joi, iunie 24, 2021

Specificul Muzeului Municipiului Bucuresti in Secolul XXI. Scrisoare Deschisa lui Adrian Majuru, Manager

Stimate D-le Dr. Majuru,

Ne cunoastem de multi ani, asa ca imi permit sa va contactez prin aceasta scrisoare pentru a pleda pentru o interpretare diferita a ‘specificului muzeului Bucuresti’ decit cea aplicata de biroul de presa al institutiei pe care o conduceti vis-à-vis de o propunere primita recent de la Coalitia pentru Egalitatea de Gen.  Din ceea ce se poate citi pe pagina de internet a organizatiei care a facut propunerea, la solicitarea de a gazdui o expozitie de fotografie intitulata “Timpul Femeilor,” biroul de presa al MBB a raspuns:

În urma analizei solicitării dumneavoastră de către consiliul științific al Muzeului Municipiului București, solicitarea de a organiza o expoziție de fotografie dedicată timpului pe care femeile îl investesc în îngrijirea familiei, în perioada 8-31 martie a fost respinsă, deoare ce subiectul expoziției nu corespunde specificului MMB.

Raspunsul venit de la MBB m-a suprins, avind in vedere profilul expertizei D-voastra ca istoric al Bucurestiului din perspectiva istoriei cotidiene.  Ati publicat un numar de studii si colectii de documente care se apleaca asupra cunoasterii aspectelor mai putin studiate ale vietii orasului, de la istoria copilariei la istoria prostitutiei.  Aveti un volum intitulat “Bucurestiul subteran.  Istoria unei geografii umane.”  Sunteti cunoscator al istoriografiei despre relatiile de gen si cunoasteti foarte bine lacunele enorme in istoriografia romana in privinta istoriei femeilor.  Am discutat impreuna despre aceste chestiuni acum mai mult de un deceniu.

Bucurestiul a fost si ramine orasul cel mai important in istoria Romaniei in privinta participarii femeilor in viata publica a tarii, atit in zona de politici publice, cit si in zonele de viata cotidiana si culturala.  Daca aspiratiile D-voastra ca manager se imbina cu cele de cercetator si educator ca istoric, ma simt fortata sa intreb: de ce considerati acest subiect—pozitia femeilor in societatea romaneasca contemporana—ca nepotrivit specificului muzeului?

Nu cred ca este cazul de a avea nevoie sa rearticulatez argumente pe care le cunoasteti in mod sigur foarte bine, ca istoria focusata pe viata femeilor este istorie importanta pentru toti, nu numai femeile.  V-ati ocupat prea mult de istorii marginalizate sau musamalizate de alti istorici ca sa nu intelegeti acest lucru.

In urmatorii citiva ani, MBB va trebui sa inceapa sa considere anuminte momente importante legate de istoria orasului si de miscarile feministe care au schimbat multe aspecte ale vietii politice, culturale, si economice ale Bucurestiului, incepind cu marsurile pentru paine organizate de femei in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial si cu munca enorma intreprinsa in spitalul vis-à-vis the cladirea Sutu intru ajutorul ranitilor.  Va veni apoi centenarul campaniei pentru sufragiul universal, care s-a centrat in Bucuresti mai ales dupa 1917.  Vor urma alte momente importante, cum ar fi participarea pentru prima data la vot a femeilor in alegerile municipale in Bucuresti in 1930, la care au participat pentru prima data si femei candidate, dintre care patru au si cistigat si apoi contribuit la crearea unor politici publice cu accente feministe si democratice.  Sunt aceste subiecte cuprinse in ‘specificul MBB’?  Nu inteleg cum nu ar fi… Dar daca ati refuzat dialogul pe care generatia mai tinara interesata in prezentarea vietii cotidiene a femeilor a incercat sa il deschida cu institutia pe care o conduceti, cum credeti ca veti putea atrage publicul acesta mai tinar in viitor?

Intr-o perioada in care cercetarile despre relatiile de gen au ajuns atit de necontroversate peste tot in Europa, de ce o lipsa de interes din partea institutiei D-voastra pentru acest subiect relevant pentru toti?  Tinerii pe care sper ca incercati sa ii atrageti catre expozitiile muzeului traiesc intr-un univers intelectual in care analiza de gen este o perspectiva atit normala, cit si necesara pentru a intelege lumea in care traiesc si trecutul din care vin.  V-au intins deja o mina pentru a dezvolta un inceput de parteneriat.  Nu le intoarceti spatele.  Este in interesul D-voastra si al institutiei pe care o conduceti sa raspundeti pozitiv.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Stimata Doamna,

    Incercati sa-i propuneti acelasi lucru distinsului domn Majuru, punand accent pe inestimabila lui posibila contributie si pe publicitatea de care se va bucura numele sau. Sigur va accepta. Bafta!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Maria Bucur-Deckard
Maria Bucur-Deckard
Maria Bucur este profesoara universitara la Indiana University, Bloomington, unde detine catedra de istorie a Europei de Est, si ocupa postul de vice decana pe programe internationale la College of Arts and Sciences. Este autoare a mai multor volume, printre care “Heroes and Victims: Remembering War in Twentieth-Century Romania” [Eroi si victime: Rememorarea razboiului in Romania secolului 20] (2009) si “Eugenie si modernizare in Romania interbelica” (2005). In timpul liber cinta la vioara in grupul “Cedar Bluff Trio”.

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Primele concluzii după întâlnirea Joe Biden – Vladimir Putin din Geneva, 16 iunie 2021

În articolul anterior, dedicat întâlnirii Biden – Putin, am trecut în revistă o serie de informații legate de contextul inițial de la...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro