai ramas fara argumente, asa ca ai trecut la manipulare.

              1. In acest comentariu, spui ca:

              «Strategia de dezvoltare a noului Petrom … s-a adeverit a fi un succes … PERFORMANTA noului management a fost amplificata SI (n.m. DAR NU NUMAI) de conditiile pietei, i.e. evolutia spectaculara a pretului petrolului».

              Aceasta afiramatie este DIAMETRAL OPUSA fata de cea pe care ai facut-o in comentariul anterior, cu privire la ACELASI OMV Petrom:

              «Daca raportati castigul net la „equity & liabilities” … veti observa ca BRANZA ESTE MODESTA.»

              Aceasta inconsecventa in afirmatii reprezinta dovada clara ca incerci sa ne manipulezi.

              ***

              2. Dupa ce am argumentat CU CIFRE ca afiramatia cu „branza modesta” reprezinta o manipulare, acum ai abandonat descrierea prezentului deplorabil al OMV Petrom si ai trecut la descrierea viitorului sumbru in care compania risca sa isi sfarseasca zilele:

              «Pentru cunostintele dvs, in momentul in care aceste chletuieli trebuiesc facute, compania se poate afla in incapacitate de plata / sau insolventa.»

              Totusi, aceasta atentionare („pentru cunostintele dvs”) care priveste o posibila intrare in insolvabilitate a OMV Petrom (intr-un viitor neprecizat) este cel putin ciudata, avand in vedere faptul ca in acelasi comentariu apreciezi managementul performant al companiei: „STRATEGIA DE DEZVOLTARE a noului Petrom (investitii masive in upstream & downstream, prospectiuni, rafinare moderna, etc) S-A ADEVERIT A FI UN SUCCES”.

              Faptul ca te-am prins DEJA „cu ocaua mica” (inconsecventa in afirmatii), ma face sa interpretez aceasta inconsecventa in argumentatie ca fiind rezultatul unei noi incercari de manipulare (inconsecventa in prezentarea realitatii – „inconsecventa in afirmatii” – duce inevitabil la o argumentatie contradictorie).

              ***

              3. Povestea cu necesitatea de a privatiza companiile (STRATEGICE) de stat pentru a evita „capusarea” (furtul) lor este una ridicola. In loc sa tratam boala „vacii” care ne dadea „lapte” (coruptia), mai bine am vandut „vaca” si acum cumparam „laptele” de la cel caruia i-am vandut-o, la pretul (si „conditiile”) stabilit de el. Si unde mai pui ca „vaca” mananca „iarba” tot de la noi din ograda (titei, gaz).

              In anul 2013 faceam urmatoarele comentarii (fragmente) la un alt articol de pe „Contributors” („Privire de ansamblu asupra politicilor energetice romanesti post Nabucco” de Laurentiu Pachiu):

              «Domnule Pachiu, cum se impaca „securitatea energetice a Romaniei” cu decizii politico-economice ca privatizarea Petrom (?), care acum are politici anti-romanesti:

              A. „Consiliul Concurentei a sanctionat grupul Petrom cu o amenda de 503,8 milioane de lei pentru ca s-a inteles cu alte companii petroliere pentru a scoate de pe piata un sortiment de bezina”.

              B. „Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 milioane euro). Aceasta este suma pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu”.

              Deposedarea de resurse strategice ar putea sa fie vazuta ca o pedeapsa pentru cetatenii adulti de astazi, datorita lipsei lor de reactie fata de coruptie (sau chiar contributia la perpetuarea ei), insa nimeni nu are dreptul sa pedepseasca viitorii adulti (copiii de astazi) pentru lipsa de moralitate, pentru prostia sau lasitatea parintilor lor.

              Pe termen mediu si lung, instrainarea resurselor naturale este o greseala strategica majora. De exemplu, rezervele mondiale de hidrocarburi sunt pe terminate, asa ca statul trebuie sa poata interveni in cazul unor crize energetice catastrofale, cand ne vom trezi ca nemtii vor plati mai mult decat romanii pe energia romaneasca (care va fi exportata) iar noi vom ramane cu locuintele neincalzite iarna. Cum vor explica atunci politicienii imposibilitatea de a veni in ajutorul oamenilor (prin tinerea in frau a preturilor pe care „piata” le va ridica la cer, fara legatura cu costurile de productie)? Vor da vina pe cei care au facut privatizarea sectorului energetic? Va rezolva asta problema existentiala a oamenilor? Nimeni nu are dreptul sa expuna populatia Romaniei unor astfel de riscuri, atunci cand este posibil (resurse proprii de energie).»

              Din pacate, ceea ce prevedeam in anul 2013 se intampla acum (DOAR 8 ani mai tarziu)!

        • deci inainte de privatizare erau anual pierderi de sute de milioane euro, iar imediat dupa privatizare profit de sute de milioane….din care se platesc taxe
          in plus s-a asigurat productia interna de combustibil la standard euro, care altfel trebuia importat, iar statul incaseaza maimult din redeventa si taxe pe profit
          cei 3-4000 angajati care inainte taiau frunze la caini au trecut de la industria petrolului in categoria bugetarilor, dar macar azi Petrom functioneaza si produce profitabil

          • @probabil

            In anul 2013 faceam urmatorul comentariu la un articol de pe „Contributors” (vezi primul meu comentariu):

            «”Rationamentul” in cazul Petrom (relevant pentru „capitalismul” neoliberal). In loc sa tratam boala „vacii” care ne dadea „lapte” (coruptia), mai bine am vandut „vaca” si acum cumparam „laptele” de la cel caruia i-am vandut-o, la pretul (si „conditiile”) stabilit de el. Si unde mai pui ca „vaca” mananca „iarba” tot de la noi din ograda (petrol, gaz si apa pentru hidrocentrale – romanesti).»

            Tot in anul 2013 faceam urmatoarele comentarii (fragmente) la un alt articol de pe „Contributors” („Privire de ansamblu asupra politicilor energetice romanesti post Nabucco” de Laurentiu Pachiu):

            «Domnule Pachiu, cum se impaca „securitatea energetice a Romaniei” cu decizii politico-economice ca privatizarea Petrom (?), care acum are politici anti-romanesti:

            1. „Consiliul Concurentei a sanctionat grupul Petrom cu o amenda de 503,8 milioane de lei pentru ca s-a inteles cu alte companii petroliere pentru a scoate de pe piata un sortiment de bezina”.

            2. „Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 milioane euro). Aceasta este suma pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu”.

            Povestea cu necesitatea de a privatiza companiile (STRATEGICE) de stat pentru a evita „capusarea” (furtul) lor este una ridicola. … (vezi argumentatia de mai sus)

            Deposedarea de resurse strategice ar putea sa fie vazuta ca o pedeapsa pentru cetatenii adulti de astazi, datorita lipsei lor de reactie fata de coruptie (sau chiar contributia la perpetuarea ei), insa nimeni nu are dreptul sa pedepseasca viitorii adulti (copiii de astazi) pentru lipsa de moralitate, pentru prostia sau lasitatea parintilor lor.

            Pe termen mediu si lung, instrainarea resurselor naturale este o greseala strategica majora. De exemplu, rezervele mondiale de hidrocarburi sunt pe terminate, asa ca statul trebuie sa poata interveni in cazul unor crize energetice catastrofale, cand ne vom trezi ca nemtii vor plati mai mult decat romanii pe energia romaneasca (care va fi exportata) iar noi vom ramane cu locuintele neincalzite iarna. Cum vor explica atunci politicienii imposibilitatea de a veni in ajutorul oamenilor (prin tinerea in frau a preturilor pe care „piata” le va ridica la cer, fara legatura cu costurile de productie)? Vor da vina pe cei care au facut privatizarea sectorului energetic? Va rezolva asta problema existentiala a oamenilor? Nimeni nu are dreptul sa expuna populatia Romaniei unor astfel de riscuri, atunci cand este posibil (resurse proprii de energie).»

            Din pacate, ceea ce prevedeam in anul 2013 se intampla acum (DOAR 8 ani mai tarziu)!

            In primul meu comentariu spuneam:

            In Romania am liberalizat (si) „piata” de gaze naturale, IN LIPSA UNEI PIETEI!

            Contrar afirmatiilor demagogice ale sustinatorilor liberalizarii „pietei” gazelor, NU EXISTA O PIATA a gazelor naturale („O OFERTĂ MULT MAI MICĂ” concomitent cu „O CERERE FOARTE RIGIDĂ” care „NU SE REDUCE NICI DACĂ CREŞTI PREŢURILE FOARTE MULT”), exista doar oportunitatea de imbogatire nemeritata a „producatorilor” de gaze – „producatori” care de fapt EXTRAG (NU PRODUC) niste RESURSE NATURALE care s-au format intr-o perioada de milioane de ani (cu mult inainte de aparitia omului). … (vezi argumentatia completa in primul meu comentariu, argumentatie bazata pe ANALIZA „pietei” facuta de catre Otilia Nuțu, ANALIST de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum – https://bit.ly/3tDPmoc )

            Ziarul Financiar:

            «OMV Petrom, UNICUL PRODUCĂTOR LOCAL DE PETROL ŞI GAZE, a ajuns la finalul primelor TREI TRIMESTRE (din 2021) la o cifră de afaceri de 17 mld. lei, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut, dar a bifat un profit NET de 1,67 mld. lei (n.m. IN TREI TRIMESTRE – NU in tot anul 2021).

            În timp ce producţia totală de hidrocarburi a companiei s-a comprimat cu 10%, PREŢUL MEDIU AL ŢIŢEIULUI A FOST CU 70% MAI MARE, pentru primele trei trimestre, până la 57 de dolari pe baril. (n.m. Crestgerea „nesimtit” de mare a pretului titeiului – sa nu mai vorbim de gaze naturale – nu are nicio legatura cu costurile de extragere – „productie”

            https://bit.ly/3nHxKE7

            ***

            Toate efectele pozitive pe care le insirui in comentariul tau puteau sa fie obtinute prin combaterea EFICIENTA a coruptiei, fara a recurge la „privatizari” (un eufemism pentru „pomeni”) – deci NU reprezinta argumente VALIDE pentru apararea politicilor anti-nationale cu privire la RESURSELE STRATEGICE ale Romaniei.

            Putem considera ca OMV Petrom a primit pomana 51% din fostul Petrom, avand in vedere faptul ca a platit pentru pachetul majoritar o suma mai mica decat profitul sau NET pe urmatorii 3 ani de dupa „privatizare”:

            Suma investita: 670 milioane + 830 milioane = 1,5 miliarde euro
            Profitul NET obtinut in anii 2005, 2006 si 2007: 391 milioane + 648 milioane + 533 milioane = 1,572 miliarde euro

            http://tinyurl.com/d2wwt69

            1,5 miliarde euro < 1,572 miliarde euro

            • sa repet intrebarea? „argumentul” dvs gen „pen’ca privatizarile e cah” nu e un raspuns

            • @probabil

              Se pare ca nu ai citi cu atentie comentariile mele, asa ca voi incerca sa postez doar acele argumente care vizeaza „intrebarea” ta. Tu ai facut urmatoarele afirmatii (fara nicio intrebare, de fapt):

              «1. Inainte de privatizare erau anual pierderi de sute de milioane euro, iar imediat dupa privatizare profit de sute de milioane … din care se platesc taxe.

              2. S-a asigurat productia interna de combustibil la standard euro, care altfel trebuia importat, iar statul incaseaza mai mult din redeventa si taxe pe profit.

              3. cei 3-4000 angajati care inainte taiau frunze la caini au trecut de la industria petrolului in categoria bugetarilor, dar macar azi Petrom functioneaza si produce profitabil.»

              Toate efectele pozitive pe care le insirui in comentariul tau puteau sa fie obtinute prin combaterea EFICIENTA a coruptiei, fara a recurge la „privatizari” (un eufemism pentru „pomeni”) – deci NU reprezinta argumente VALIDE pentru apararea politicilor anti-nationale cu privire la RESURSELE STRATEGICE ale Romaniei.

              Argumentatie:

              ***

              1. Evolutia profitului net al Petrom in perioada 2004 – 2009:

              In anul 2004 Petrom a avut pierderi de 240 milioane de euro.

              • In anul 2004 statul a obtinut la privatizarea Petrom 670 milioane de euro pentru 33% din actiuni. Petrom a realizat ulterior o majorare de capital in valoare de 830 milioane de euro, care i-a permis sa-si majoreze participatia la 51%.

              In anul 2005 profitul Petrom a fost de 391 milioane de euro.
              • In anul 2006 profitul Petrom a fost de 648 milioane de euro.
              • In anul 2007 profitul Petrom a fost de 533 milioane de euro.
              • In anul 2008 profitul Petrom a fost de 278 milioane de euro.
              • In anul 2009 profitul Petrom a fost de 326 milioane de euro.

              http://tinyurl.com/d2wwt69

              (PARANTEZA: Putem considera ca OMV Petrom a primit pomana 51% din fostul Petrom, avand in vedere faptul ca a platit pentru pachetul majoritar o suma mai mica decat profitul sau NET pe urmatorii 3 ani de dupa „privatizare”.)

              ***

              2. Ce investitii formidabile a facut Petrom in anul 2004 astfel incat in 2005 a ajuns la un asemenea profit?

              Deoarece nu cunosc raspunsul la acesta intrebare, voi lua in calcul investitiile facute de catre OMV Petrom in anii 2019 si 2020:

              «OMV Petrom a înregistrat în 2020 un profit NET de 1,29 miliarde lei față de 3,63 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 64%, pe fondul reducerii vânzărilor cu 19%, la 19,7 miliarde lei, în contextul pandemiei de coronavirus, potrivit rezultatelor pe 2020 publicate de companie. De asemenea, valoarea investițiilor a fost de 2,3 mld lei, în scădere cu 27%. Compania propune dividende de 0,031 lei/acțiune, la același nivel față de anul precedent.»

              https://bit.ly/351KRt8

              Deci:

              • In anul 2019, OMV Petrom a facut investitii de 3.150.684.931,5 lei (3,15 miliarde lei) = 0,74 miliarde dolari
              • In anul 2020, OMV Petrom a facut investitii de 2,3 mld lei = 0,54 miliarde dolari

              Media investitiilor OMV Petrom pe un an (2019-2020) = 0,64 miliarde dolari

              ***

              3. Cu cat s-a imprumutat Romania intre anii 2017-2021 (5 ani):

              • Guvernele PNL (Orban şi Cîţu) – noiembrie 2019-octombrie 2021 – împrumuturi de 282 de miliarde de lei (57 de miliarde de euro) – condiţii de criză globală cauzată de pandemie.

              • Guvernele PSD (Grindeanu, Tudose, Dăncilă) – ianuarie 2017-ocombrie 2019 – împrumuturi de 196 de miliarde de lei (40 de miliarde de euro) – condiţii de creştere economică, fără crize majore.

              https://bit.ly/351VkVs

              Deci, intre anii 2017-2021 (in 5 ani) Romania s-a imprumutat cu 97 miliarde euro.

              Media imprumuturilor Romaniei pe un an = 19,4 miliarde euro = 22 miliarde dolari

              ***

              4. Acum sa comparam media imprumuturilor Romaniei pe un an (2017-2021) cu Media investitiilor OMV Petrom pe un an (2019-2020):

              Imprumuturi Romania = 22 miliarde dolari
              Investitii OMV Petrom = 0,64 miliarde dolari

              Deci, (in medie) intr-un an Romania s-a imprumutat cu o suma mai mare decat investitiile OMV Petrom pe 34 de ani!

              Sau, altfel spus, OMV Petrom a investit intr-un an o suma egala cu cea imprumutata de Romania intr-o saptamana si jumatate!!!

              ***

              5. CONCLUZII:

              Povestea cu necesitatea de a privatiza companiile (STRATEGICE) de stat pentru a evita „capusarea” (furtul) lor este una ridicola. In loc sa tratam boala „vacii” care ne dadea „lapte” (coruptia), mai bine am vandut „vaca” si acum cumparam „laptele” de la cel caruia i-am vandut-o, la pretul (si „conditiile”) stabilit de el. Si unde mai pui ca „vaca” mananca „iarba” tot de la noi din ograda (titei, gaz).

              Daca OMV Petrom a reusit INTR-UN SINGUR AN sa treaca de la o pierdere de 240 milioane euro la un profit de 391 milioane euro (o diferenta de de venituri de 631 milioane euro) facand investitii (PROBABIL) cam cat s-a imprumutat Romania intr-o saptamana si jumatate (!!!), atunci si Romania putea sa obtina cu vechiul Petrom rezultatele postate de tine, prin COMBATEREA EFICIENTA A CORUPTIEI si printr-un MANAGEMENT PROFESIONIST – instalat fara probleme, dupa rezolvarea problemei coruptiei generalizate.

              In legatura cu argumentul necesitatii „privatizarii” RESURSELOR STRATEGICE din cauza incapacitatii Romaniei de a lupta cu flagelul coruptiei generalizate, voi posta un fragment dintr-un comentariu pe care l-am facut la un alt articol de pe „Contributors” („Privire de ansamblu asupra politicilor energetice romanesti post Nabucco” de Laurentiu Pachiu), in anul 2013:

              «Deposedarea de RESURSE STRATEGICE ar putea sa fie vazuta ca o pedeapsa pentru cetatenii adulti de astazi, datorita lipsei lor de reactie fata de coruptie (sau chiar contributia la perpetuarea ei), insa nimeni nu are dreptul sa pedepseasca viitorii adulti (copiii de astazi) pentru lipsa de moralitate, pentru prostia sau lasitatea parintilor lor.»

              ***

              P.S. Intre timp, TOTI copiii anului 2004 (anul „privatizarii” Petrom) au devenit adultii de astazi. Acum, acestia sunt obligati sa suporte consecintele deciziilor irationale luate de catre parintii lor (sau de care grupuri de interese obscure ?! cu „consimtamantul” tacit al parintilor lor):

              Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum:

              Avem o ofertă mult mai mică și o cerere foarte rigidă care nu se reduce nici dacă crești prețurile foarte mult. … Pe de altă parte este de înțeles graba cu care anumite guverne au încercat să arate publicului că fac ceva și au găsit această formă prin care sprijină consumatorii casnici. Dar ce înseamnă asta? Tu de fapt sprijini un consumator casnic să concureze în continuare alături de consumatorii industriali pentru acea cantitate limitată de energie. Deci nu lași ca cererea consumatorului casnic să scadă din cauza prețului. Dar asta menține deficitul dintre ofertă și cerere.

              https://bit.ly/3tDPmoc

              Daca la gaze naturale avem „O OFERTĂ MULT MAI MICĂ” concomitent cu „O CERERE FOARTE RIGIDĂ” care „NU SE REDUCE NICI DACĂ CREŞTI PREŢURILE FOARTE MULT”, inseamna ca „cererea consumatorului casnic” poate sa scada DOAR daca acesta renunta sa isi mai incalzeasca (decent) locuinta. TOTUSI, incalzirea locuintei pe timp de iarna NU REPREZINTA UN LUX – REPREZINTA O NECESITATE! (argument important IMPOTRIVA privatizarilor din domeniul energetic)

              NU EXISTA O PIATA a gazelor naturale in Romania, exista doar oportunitatea de imbogatire nemeritata a „producatorilor” de gaze („ofertă mult mai mică” + „cerere foarte rigidă”) – „producatori” care de fapt EXTRAG (NU PRODUC) niste RESURSE NATURALE care s-au format intr-o perioada de milioane de ani (cu mult inainte de aparitia omului).

              RESURSELE NATURALE ale Romaniei trebuie sa apartina cetatenilor romani. Astfel, gazele naturale trebuie sa fie directionate PRIORITAR (prin companii de stat, cu management profesionist) pentru SATISFACEREA NEVOILOR ELEMENTARE ALE OAMENILOR: prepararea si incalzirea hranei, incalzirea apei pentru igiena personala, incalzirea locuintei – evitam (si) SITUATIA ABSURDA in care „UN CONSUMATOR CASNIC CONCUREAZĂ ALĂTURI DE CONSUMATORII INDUSTRIALI”! (Otilia Nuțu).

              Profiturile acestor companii trebuie sa fie folosite DOAR pentru buna lor functionare, prezenta si viitoare: intretinere, investitii, prospectiunea si extragerea gazelor naturale (inclusiv dezvoltarea tehnologiilor aferente – cu implicarea universitatilor de stat, care pot sa primeasca subventii pentru cercetare). In acest fel nu am mai ajunge intr-o situatie revoltatoare ca cea din prezent: preturi „nesimtite”, lipsa de investitii si resurse de gaze naturale neexploatate.

  3. Vreau sa spun numai un lucru ; oamenii trebuie lasati sa se debranseze liber de la sistemele centralizate ( sisteme ale tilhariei ).

    • Si sa se rebranseze… unde?

      Debransarea e usor de facut, daca nu platesti factura un timp in mod normal vei fi debransat. Si cred ca se poate face si la cerere. Sau calea si mai simpla: nu mai consumi de la „ei”. Dar atunci de unde iei energia?

      • Depinde unde stai, la tara se poate consuma biogaz obtinut din dejectii animale.
        La oras mai greu iar sistemul centralizat este sustinut de UE, centralele inviduale fiind interzise de la un anumit timp.
        In acest context fiecare bloc, va dati seama la ce costuri ar putea sa-si instaleze propria centrala iar daca nu ramane in sistemul centralizat cu pierderi enorme.

  4. Eu nu înțeleg cum a fost priceputa in Romania directiva europeana privind
    principiul “unbundling”.
    Deoarece și Italia e membra a aceleiași comunități.
    DAR la italieni :
    – cel mai mare producător de energie e ENEL (cunoscut și în RO)
    – Are in patrimoniu un mix de centrale electrice pe cărbune , gaz, eolian, fotovoltaic și hidro.
    – aceiași ENEL e si cel mai mare distributor italian de energie.
    – E si firma care are ca actionist majoritar/ principal statul italian.

    Și totuși nu sare nimeni în sus la UE.

    O fi că în România a fost interpretată ” cu dedicație” directiva europeana ?
    Bănuiesc că DA.
    Nici o țară dezvoltata din UE nu are distributori de energie fara centrale electrice( oricare tip) in patrimoniu ( am mai scris despre asta ) . Efectul direct, nu au nici „băieți deștepți” cu 4 angajați și 3 computere numiți pompos „distributori”.

    Doar că în RO, băieții ăștia cotizează din greu la partide și politicieni. ( Vezi pe ziare com. extrasul din procesul doamnei Udrea unde se mergea cu 2,5 milioane euro in valiza ca mită din partea unui băiat destept )
    Acum e in mod sigur identic și ca atare tot ce propuneți dumneavoastră nu va fi ascultat /discutat/ analizat, eventual aprobat și implementat de nici un decident politic.
    Nu se muscă mana care te hrănește. 😀😀
    Corupția nu doar ucide. Înainte slăbește națiunea , reduce nivelul de trai general și favorizează emigrarea.
    Cumva in Romania 2022 e divers și nu știu eu ?

    PS.
    In pur stil mioritic , comasarea centralelor electrice in o singura entitate va fi cel puțin originala.
    Prin înființarea unei alte forme fara fond , mai presus de varie AGA hidro, nucleara, cărbune care vor rămâne cu piloșii bine remunerați pe funcții.
    O nouă supra entitate SI mai bine plătita.

    In rest va urez succes.

    Lipitorii de afișe promovați în minister , rudele politicienilor , pilele și amantele vor continua să încaseze salariile mărețe invers proporționale cu profesionalitatea tehnică și organizativa demonstrată.
    Pestele e putred la cap.

    • Dl.Stefan, in principiu aveti dreptate, dar, in Italia, Enel NU ESTE SINGURUL PRODUCATOR !…sau DISTRIBUITOR…la noi, exceptind citeva eoliene, productia e facuta de 90% capacitati de stat si, sunt niste distribuitori „privati”…enel, cez, eon, etc….
      asa am zis ca avem „piata”…

      • Dl. Stefan se inseala amarnic (cel putin in privinta structurii actionariatului Enel;). https://www.enel.com/investors/investing/shareholders

        Privitor la liberalizarea pietei energetice, in cazul Romaniei de ex. nr distribuitorilor este mai putin relevant (pot fi chiar si 1000) din moment ce productia este monopolizata de cativa producatori de stat. In rest, prin intermediul monopolului „de stat”, clasa politica poate intradevar dicta tarifele pentru consumatori, tariful poate fi folosit chiar si subiect de campanie electorala (why not;). Foarte probabil insa, o asemenea strategie franeaza cresterea competitivitatii in domeniu, respectiv evolutia unui sistem energetic competitiv pe termen mediu si lung… dupa modelul celor din vestul continentului sau din nordul Americii.

        https://www.rwe.com/en/press/rwe-ag/2021-11-15-rwe-launches-investment-and-growth-offensive

        https://www.shell.com/energy-and-innovation/electricity/shellenergy.html

        • @ Florix
          Învățați să pricepeți niste grafice , date.
          Ministerul economiei din Italia deține direct 23,6% din acțiunile ENEL.
          Suplimentar mai are 6,7 % din acțiuni prin investitori instituționali italieni. ( tip „Cassa Depositi e Prestiti” care e tot proprietate a statului italian.)

          Nici un alt SINGUR investitor străin nu deține un astfel de procent de acțiuni.
          Investitori USA la 46,6% înseamnă :
          – Investitori bănci +
          Investitori fonduri de investitii + investitori privati.
          DECI mai mulți investitori dar SE-PA- RATI.
          Greu cu matematica și graficele. 😀😀

          Deci când citiți „investitori străini ” și ” investitori instituționali” luați dex economic sa pricepeți ce e aia.
          După aia scrieți ce vreți.

          • Suplimentar mai are 6,7 % din acțiuni prin investitori instituționali italieni. (tip „Cassa Depositi e Prestiti” care e tot proprietate a statului italian.)
            ____
            Asumptii si prezumtii. Cele 6,7% pot fi detinute de institutii financiare gen Unicredit, Generali, Intesa Sanpaolo, fonduri private de investitii, companii de asigurari, etc. Niciun grafic nu arata ca ministrul economiei ar detine actiuni suplimentare asa cum insinuati (apropo, cate fonduri de investitii administreaza ministerul economiei?)

            https://www.marketscreener.com/quote/stock/ENEL-S-P-A-70935/company/

            https://fintel.io/so/it/enel

            • Nici o problema.
              De unde nu e , nici Dumnezeu nu cere.

              PS.
              Măcar aveti habar ce e aia : Cassa Depositi e Prestiti ?
              Sau măcar alternativa ei franceza „Caisse des dépôts et consignations”
              Sau ” sora” germana :
              „Kreditanstalt für Wiederaufbau”

              Când veți pricepe astea , de când există , cu ce se ocupa, mai veniți pe net . 😀

            • @stefan60
              Stati linistit, evident ca am dat pe google. Conform lincurilor din postarea mea anterioara, „Cassa Depositi e Prestiti” nu se afla pe lista primilor 10 actionari (nici macar cu un 0,3%;) Asadar domnule Stafan, atacurile la persoana nu modifica starea de fapt!

              P.S. Statul italian nu detine majoritatea actiunilor companiei Enel… asa cum ati incercat sa insinuati. Nici macar daca „Cassa Depositi e Prestiti” ar detine cele 6,7% (despre ce discutam?)

  5. Ce inseamna liberalizarea unei piete energetice daca aprovizionarea cu energie este centralizata pe mana catorva concerne mari, furnizori de gaz pt Europa fiind putini, Rusia, Norvegia, ceva din Asia centrala si putinul din productie proprie.
    Liberalizare nu inseamna altceva decat impartirea acestor importuri pe intermediari si alti intermediari, fiecare cu profitul sau + cele pe care le incaseaza statul, redevente, TVA, impozite.
    Pretul energei debarasat de intermediari impusi de CE si numita liberalizare nu face altceva decat sa umfle artificial costurile energiei.
    In mod normal ar fi mult mai eficient daca energiea s-ar putea vinde direct cu cat mai putini intermediari catre beneficiari. Se pune intrebarea cum ar putea fi controlati marii importatori care ar trebui sa detina si retelele de distributie astfel incat enegia sa nu devina marfa de lux.
    La nivel romanesc am dispune de multe avantaje, avem mari parcuri eoliene, avem destul potentila hidro, avem ceva gaz si petrol, am nuclear indestulator daca am investi.
    Romania ar putea deveni energetic independenta si cu preturi pt energie modeste daca in primplanul actiunilor ar fi acest aspect si la nevoie riscarea unui conflict deschis cu UE care intre timp dicteaza politica energetica.
    Liberalizarea nu este altceva decat o cozmetizare si linistirea sufletelor socialiste ca s-au luat masuri, realitatea dovedeste contrariul.

    • „Ce inseamna liberalizarea unei piete energetice daca aprovizionarea cu energie este centralizata pe mana catorva concerne mari, furnizori de gaz pt Europa fiind putini, Rusia, Norvegia, ceva din Asia centrala si putinul din productie proprie.”
      ____
      Raspunsul simplu (in doua cuvinte) este Tranzitia Energetica!
      Acum sincer, nu inteleg oroarea vizavi de dezvoltarea unui sistem energetic modern, inteligent, flexibil si descentralizat. Soffturile AI din prezent permit integrarea regenerabilelor pana la 75%-80% din mix, iar teritoriul Romaniei ofera un potential imens (hidro, solar, bio si eolian, chiar si un potential imens de eolian offshore la Marea Neagra). Nici macar gazul metan /combustibilul necesar pentru balansarea retelei si backups (un circa 20%-25% din mixul anual) nu trebuie adus din import.

      P.S. Cu ajutorul fondurilor europene (si cu ceva eforturi, reforme, legislatie, etc) guvernele Ro pot stimula investitiile masive in tranzitie energetica. In 10-15 ani, cetatenii s-ar putea bucura de beneficiile unui sector energetic modern de ultima generatie- finantat cu fonduri europene si cu capital privat (deci fara gauri la buget, datorii si alte cozi de sobolan). Cu o ponedere anuala a regenerabilelor (ieftine) in jur de 70%-80% din mix, cetatenii ar beneficia de securitate energetica la un pret mai moderat si mai stabil. Clasa politica populista insa (si consilierii) nu si nu… vor neaparat sa investeasca banii contribuabililor si sa faca ei pe marii oameni de afaceri (si musai monopolisti, caci altfel n-ar avea vreo sansa;) eroii poporului, etc. Caci vezi doamne, romanii trebuie protejati de multinationale si de investitori straini care urmaresc sa isi intareasca muschiul pe partea lor dorsala, nu?

  6. toate companiile & regiile de stat din ROU ar trebui fie vandute, fie trecute transitoriu pe guvernanta corporativa apoi privatizate complet, cu consultant acreditat int’l (la dacia, apanova, rombat s-a putut!); statul de drept ramane sa reglementeze, sa asigure cadrul concurential, sa aplice politici antitrust sau antimonopol, sa asigure securitate & sa judece / altfel, solutii administrative de tip socialist mai mult sau mai putin la vedere sunt garla!

  7. Am si comentat la unul dintre articolele anterioare ca aceasta comasare a producatorilor de stat intr-o singura companie ar fi o solutie pentru a repune sistemul energeitic in miscare pentru a face investitii noi si a mari capacitatea instalata sau a retehnologiza centralele existenta. Pacat insa ca nu se doreste pentru ca asa cum am scris si atunci statul este cel care ia caimacul de la aceste companii, cresterea preturilor fiind mana cereasca pentru TVA si profitul pe care-l pot cheltui pentru a-si acoperi gaurile date de rigiditatea cheltuielilor din buget.
    Alt lucru ar fi decuplarea pietei gazului de Bursa de la Viena, citeam ieri ca Romgaz si OMV Petrom vand gazul dublul pretului gazului importat de la Gazprom de intermediarul intemediarului acestuia.
    Cat depre profesionalizarea celor care gestioneaza partea de energie, e un wishfull thinking ca si unirea intr-o singura entitate Ce partid ar reduce numarul de sugative din consilille de administratie si sinecurile celor 3 companii mari existente?
    Un comentariu in afara subiectului, dar legat de emisiile de CO2.
    Devin verzi proiectele de CTE care au emisii de CO2 sub 270 g/kWh, asta insemana ca pentru un ciclu combinat trebuie sa am fie un randament de 75% (ha, ha, ha) fie sa ard jumatate hidrogen. Exista site-uri ale producatorilor de CCTG care arata cat trebuie sa ard H2 pentru a ma incadra, si ce sa vezi: ajung ca 90% din puterea produsa de ciclul combinat sa trebuiasca sa o folosesc pentru producerea hidrogenului, sau in cazul ,,uluitor” in care merg regenerabilele sa inmagazinez sute de mii de metri cubi de hidrogen ca apoi sa pot porni aceasta investitie ,,verde” (nu mai comentez ca pentru electroliza trebuie sa ai apa demineralizata sau ca iti trebuie de ordinul sutelor de mii de metri cubi pe zi sa poti produce hidrogenul necesar, sau sa ai zeci de mii de metri cubi pentru reformarea catalitica a gazul metan cu abur si apoi sa il comprimi si sa-l racesti pentru a-l inmagazina! – instalatii complexe, energofage si scumpe).

    • ok exemplu CTE Isalnita; se convertesc arzatoarele si turbinele actuale de pe carbune (clamat 3000 MW) pe gaz (2 x 400 MW), si se cupleaza functional cu un complex fotovoltaic de 3000 MW instalati in „Desertul Olteniei” Acesta din urma produce previzibil 2500 ore/an x 3GW = 7,5 TWh anual cu 0% CO2, iar turbinele de 0,8 GW functioneaza restul de 6000 ore/an producand 4,8 TWh electric la eta 30% si circa 15 TWh termic eta 40%; insumat (foto+termic + electric) scad sub 300 g/KWh emisie CO2

      • Emisia de CO2 se calculeaza pe grup de producere a energiei electrice nu pe companie!
        Nu conteaza ca am 1 GW eolian si 10 MW din arderea combustibilor fosili, calculul pentru CO2 se face pentru cei 10 MW!
        Eu nu sunt adeptul repoweringului pentru ca stiu care sunt problemele turbinelor cu abur vechi si facand niste GW de cicluri combinate am vazut ca procesele dintre cele 2 tipuri de producere a energiei electrice sunt foarte diferite.
        Efortul este foarte mare pentru a pastra niste parti de instalatii vechi, chiar daca pare atractiv in teorie in practica este altceva.

  8. As prelua ideea dvs. cu constituirea Cumparatorului Unic (CU), dar cu unele amendamente.

    Nu cred ca e nevoie de comasarea companiilor de stat intr-una singura: e suficient ca CU sa cumpere energia (si/sau sa rezerve capacitati) de la acestea pe termen lung la un pret reglementat in functie de costurile (incluzand aici investitiile) fiecarui producator.

    CU va putea sa aplice diverse strategii de cumparare. De expl sa cumpere integral energia nucleara la pretul reglementat, sa cumpere doar o parte din celelalte tipuri de energie si sa rezerve capacitati incercand sa optimizeze productia la costuri si emisii de CO2 cat mai mici. Pentru asta ar fi nevoie insa si de o cat mai buna predictibilitate (si responsabilizare) a consumului.

    Pentru a asigura predictibilitatea consumului as mentine furnizorii actuali, iar acestia vor cumpara energie preponderent prin contracte pe termen lung cu CU. As mentine si o piata spot (cu scopul de echilibrare) la care au acces doar furnizorii. Furnizorii vor fi fortati de imprejurari sa faca o predictie cat mai buna a consumului clientilor finali a.i. sa nu fie nevoiti sa vanda sau sa cumpere de pe piata spot, unde ar putea inregistra pierderi. CU va putea actiona si pe piata spot atunci cand pretul ajunge prea jos (va putea sa „rascumpere” energia si s-o vanda pe pietele externe sau chiar sa opreasca productia unor unitati) sau cand pretul ajunge prea sus (va putea sa importe energie de pe pietele externe sau sa porneasca anumite unitati rezervate in acest scop).

    • o abordare in general corecta !
      „in alte vremuri”, in Romania produceam 13-14000 MWh/h, faceam transport, faceam distributie, faceam si echilibrare, faceam si caldura si aveam si tarife (sofisticate !)… ex. binom diferentiat
      se faceau toate astea, in conditiile in care, se alocau:
      – la Productie costuri de ~30 USD/MWh,
      – la T&D ~8 USD/MWh
      – la DEN ~2 USD/MWh
      – aveam si o „taxa de dezvoltare „de ~6 USD/MWh
      Finalul ? un pret unitar la toata lumea de ~45-46 USD/MWh

      Ce avem azi ?
      – la Productie, cam la fel;
      – dar avem la T&D un cost de 3-4 ori mai mare ca al productiei (deh, suntem „in piata liberalizata a energiei”)
      – n-avem nici un ban de investitii….pen’ca se duc pe consilii d esupraveghere, CA-uri si/sau profiturile „centralelor de baza” create de centralele marginale „din piata” (de parca n-ar fi tot ale noastre), se duc pe subventii, plafonari, compensari
      TOTUL ESTE O PROSTIE prost organizata si mai ales „manageriata”

  9. Stimati colegi si cititori Contributors,
    Ma vad nevoit, putin rusinat, sa marturisesc ca „am aruncat o momeala”, ca sa vad „ce se prinde in ea” (am mai facut- si catre niste oficialitati, dar, nu pot spune cine si ce reactii am stirnit, ce raspunsuri, etc., etc.)
    Daca cititi cu atentie textul, undeva la mijloc este o linie. Tot ceea ce e deasupra liniei, este doar traducere stricta, pusa insa „mai literar”, din Directivele UE ale pietei de enegie, managementul si reglementarile ei .
    Ceea ce este sub linie, sunt doar comentarii ale subsemnautului, pe care mi le-am permis sa le fac in mod logic, ca o continuare a ceea ce e deasupra liniei.
    Ca sa fiu sincer, am vrut sa vad „citi din establishment” inteleg si sunt conversanti cu problema si a vedea daca intr-adevar sunt in stare sa faca managementul problemei si nu doar „sa dea subventii”si sa decreteze plafonari de pret…asta azi…dar miine ?
    Ce ziceti ?

    • Am toata admiratia pentru efortul pe care l-ati depus pentru a va documenta si pentru evaluarea pe care ati realizat-o.

      Eu nu sunt specialist in domeniu si prin urmare nu vreau sa ma pronunt pe detaliile legislative sau administrative pe care le-ati pus in discutie.

      Insa nu ma pot opri sa nu remarc :

      a) ca un autor de pe Contributors, gratis si pe timpul sau aduce cu mai multa substanta problematicii decat Agentia responsabila de politicile energetice;
      Desigur, a fi platit cu 12000 Eur pe luna si a-ti face concediul in tari exotice vine ca o rasplata a ganditului pro-fund.

      b) ca, indiferent de politicile adoptate, risipim energie la greu, ne batem joc de ea- singura explicatie care imi vine in minte este ca e prea ieftina; cand petrolul s-a scumpit, prin anii 70 (daca nu ma insel), dintr-o data noile motoare proiectate au inceput sa consume mai putin.

      ===

      Ca sa atrag mustele pe tortul meu imi pun si eu intrebarea de ce nimeni nu s-a preocupat vreodata de:

      1) invatarea in scoala a rolului energiei in societate si a caracteristicilor surselor (ce e in programa si mai ales ce se face este minuscul si caraghios); motive de a invatra asa ceva sunt destule:
      – cultura generala,
      – adoptarea unei aplicatii pentru cunostintele de fizica (in loc de nesfarsite probleme de termodinamica, care mai de care mai tampe si mai fara noima, nu ar fi fost mai bine sa studieze elevii baza fizica a diverselor tehnologii de obtinere a energiei>
      – atragerea devreme a interesului pentru meseriile legate de energetica

      2) extinderea spatiilor scolare si de birouri dincolo de orice bun simt – nu valoarea facturilor emise scolilor ma pune pe ganduri, ci ignorarea costurilor de intretinere a cladirilor scolare.

    • Unul din repoartele recente ale UE cu privire la preturile la energie zice asa:
      „The current high price situation, resulting in particular from global supply and demand dynamics, has shown that faced with a sudden and unexpected supply glut, demand to a significant extent has failed to respond (a phenomenon economists often refer to as ‘inelastic’ demand). This rather simple fact shows that a well-designed energy transition pathway going forward will need to rely on holistic policy that targets demand just as much as supply and focuses on both the short-term and the long-term.
      This type of focus suggest that energy transition pathways are likely to become more of a ‘managed energy transition’ going forward. If so, consistent government and regulatory monitoring will play an increasingly important role.”

      Personal consider ca consumatorul trebuie responsabilizat in sensul de a-si estima cat mai bine consumul (orar, sezonier). Dar asta nu va rezolva problema esentiala a sistemului si anume cea de pe partea de productie de energie electrica datorita insistentei cu care energiile intermitente sunt promovate. Nu poti cere unui consumator sa nu consume fiindca e noapte si nu bate vantul – asta ar fi absurd. Dar actualul design al pietelor de energie exact asta cere. Prin urmare cred ca problema se va acutiza pe viitor si va fi nevoie de o interventie din ce in ce mai consistenta a guvernelor in piata. Iar daca tot va fi nevoie de interventia lor, ar fi mai bine sa discutam inca de pe-acum cum ar fi cel mai optim sa intervina. Ideea de la care ati pornit, cu Cumparatorul Unic nu e rea deloc in opinia mea.

  10. Actuala piata de energie nu poate constitui o piata concurentiala pt. ca:
    1. Sunt puse in conditii de concurenta, majoritar, companii ale aceluiasi patron (statul).
    2. Asa-zisa concurenta se face pe baza combustibilului utilizat (hidro-ieftin, carbune-scump) si nu pe performanta tehnica.
    Evident, spargerea Renel a constituit (intentionat?) o eroare.
    Iar intentia declarata ca vor fi privatizati producatorii ineficienti (gaurile negre) s-a materializat, in final, prin privatizarea …companiilor profitabile, adica distributiile.
    Tot asa cum o eroare a constituit-o subventionarea masiva a regenerabilelor (peste 5000 MW acum, fara sa avem acumulare).
    In conditiile in care hidro (deci regenerabila) producea, oricum, 25-30% din total energie.
    Interesant mi se pare, insa, faptul ca cei care au pus serios umarul (pe banii consultantilor straini – Banca Mondiala, BERD, BEI), din interiorul Renel, la spargerea sa in bucati digerabile, prezinta ca unica solutie la actuala criza refacerea Renel.

  11. @dl.Stefan: interesant ce spuneti, dar, si mai interesant e ca, dimpotriva, nu am stiinta de cei din Renel care „au pus umarul la spargerea…etc”…strict in ce ma priveste, doar ca info nu ca si vreo scuza, este faptul ca personal, am fost impotriva a 3 evenimente (consemnate si prin arhive pe undeva): 1. cedarea centralelor de termoficare catre Primarii (consideram ca era mult mai bine sa fie Societati comerciale independente; 2. reabilitarea Portile de Fier sa fie facuta prin IFI si nu asa cum s-a facut…si nu mai zic, mai departe ca se stie… ce a iesit. 3. curios si paradoxal poate- chiar am fost impotriva „spargerii” Renel….toate aceste motive, „nepotrivirea” cu conducerea de la acea vreme, dar si altele, m-au facut sa parasesc organizatia prin 1996/97 pentru sectorul privat (fiti sigur ca daca as fi contribuit real cu ceva la spargerea asta, as fi fost sigur, si astazi, intr-un loc caldut prin vreo „spartura” d ‘áia „sparta” sau cine stie , Doamne fereste, prin vreun minister sau agentie).
    Acu’ ca tot veni vorba, cred ca e bine sa facem putina istorie- intelegind istoria, intelegem si cum am ajuns aici astazi, si poate intelegem catre ce ne indreptam. Treaba a fost cam asa:
    – decizia „spargerii” a fost o decizie pur politica, indiferent de ceea ce voia cineva sau nu din interiorul organizatiei, dar, interesant este altceva, pe care nu multa lume l-a si inteles atunci si, cu atit mai putin azi:
    – dvs. , ca si altii, puneti ïn „aceeasi oala ” Banca Mondiala (BM) cu BEI si BERD, ceea ce e fundamental gresit din punctul de vedere al abordarii „capitaliste” diferite a sectorului energie: la acea vreme BM, era exponentul conceptiei americane – adica, companii puternice integrate vertical, operate pe baze comerciale, reglementate, si puse intr-o piata deschisa competitiei altor producatori cu acces deschis la retele (suna familiar ?). Intr-adevar, BM a organizat, cu Renel, un studiu de „proiectare”a pietei de energie din Romania si recomandarea finala a fost in sensul celor de mai sus, creerea unui Renel puternic, studiu si analiza care, la acea vreme, nici n-a fost macar bagat in seama de Guv/Ministerul Ind. (asa se numea atunci), politicieni !…culmea e ca BM si SUA, la acea vreme aveau interesul si doreau politic un sistem energetic puternic in Balcani, chiar puteam sa fim si, chiar eram ! (cum spuneau, neoficial unii…Romania trebuia sa faca legea in Balcani in domeniu…chiar aveam cu ce)…astazi doar visam la hub-uri…Pe de alta parte, inca de pe atunci, deja se cocheta cu ideea aderarii la UE, iar BERD de-abia infiintat si BEI „doreau sa intre in business” si noi romanii, ne-am aruncat in niste negocieri de aderare la UE, cit mai urgent, in disperare, „sa inchidem capitole” …vezi Cap IV-Energie din dosarul pe energie…evident, ca UE avea alta viziune, alti consultanti si…alte interese !…si iaca unde am ajuns azi.
    In incheiere, cred ca s-ar putea face public studiul de strategie facut cu/pentru Renel prin 1994-1995 cu BM si care confirma cele de mai sus…este atit de actualitate incit, si astazi, l-as implementa fara sa clipesc !
    daca va intereseaza, vi-l pot trimite !…sau sa-l publicam !!…e f.f.interesant, n-am avea ce pierde in conditiile de azi !…si, sunt aproape sigur ca v-ar place sa-l cititi…din pacate, celelalte „studii” (de spargere), nu le am, poate si pentru ca nu m-au interesat

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Dragostin
Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro