vineri, aprilie 26, 2024

Specificul Muzeului Municipiului Bucuresti in Secolul XXI. Scrisoare Deschisa lui Adrian Majuru, Manager

Stimate D-le Dr. Majuru,

Ne cunoastem de multi ani, asa ca imi permit sa va contactez prin aceasta scrisoare pentru a pleda pentru o interpretare diferita a ‘specificului muzeului Bucuresti’ decit cea aplicata de biroul de presa al institutiei pe care o conduceti vis-à-vis de o propunere primita recent de la Coalitia pentru Egalitatea de Gen.  Din ceea ce se poate citi pe pagina de internet a organizatiei care a facut propunerea, la solicitarea de a gazdui o expozitie de fotografie intitulata “Timpul Femeilor,” biroul de presa al MBB a raspuns:

În urma analizei solicitării dumneavoastră de către consiliul științific al Muzeului Municipiului București, solicitarea de a organiza o expoziție de fotografie dedicată timpului pe care femeile îl investesc în îngrijirea familiei, în perioada 8-31 martie a fost respinsă, deoare ce subiectul expoziției nu corespunde specificului MMB.

Raspunsul venit de la MBB m-a suprins, avind in vedere profilul expertizei D-voastra ca istoric al Bucurestiului din perspectiva istoriei cotidiene.  Ati publicat un numar de studii si colectii de documente care se apleaca asupra cunoasterii aspectelor mai putin studiate ale vietii orasului, de la istoria copilariei la istoria prostitutiei.  Aveti un volum intitulat “Bucurestiul subteran.  Istoria unei geografii umane.”  Sunteti cunoscator al istoriografiei despre relatiile de gen si cunoasteti foarte bine lacunele enorme in istoriografia romana in privinta istoriei femeilor.  Am discutat impreuna despre aceste chestiuni acum mai mult de un deceniu.

Bucurestiul a fost si ramine orasul cel mai important in istoria Romaniei in privinta participarii femeilor in viata publica a tarii, atit in zona de politici publice, cit si in zonele de viata cotidiana si culturala.  Daca aspiratiile D-voastra ca manager se imbina cu cele de cercetator si educator ca istoric, ma simt fortata sa intreb: de ce considerati acest subiect—pozitia femeilor in societatea romaneasca contemporana—ca nepotrivit specificului muzeului?

Nu cred ca este cazul de a avea nevoie sa rearticulatez argumente pe care le cunoasteti in mod sigur foarte bine, ca istoria focusata pe viata femeilor este istorie importanta pentru toti, nu numai femeile.  V-ati ocupat prea mult de istorii marginalizate sau musamalizate de alti istorici ca sa nu intelegeti acest lucru.

In urmatorii citiva ani, MBB va trebui sa inceapa sa considere anuminte momente importante legate de istoria orasului si de miscarile feministe care au schimbat multe aspecte ale vietii politice, culturale, si economice ale Bucurestiului, incepind cu marsurile pentru paine organizate de femei in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial si cu munca enorma intreprinsa in spitalul vis-à-vis the cladirea Sutu intru ajutorul ranitilor.  Va veni apoi centenarul campaniei pentru sufragiul universal, care s-a centrat in Bucuresti mai ales dupa 1917.  Vor urma alte momente importante, cum ar fi participarea pentru prima data la vot a femeilor in alegerile municipale in Bucuresti in 1930, la care au participat pentru prima data si femei candidate, dintre care patru au si cistigat si apoi contribuit la crearea unor politici publice cu accente feministe si democratice.  Sunt aceste subiecte cuprinse in ‘specificul MBB’?  Nu inteleg cum nu ar fi… Dar daca ati refuzat dialogul pe care generatia mai tinara interesata in prezentarea vietii cotidiene a femeilor a incercat sa il deschida cu institutia pe care o conduceti, cum credeti ca veti putea atrage publicul acesta mai tinar in viitor?

Intr-o perioada in care cercetarile despre relatiile de gen au ajuns atit de necontroversate peste tot in Europa, de ce o lipsa de interes din partea institutiei D-voastra pentru acest subiect relevant pentru toti?  Tinerii pe care sper ca incercati sa ii atrageti catre expozitiile muzeului traiesc intr-un univers intelectual in care analiza de gen este o perspectiva atit normala, cit si necesara pentru a intelege lumea in care traiesc si trecutul din care vin.  V-au intins deja o mina pentru a dezvolta un inceput de parteneriat.  Nu le intoarceti spatele.  Este in interesul D-voastra si al institutiei pe care o conduceti sa raspundeti pozitiv.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Stimata Doamna,

    Incercati sa-i propuneti acelasi lucru distinsului domn Majuru, punand accent pe inestimabila lui posibila contributie si pe publicitatea de care se va bucura numele sau. Sigur va accepta. Bafta!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Maria Bucur-Deckard
Maria Bucur-Deckard
Maria Bucur este profesoara universitara la Indiana University, Bloomington, unde detine catedra de istorie a Europei de Est, si ocupa postul de vice decana pe programe internationale la College of Arts and Sciences. Este autoare a mai multor volume, printre care “Heroes and Victims: Remembering War in Twentieth-Century Romania” [Eroi si victime: Rememorarea razboiului in Romania secolului 20] (2009) si “Eugenie si modernizare in Romania interbelica” (2005). In timpul liber cinta la vioara in grupul “Cedar Bluff Trio”.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro