joi, aprilie 30, 2026

Stocarea energiei electrice. Hidrocentralele cu pompaj vs. bateriile litiu-ion: eficiență, costuri și geopolitică

România a dezvoltat fără discernămînt capacități de producție de energie electrică din eolian și fotovoltaic, neglijând investițiile în capacități de stocare.

În spațiul public se discută de către persoane fără pregătire inginerească subiecul stocării. Discuția este excesiv de politizată, fiind purtată de politicieni, ajungându-se până la insulte.

Puțină teorie nu stică

Stocarea este de trei feluri: individuală (capacitate mică – sub 0,3 MWh), pentru rețelele de distribuție (capacitate medie – sute MWh) și pentru sistemul de energetic național (capacitate mare – mii MWh).

Stocarea energiei electrice se clasifică în mai multe tipuri, fiecare folosind principii tehnologice diferite pentru acumularea și eliberarea energiei în funcție de necesități:

  • Stocare mecanică: Include acumularea hidro (prin pompare), stocarea prin aer comprimat (CAES/LAES) și volanți de inerție (FES). Aceste soluții transformă energia electrică în energie potențială sau cinetică, eliberată ulterior pentru utilizare și este de mare capacitate.​ Singura tehnologie acceptată de piață este cea a hidrocentralelor cu pompaj. România nu are nici o astfel de capacitate de stocare cu toate că de peste 40 de ani este în discuție hidrocentrala de la Tarnița.  
  • Stocare electrochimică: Cea mai cunoscută categorie o reprezintă bateriile (litiu-ion, plumb-acid, baterii cu flux, etc.), care stochează energia sub formă chimică și o eliberează prin reacții redox.​ Este folosită casnic sau pentru distributie. Sunt singurele capacități de care dispune România.
  • Stocare chimică: Implică producerea și stocarea gazului natural sintetic sau a hidrogenului (prin electroliză), care poate fi ulterior utilizat drept combustibil pentru generarea energiei electrice.​ Sunt încă în stadiu de cercetare și până azi nu există tehnologii ieftine și așezate pe piață având ca destinație stocajul mediu.
  • Stocare electrică: Include sisteme cu condensatoare și supercondensatoare (pentru stocări de scurtă durată și răspuns rapid) și stocarea supraconductoare (SMES), fiind folosita pentru echilibrari tehnice de scurta durată.
  • Stocare termică: Energia electrică este transformată în căldură și stocată sub diverse forme (de exemplu, săruri topite), pentru a fi convertită ulterior înapoi în electricitate când este nevoie., fiind pretabilă pentru distributie. Există puține astfel de capacități pilot și piața nu a acceptat această tehnologie încă scumpă.

România poate dar nu are cu cine!

În România, sistemele de stocare a energiei electrice includ numai tehnologiile electrochimice cu acumulatori (numite formal baterii) de mari dimensiuni. Baterii electrochimice (litiu-ion, LFP) sunt cele mai utilizate la scară comercială și industrială. Există proiecte dezvoltate de companii precum Electrica, Nova Power & Gas și ENGIE România. Capacitatea de stocare totală instalată la nivel național s-a apropiat recent de 400 MWh, cu capacitatea de peste 230 MW. Există proiecte în curs de realizare și investiții accelerate, inclusiv un proiect major de 200 MW/400 MWh la Cluj.​

În Strategia Energetică, după părerea mea, facută pe genunchi și în interesul unora, se explicitează dezvoltarea de soluții de stocare pentru distribuție de multe mii de MWh. De asemenea se specifică foarte clar că obiectivul cel mai important este începerea hidrocentralei cu pompaj de la Tarnița. Azi acest proiect este împiedicat (se pare că deliberat) de către sinecuriștii de la SAPE, care nu au nici calitatea și nici competența de a realiza un caiet de sarcini pentru o astfel de licitație de amploare. (Nu ne gândim la oamenii din minister deoarece acolo lucreză extrem de puțini ingineri energeticieni sau care au legătură cu energia.)

Mai cred că nici Hidroelectrica nu își dorește o astfel de capacitate de stocare deoarece misiunea acestei companii în sistemul electro-energetic național este tocmai echilibrarea rețelei prin turbinarea apei, adică exact ceea ce va face și Tarnița.

Securitatea energetică este cea mai importantă

Cu toate că noua Strategie Națională de Apărare nu este dată încă publicității, știm că va avea în definiție stabilitatea economică, competiția tehnologică și reziliența societății, a instituțiilor statului și a economiei. Adică vor exista și noțiuni de securitate energetică.

Securitate energetică nu înseamnă independență energetică ci autonomie și smart dependency.

Războiul din Ucraina ne-a invățat multe, inclusiv în energie: Am văzut ce înseamnă ca o capacitate de producție să fie indisponibilă din cauza lipsei de combustibili. Am văzut ce înseamnă o iarnă grea în care lumina soarelui și bătaia vântului nu sunt suficiente Am văzut ce inseamnă lipsa unei capacități de stocare. Am văzut ce înseamnă pentru industrie ieșirea din funcțiune a unei hidrocentrale sau centrale atomo-electrice. Am văzut ce înseamnă pentru o aglomerare urbană indisponibilizarea unei termocentrale. Am văzut ce înseamnă un stâlp de înaltă tensiune pus la pământ sau nefuncționarea unui transformator.

Autonomia energetică trebuie să plece de la individ să se treacă la autonomie locală și dacă se poate la autonomie regională. Este clar că autonomia energetică (termică și electrică) individuală în afara aglomerărilor urbane se obține destul de ușor, necesitând un efort financiar mediu.

Mai greu este în localități mai mari. Autonomia se poate realiza prin efortul UAT-ului care are posibilitatea de a investi în capacități de producție de energie electrică și / sau termică folosind combustibilii disponibili. Aici trebuie să subliniez că există o lipsă de înțelegere a utilizării deșurilor solide urbane, a biomasei și agrobiomasei, care sunt resurse regenerabile și ușor stocabile. În lipsa acestora sau pentru suplinirea reurselor energetice necesare se poate folosi fără probleme gazul natural, care este combustibilul de tranziție. În cazul unei producții mai mari de energie electrică provenind de la prosumatori sau parcuri fotovoltaice, distribuitorul de energie electrică poate investi mai ușor într-o capacitate de stocare calculată chiar și pentru o iarnă grea.

Problemele mari sunt în marile aglomerări urbane lângă care există companii care la rândul lor consumă cantități mari de energie electrică și termică. Indiscutabil că un sistem centralizat de alimentare cu energie termică este un deziderat deoarece nu se mai pot reface cele mai mult 150 de sisteme desființate. Este foarte adevărat că energia electrică se transportă mai ușor decât cea termica ce nesesită conducte tur – retur și instalații de reglare a presiunilor pentru o furnizare a agentului termic la parametri apți pentru încălzire.

În cazul de față se poate gândi un sistem de transport al energiei electrice ce poate fi folosită în centrale individuale, de bloc sau de cvartal sau un sistem de transport al gazului ce se poate folosi la centrale (cu sau fără cogenerare) de qvartal. Să nu uităm că stocarea de energie electrică este mult mai dificilă, necesitând investiții mari. 

Stocarea este și o problemă de geopolitică

Actuala soluție adoptată în Rpmânia este o soluție care creaza dependență mare față de materialele critice asupra cărora Republica Populară Chineză deține monopol. În componența acumulatorilor bazați pe litiu mai intră și o serie de alte metale declarate stategice de Comisia Europeană. De asemenea tehnologia este scumpă, ajungânduse la 1.000.000 euro MWh de stocare, durata de viață a unui astfel de acumulator fiind de maxim 20 de ani.

Să facem comparație cu stocarea prin hidrocentralele cu pompaj: Capacitatea de 1000 MW costă 10 miliarde de euro, dar energie stocata este 1000 MWh pentru minim 6 ore. Asta înseamnă că investiția pentru stocarea unui MWh este de 600.000 euro. Socotim că o astfel de hidrocentrală cu pompaj are o durată de viață de aproximativ 100 de ani, adică de cinci ori mai mare decât al unui acumulator chinezesc.

Nu mai are rost să facem comparații.

Mai este o problema care este neglijată: tehnologia este chinezeasca și tot ce este chinezesc depinde de stocarea de date, care în majoritatea echipamentelor se realizează în cloud-urile din China, ceea ce înseamnă o mare vulnerabilitate, aceasta fiind o țară din grupul țărilor care vor o nouă ordine mondială ce are accest la multe date ale sistemului energetic național. Aceeași vulnerabilitate se regăsește inclusiv la capacitățile de generare a energiei electrice din fotovoltaic și eolian care își păstrează datele tot în cloud-uri chinezești.

Concluzii

Este necesară o regândire a filozofiei obținerii, transportului și stocării de energie, ceea ce duce la o regândire a arhitecturii sistemului electro-energetic național și a arhitecturii SACET.

Un echilibru al rețelelor ar putea fi obținut prin urmărirea atingerii autosuficienței energetice individuale – locale – regionale bazată pe resursele energetice și financiare locale. Stocarea combustibililor disponibili local se realizează mult mai eficient decăt stocarea energiei electrice și termice.

Stocarea în rețelele de distribuție reperezintă o vulnerabilitate deoarece se bazează pe materiale critice monopolizate de China, costurile sunt mult mai mari pentru un MWh stocat și controlul instalațiilor se bazează pe cloud-urile din China.

Socarea cea mai eficientă este cea în hidrocentrale cu pompaj.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. Viitorul nu este al hidrocentralelor cu pompaj, care au un randament de numai 80% pe ciclu incarcare-descarcare, ci al bateriilor sodiu-ion, realizate din materiale foarte ieftine și abundente. Tehnologia sodiu-ion s fost perfecționată mult în ultimul an de compania chineză CATL, care a reușit mărirea densității de energie la 175 Wh/kg, și a numărului de cicluri incarcare-descarcare la 10.000, deci peste 25 de ani. In plus, bateriile sodiu-ion pot funcționa fără probleme la temperaturi foarte scăzute, de până la -40 grade fără a necesita sisteme de încălzire sau răcire. Prețul acestor baterii va ajunge de circa 10 ori mai mic decât al celor LFP in următorii 5-10 ani.

    • „Prețul acestor baterii va ajunge de circa 10 ori mai mic decât al celor LFP in următorii 5-10 ani.”
      Nu stiam ca se accepta si argumente tip BabaVanga.

  2. Domnule Pacuraru, global aveti dreptate. In Romania politicienii distrug incet dar sigur economia si in primul rand energia. Cand intrati pe subiect (energetic), in continuare in linii mari aveti dreptate (strategia energetica este varza iar problema stocarii este praf), dar la teorie incurcati termenii si cam provocati confuzii. Limitati-va sa semnalati lacuna teribila din strategia energetica si din modelul de dezvoltare a sistemului energetic si utilizati bibliografia scrisa de specialisti pentru a intelege tehnologia. Nu procedati precum AI.

  3. Nu știu cum se face , dar în România specialiștii din diverse domenii, nu prea ajung la butoanele de decizie! Ori sunt boicotați ,ori sunt „specialiști” numai teoretic, in critica, dar fapte nema! Iar dl. Autor pare a fi la o vârstă la care nu prea mai are timp de dovedit că poate face ceva realmente util, in afara de critica sistemului! Și sunt multi că dânsul, in plus „cimitirul este plin de oameni indispensabili”! Păcat și totuși poate :succes!

    • Pur și simplu, specialiștii sunt pasionați de ceea ce fac și preferă să își vadă de treaba lor, unde sunt apreciați și pot să evolueze, în loc să își piardă timpul cu mâncătoriile din politică și administrație, de unde oricum nu scapi fără să te facă cineva troacă de porci!

  4. Poate ar fi bine sa revedeti cifrele:
    La Portile de Fier II, Hidroelectrica pune 256 MW cu 309 milioane lei, adica 0,24 milioane Euro/MW, departe rau de milionul previzionat de dvs.
    In ce priveste tehnologia chinezeasca, sunt firme romanesti puternice care pot fac deja baterii pentru stocare industriala.

  5. ”energie stocata este 1000 MWh pentru minim 6 ore.”

    V-a spus cineva că se consumă aproximativ 1400 MWh ca să aveți stocat 1000 MWh?
    V-a spus cineva că taxele pentru apa uzinată se plătesc pentru ambele sensuri?
    V-a spus cineva că apa deja pompată în lacul superior se mai și evaporă de-acolo?

  6. Capacitatea de stocare totală instalată la nivel național s-a apropiat recent de 400 MWh, cu capacitatea de peste 230 MW.
    Lăsând formularea redundantă , corect este :
    Capacitatea de stocare totală instalată la nivel național s-a apropiat recent de 400 MWh, cu o putere de peste 230 MW.
    Cele două soluții nu se exclud . Pe termen scurt soluția stocării în baterii de acumulatori este cea mai la îndemână . Pe termen lung stocarea în hidrocentrale cu pompaj este cea mai sigură soluție. Aceasta permite pe lângă independența față de produse de import ( în special China ) și o capacitate superioară de a asigura energia electrică la vârf de sarcină și implicit stabilitatea SEN.
    În rest numai de bine.
    P.S. Prea multe greșeli de redactare.

    • @impartial: cred ca se refera si la nr de ani de functionare … asa iese! dvs ati gresit!
      @Razvan: exagerati cu evaporarea apei. randamentul de 80% pe CHEAP, ceea ce chiar este mult! … si nu uitati ca o CHEAP chiar functioneaza 100 de ani!

  7. Aveti dreptate. Dar ce e de facut atunci cand esti condus, mai mereu, din alte părți? Hidrocentrale blocate de angajații ongisti plătiți cu bani de nu știi unde, centrale nucleare amânate din construcție din interese geopolitice sau lipsa de bani, termocentrale închise, prin angajamente cel putin neadecvate, si amânate in repunere in functiune din alte motive, inclusiv lipsa gaz,…si atunci cu ce umplem lacurile de stocare. Cu incompetenta, proasta administrare, reavoință, lipsa unei clase politice care sa apere interesul țării si, mai ales, prostie.

    • 1. Daca nu ai bani sa construiesti centrale nucleare, ce mai conteaza interesele geopolitice? Te ajuta sa nu le construiesti de 2 ori mai aprig?
      2. Pe cand s-a oprit constructia hidrocentralelor de care vorbiti, Romania practic nu avea ONG-uri. Principalul motiv a fost tot lipsa banilor.
      3. Din cate stiu eu, in afara de Iernut, care s-a inchis mai mult ca sa faca loc centralei noi, tot ce s-a inchis era pe carbune sau pacura. Poate va gandeati la carbune in loc de gaz?

    • Hidrocentralele alea au fost blocate de JUSTIȚIE, pentru că nu respectau LEGEA, nu că s-ar fi dus oengistii să pună bombe!
      Iar termocentralele alea erau niște găuri negre în economie și datoare numai la stat cu ceva miliarde de lei!

      • Eu am mincat paine unei centrale pe carbune si nu e chiar asa.
        Romania a avut un sistem energetic integrat, adica de la productie la distribuite. A fost spart di motive ce tin de politicieni. Sistemul energetic national a fost in anii 90 o banca mai mare decit Bancorex-ul jefuit, dar propaganda tv de atunci dadea in RENEL-CONEL cu toate tunurile, pustile si pistoalele din dotare. In 1999 pretul energiei electrice si al Gcal crescuse cel mai putin in raport cu tot ce era pe piata (ulei, zahar, oua, motorina, benzina, carne.) Cu Sistemul energetic national FSN si-a cistigat pacea sociala, lasind curentul ieftin pentru populatie si pentru industrie, energia termica ieftina pentru populatie si ne dind bani pentru investitii de grupuri noi. Ulterior, cind au inceput negocierile de aderare au trebuit sa respecte normele europene. Dar au spart energia si au privatizat-o pe nimic strigind de legile pietii si concurenta. Ca apoi sa sape puternic, fiindca au impus centralelor si parte din serviciul de echilibrare si obligindu-le sa cumpere certificate de carbon. Termocentralele daca erau lasate s-ar fi modernizat, ar fi investit in grupuri noi si tehnologii noi. In 1990 erau inca tehnologia rusilor din anii 60-70. Principiul lui Carnot nu se poate bate, dar ceva tehnologie diferita la macinat si suflat carbune, purificat de gaze, se poate. Asa, romanul s-a invatat „sa se dea” caldura, curent.. Sa se dea azi si sa se plateasca peste ani, Iar in conditiile inflatiilor de peste 200% pe an in acei ani, garantat iesi in pierdere si devii gaura neagra. Ca si mineritul. CUm de la altii merge si in Romania nu?

        • Stimate domn, din 1 aprilie 2011 toti consumatorii de energie electrica din Romania platesc o „contribuţie pentru cogenerarea de înaltă eficienţă” care a mers tocmai catre modernizarea termocentralelor.

          https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/126737

          Nu stiu cat a primit CEO din contributiile pentru cogenerare, dar stiu ca a platit certificate CO2 cu aproximativ 1 miliard de euro dintr-un ajutor de stat (adica tot din „contributiile” noastre).

          https://presafarastapani.ro/un-nou-ajutor-de-stat-pentru-complexul-energetic-oltenia-guvernul-a-aprobat-279-milioane-lei-pentru-plata-certificatelor-co%E2%82%82/

          Conducerea CEO stia de mult ca pretul certificatelor CO2 va creste, si singura lor sansa era sa construiasca centrale noi pe gaz (care cer de doua ori mai putine certificate CO2). Nu au reusit sa construiasca nimic, asta e, nici Romgaz nu a reusit la Iernut. Dar in loc sa le cautam scuze si sa le tot dam bani, de ce sa nu incercam si cu altii, si cu alte tehnologii?

          • CEO nu e centrala de cogenerare, deci nu trebuia sa primeasca bani de asa ceva.
            Cogenerarea este acea minciuna perpetuata de zeci de ani, in care se produce energie electrica si termica in centrala. Si fiindca e nevoie de imbrobodiri, pentru CET-uri s-a inventat cogenerarea de mare eficienta, unde pe hirtie se scot formule alambicate ca sa se infrumuseteze realitatea.
            Ea este buna, daca distanta intre centrala si locul unde se transporta caldura nu e mare. Altfel e un dezastru, pentru ca o analiza corecta ar trebui sa mareasca cadrul pina la consumator. Ati inghitit si inghititi galusca ca e foarte bine, fiindca analiza se opreste la gardul centralei si pe hirtie da frumos. Realitatea e cu totul alta. Si acum suportati inlocuiri de kilimetri si kilometri de conducta.
            Nu inseamna ca daca instalatiile sunt facute de Dorei incalzirea cu gaze direct nu e buna. Iar SACET nu e numai ceva similar RADET-ului, ci si incalzirea unei scari de bloc cu centrala la subsol. Doar ca centralizarea e mai mica!

  8. La tipul cu transformare în energie de potential(pompaj) se poate adăuga și cu greutăți în puturile de mina închisă,pe care elvetienii au brevetat-o(culmea,spun ca răspunde sub o secunda!)
    Despre pompaj,am înțeles ca chinezii au 71 hidrocentrale!
    Eu am mai propus sa achiziționam 20 000 de containere cu baterii lfp de 200 kwh (exista și
    de 261 kwh) pe care sa le montam la transformatoarele 20/0.4 kv în regim:peste 235 V-incarca,sub 225 V-decarca.Am depozita
    4000 mvh energie și am avea 2000 mw putere.
    Costuri 1mld eur + 0.4 eur montajul.Consider ca UE ar subventiona bucuroasa
    De ce nu se face înțelegeți d-vs înșivă.

  9. Un articol in care autorul nu s-a documentat pentru baterii. Investițiile se fac acum in baterii LiFePO4 adică LPF și sunt al un sfert fata de valoarea data de 1.000.000 euro/MWh.
    Pe scurt, investiția de la Cluj, Florești Nova Power & Gaz este undeva la 100.000.000 euro pentru 200MW/400 MWh cu tot cu statia de racord.
    CHP dorit de el și Cătălin gândit acum 40 de ani nu poate fi evaluat, presupun eu că e undeva la 2.000.000 euro/MWh. Să aduci energie din Dobrogea in Apuseni e un nonsens economic când poți pune baterii langa sursa regenerabila.
    Înainte de a scrie întrebați un AI cat mai costa echipamentele și după aia faceți articole documentate.
    De acord cu dvs. raportat la lipsa de competente din minister, e mare goană a firmelor private după cei care mai știu ceva, eu sunt in era de aur a recrutării cu oferte de job săptămânale 😁.
    Cat despre încălzire cu deșeuri urbane, biomasa și agrobiomasa, nu merge că nu există suficienta materie prima, asta se descompune daca o stochezi și e superscumpa tehnologia.

    • Se pot cumpara baterii pentru stocare de circa 1KWh la 100 euro/bucata de pe multe site-uri (adica 100.000 Euro/MWh), e drept ca sunt cu plumb (tehnologie glassmat, fara mentenanta), insa nu le cauta nimeni la greutate; deci daca se apuca Acumulatorul SA sa faca astfel de baterii, nu mai avem grija importurilor, etc
      Mult mai interesant insa ar fi modificarea unor puncte termice in Bucuresti (modernizarea unei retele de termoficare de sute de km, care pierde peste 2000 t agent/ora este o lupta cu morile de vant sustinuta de interesele… omuletilor verzi).
      Poate se apuca una din firmele private care va curteaza, mai bine conectate la primarie, sa faca un proiect de modificare a punctelor termice care poate asigura transformarea „din mers” retelelor bucurestene: deconectarea de la reteaua RADET si functionarea independenta pentru furnizare energie termica (boilere electrice) si simultan stocare energie electrica (cu baterii ….tot de la Acumulatorul SA :)
      La punctele termice se poate face un mix de boilere electrice, boilere pe gaz, si stocare in baterii, care asigura simultan stabilitatea retelei electrice, si eficientizarea si siguranta energiei termice si electrice…
      Problema cea mai mare este ca ar „ameninta” simultan mai multe interese meschine

  10. Sa se pmpeze apa in barajele deja existente nu a r fi acelasilucru ca si in barajul de la Târnava care ar urma sa fie construit pe bani mulți ?

    • Nu poti pompa apa din aer, ai nevoie de alt lac de unde sa o iei.

      La Tarnita (pe Somesul Cald, nu pe Tarnava) exista deja un lac de acumulare si planul era sa se construiasca inca un lac in varful unui deal din apropriere (Lapustesti) ca apa sa circule intre ele, intr-un circuit semi-inchis.

      Singurul loc unde avem deja lacuri asa apropiate, si ce sa vezi, avem deja instalate turbine reversibile, e pe cursul inferior al Oltului. Puterea totala instalata e 200 MW in 5 centrale, si am gasit un studiu care estimeaza capacitatea de stocare in cele 6 lacuri la 1,2 GWh. Hidroelectrica a cheltuit 400 milioane de euro pentru cei 1,2 GWh, adica peste 300.000 euro/MWh, sau mai mult decat costa acum instalarea unor baterii LiFePO echivalente. Asta fara baraje noi si fara sa ajustam cu inflatia din ultimii 10 ani. Stiu ca imediat dupa ce le-au instalat au decis sa le opreasca pentru ca mergeau in pierdere, dar nu stiu daca acum functioneaza.

      https://ciem.upb.ro/2009/files/s6/S6_17.pdf
      https://www.economica.net/primele-hidrocecentrale-cu-acumulare-prin-pompaj-din-romania-au-fost-puse-in-functiune-pe-olt_79487.html

    • Ca tot se vorbea de afoni care au pareri fara sa stie mai nimic , o scurta sinteza ne arata de ce nu sunt de folos pentru discutia noastra.
      Investiția inițială poate fi mai mare decât la alte tipuri de baterii, în special din cauza costului ridicat al vanadiului.
      Deoarece electrolitul este stocat în rezervoare externe, bateriile VRFB ocupă un spațiu considerabil, fiind mai potrivite pentru instalații fixe, la scară mare, decât pentru aplicații portabile sau mobile.
      Comparativ cu bateriile litiu-ion, densitatea energetică a VRFB-urilor este mai mică, ceea ce contribuie la volumul mare al sistemului.
      Funcționează optim într-un mediu cu temperatură moderată (5-40°C )
      Nu sunt ideale pentru aplicații care necesită livrarea rapidă a unui curent de vârf, deoarece oferă un curent constant, fără variații mari.

  11. La o scurtă întrebare pe ChatGPT aflam ca de fapt costul pentru o instalație de stocare cu baterii de 1000MWh și putere de 250 MW, deci încărcare descărcare în 4h costa undeva în jurul valorii de 260 milioane Euro.

    Astfel ca are rost sa facem comparații.

    Cu stima,
    Alexandru

  12. Ați omis o mare sursă de stocare – lignitul din depozitele termocentralelor, pe care am decis să le închidem înnainte de a le înlocui cu centrale nucleare sau pe gaze naturale.
    A mai fost o sursă, puțin mai scumpă – păcura!

  13. Câteva exemple de redactare cu greșeli . Cam multe . Poate autorul sau Redacția le va corecta.
    De la o astfel de analiză mă aștept să fie redactată fără greșeli , informația să fie corectă și argumentată , prezentarea să fie clară și structurată corespunzător.

    Puțină teorie nu stică
    pentru sistemul de energetic național
    nu se mai pot reface cele mai mult 150 de sisteme desființate.
    Actuala soluție adoptată în Rpmânia
    care creaza dependență
    ce are accest la multe date
    Socarea cea mai eficientă este

    În rest , numai de bine.

  14. Aveți o eroare care da peste cap toată partea economică. Daca verificați prețul stocării in baterii veți vedea de exemplu că un Megapack de la Tesla cu 3,9MWh costa 1milion de dolari și stocarea de la Tesla nu e printre cele mai ieftine. Deci prețul pe MWh ajunge sub 250000 de euro, de peste două ori mai mic decât cel estimat de dumneavoastră la Tarnița.

  15. Incepi sa te iei cu mainile de cap. Romania sa stocheze energie electrica. Pai stochezi daca ai ce stoca. CInd nu esti capabil sa-ti acoperi curba de sarcina ce stochezi? Praful de pe toba?
    Romania are nevoie de grupuri noi noute. Tot ce mai au a depasit cu mult perioada de functionare. Poti pastra un turn de racire, o statie de transformare, dar cele doua elemente de baza ale unei centrale termoelectrice (cazanul si turbina) trebuie inlocuite. In felul asta ajungi la un indice de utilizare de peste 70%. Cu fofeze indicele de utilizare e pe la 25-28%, iar d-alea solare ai cam 1500-1700 ore de soare pe an, adica si mai prost. Energia poate fi stocata in rezervele de gaze, exploatate cind ai nevoie si nu vindute, carbune….
    Cit despre alea cu coceni de porumb si alte finuri, cred ca mai bine sunt valorificate hranind animalele. (E un nene, Hornet, ce se tot lauda cu instalatiile lui, dar n-a reusit s-o vinda la americani, a incercat la romani, ca sunt mai creduli, dar nici acolo nu merge.) Iar despre resturile menajere, iar nu e prea multa literatura de specialitate, semn ca n-au fost rezultatele scontate. Problema e mereu la instalatia de ardere. Ea trebuie proiectata pentru un anumit tip de combustibil iar daca-l schimbi e problematic rau de tot. Trebuie sa bagi acelasi tip de combustibil pe toata durata de viata a ansamblului.
    Revenind:
    1,. refaceti sistemul energetic (productia)
    2. Refaceti calculele pentru sistemul de transport.
    3. Reparati ce e de reparat si modernizat in materie de transport de energie.
    4. Apoi ginditi la stocare daca e cazul.
    Este exact ca acum 50 de ani cind se vorbea de instalatii de valorificare a energiei valurilor si a energiei mareelor. Pe hirtie totul e frumos, problemele apar la partea practica. Pe la scoala am mai invatat de energie magneto-hidro-dinamica, dar totul la nivel de concepte.
    Ma uit la tot ce se scrie, si ramin uimit cum se discuta, fara a lua in clacul randamente de trecere a energiei alternative in d-aia continua si inapoi. Cit despre aia cu urcatul apei inapoi in lac te cam apuca risul, ca nu poate fi rentabila. Iti ajunge energia la preturi prohibitive…

    • ma scuzati, dar nu inteleg neintelegerea dvs: „CInd nu esti capabil sa-ti acoperi curba de sarcina ce stochezi?”
      – pai daca ai cu ce sa acoperi varful de sarcina nici nu mai ai nevoie de stocare;
      – stocarea are drept scop tocmai acoperirea varfului de sarcina, ca nu ne propunem sa facem vara stocare pentru la iarna (pierderile ar fi imense); daca stochezi gaz intr-un put de sonda nu inseamna ca stochezi energie, ci doar ca stochezi materia prima cu care produci energie (afara de cazul cand transformi energia in materie prima, de ex.hidrogen);
      – avem si export de energie, ca vindem surplusul de energie la orele din zi la care nu avem nevoie de ea (si nici altii, decat daca o vindem cam pe degeaba)

      • De pe site-ul Transelectrica se vede ca se cumpara energie si la gol de noapte. Cind se vinde se vinde din energia eoliana. Personal cred ca e o prostie imensa sa vinzi energie din resurse fosile (carbune, gaz, petrol).
        Din tot ce se scrie vad ca se doreste sa nu mai fie o curba consumul de energie, ci o dreapta paralela cu orizontala sau ceva de genul, Adica o prostie mai mare decit un zgirie nori.
        Gazul nu-l scoti din pamint… La fel si carbunele. Carbunele, chiar si lignitul ala prost se autoaprinde in stiva…
        In loc sa se stoarca mintile sa se inlocuiasca vechile grupuri, se cauta solutii una mai fantezista ca alta. Inteleg interesul alora cu fofeze ca ei n-au facut si stocare si vor stocare pe banii prostului de roman, ca doar tot prostul de roman le da si subventii, dar si certificate de carbon.

  16. Subiectul fierbinte al zilei in energetica pare sa fie Legea prosumatorilor; ajunsa la CCR a fost declarata …neconstitutionala (mare vizionar Dl Iorgovan ca s-a gandit acum 30 ani la remunerarea micilor producatori de regenerabile…)
    Guvernul nu are de unde sa scoata 6 miliarde lei, deci scoate castanele din foc cu mana CCR, insa Parlamentul ar putea sa legifereze corect in concordanta cu posibilitatile tehnice ale momentului, adica sa admita plata lunara (deja se factureaza lunar, prosumatorii le primesc, deci se poate, dar nu se fac platile…), cu o conditie: la prosumatorii care au primit bani de la stat, aceste sume lunare sa acopere mai intai costul banilor primiti de la stat prin „Casa Verde” iar apoi sa revina prosumatorului….
    Cat despre compensarea in alte locuri de consum – nu prea are sens -, e mult mai usor pentru un prosumator sa primeasca bani lunar de la un distribuitor energie si sa foloseasca banii la alte puncte consum (sau pentru altceva), decat pentru un distribuitor sa faca plata la alti distribuitori pentru zeci de mii de prosumatori….
    In fine, si cel mai important, pretul energiei produse nu ar trebui sa difere mult (20%?) fata de pretul energiei consumate intr-un punct…asta intr-adevar e neconstitutional :) si cred ca exista deja o lege in privinta asta

  17. Stocare energie electrică în baterii de acumulatori versus hidrocentrale cu pompaj.

    Situația actuală

    În ultimii ani , tot mai des , se discută despre problemele apărute in funcționarea SEN cauzate în special de inchiderea unor capacități de producție a energiei electrice pe cărbune și creșterea poderii producției din surse regenerabile ( eolian și fotovoltaice ).
    Funcționarea stabilă a unui sistem energetic se bazează pe echilibrul între producție și consum. In condițiile în care producția de energie electrică în bandă s-a redus masiv ( cca 3000MW ) și producția din surse regenerabile a ajuns în anumite perioade să fie între 1000-3000MW , la un consum mediu între 5000 – 8000MW , acoperirea curbei de sarcină a ajuns o problemă majoră .
    Astfel zilnic apar deficite mari la vârful de sarcină de dimineață și mai ales la cel de seară , fiind necesare importuri de 2000 – 3000 MW . În același timp , în condiții de soare și/sau vânt la prânz producția este excedentară , ajungându-se la exporturi de cca 3000 MW.
    La sfârșit de săptămâna , când consumul este mic , în anumite perioade ( mai ales de sărbători ) producția de energie electrică este puternic excedentară .
    Sezonier , vara , în zilele călduroase și iarna când este foarte frig consumul de energie electrică nu poate fi acoperit , mai ales în perioadele de vârf de sarcină.

    Viitorul imediat ( următorii zece ani )

    In perspectiva imediată situația nu se va îmbunătăți . Din contră.Vor fi oprite grupurile pe cărbune , cca 1000 – 1500 MW și va fi oprit grupul 1 de la CNE Cernavoda pentru retehnologizare .
    Probabil că în 2026 va fi pornită Centrala de la Mintia cca 1750MW și posibil Centrala de la Iernut cca 420MW.
    În aceste condiții deficitul existent de cca 3000MW de producție de energie electrică în bandă rămâne.
    Din nefericire este o febră de construire de noi centrale fotovoltaice și eoliene , ceea ce va duce la o presiune suplimentară pe funcționarea stabilă a SEN.
    În opinia mea construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavoda nu va fi finalizată înainte de 2035 .
    La fel Centrala de la Doicesti.
    Grupul 1 de la CNE Cernavoda probabil va fi repus în funcțiune în 2032.
    Grupurile pe gaz de la CE Oltenia , 875MW la Ișalnița și 475MW la Turceni aprobate dar blocate , posibil să fie puse în funcțiune după 2030.
    Similar , apreciez că eventuala Centrală Hidroelectrică cu pompaj de la Tarnița -Lăpuștești nu va fi gata înainte de 2035.
    Aceasta este situația , în linii mari , a Sistemului Energetic Național în prezent și următorii zece ani.

    Posibile soluții pentru perioada imediată

    Ce este de făcut ? ( o întrebare celebră ).
    Problema trebuie abordată avănd în vedere :
    acoperirea consumului în bandă ;
    acoperirea consumului la vărful de sarcină ;
    flexibilitatea funcționării SEN .

    Pentru acoperirea consumului în bandă ( nu integral ) ar fi necesar să se contruiască , în următorii doi ani , o centrală similară celei de la Mintia în zona Clujului.Aceasta ar favoriza și reducerea circulației de puteri în sistem . Sau urgentarea realizării celor două grupuri pe gaz la CE Oltenia.
    Pentru acoperirea consumului de energie electrică la vărful de sarcină într-o primă etapă trebuie să fie instalate în următorii doi ani , baterii de stocare a energiei cu o putere de cca 4000- 5000MW și o capacitate de 8000-10000 MWh.
    Ulterior trebuie dezvoltate capacități în hidrocentrale cu pompare , în primul rând cea de la Tarnița – Lăpuștești.
    Prin aceste măsuri Sistemul Energetic Național poate să acopere mai ușor diverse regimuri de funcționare , reducându-se la minim pericolul de black-out .
    În cele expuse mai sus , nu a fost luată în considerare creșterea consumului de energie electrică și nici furnizarea de energie electrică Republicii Moldova.

    Concluzie .
    Este evident că stocarea energiei este imperativă și urgentă. Cele două modalități , baterii de acumulatori și centrale hidroelectrice cu pompaj nu se exclud , din contră , sunt complementare .
    Într-o primă etapă instalarea de baterii de acumulatori este mai accesibilă , mai ales din punct de vedere al duratei de implementare.
    Construirea Centralei de la Tarnița – Lăpuștești ( și a altora ) va dura , cel puțin zece ani. În schimb durata de viață a acestora este mult superioară celei a bateriilor de acumulatori.
    După 2035 , în condițțile punerii în funcțiune a grupurilor 3și 4 de la CNE Cernavoda , a realizării Centralei de la Doicești trebuie continuată cu prioritate construirea de hidrocentrale cu pompaj.

    • @imparțial,
      mă bag și eu în seamă cu citeva adăugiri părtinitoare:

      -CHEAP si bateriile electrice: asa e, sunt complementare si, in general, servesc 2 scopuri/piețe diferite. CHEAP este preponderent pentru TSO iar bateriile electrice sunt in general pentru DSO. SEN-ului ii lipsesc mijloacele de reglare macro (fuxurile de energie in vrac, in intern, in export si in import). ”Jucariile” electrice de citeva zeci (poate una doua sute MW/MWh) folosesc marilor producatori/consumatori/ DSO, să-și optimizeze (LOCAL) problemele de functionare, neștiind ce se intimpla la nivel macro și se ajusteaza el, poate deranjindu-l pe vecin (care n-are). Cineva p,aci spunea (in mod greșit) ca ”de ce să construiesti Tarnița ? e o prostie sa cari energia din Dobrogea in Transilvania ca sa o stochezi !?”….să precizăm ca AZI DEJA aceasta energie este cărata in Transilvania, tîrîș-grăpiș, cum dă Domnu, și nu cum vrem noi-controlat.

      – CHEAP traiește 100 de ani ! (timp in care schimbam citeva generații de baterii electrice ”Varta”…ca pentru telecomenzi). Oricum, astazi din toata stocarea mondiala, CHEAP acopera cca 90-93%…și așa va ramine pentru urmatoarele decenii, Printre altele caracterul lor pur strategic rezidă și din durata de viața asigurata (f/lunga) și mai ales puterea lor de a influența/controla piata interna, dar, mai ales de a influența comportamentul piețelor zonale. Din acest motiv, România este impiedicata, literalmente, să exploateze acest potențial (cel mai mare din zona !). Daca facem o similitudine: o Tarnita construita, peste 30 de ani va fi pentru generatiile urmatoare ce este azi Portile de Fier pentru noi.

      – daca vrem și suntem lăsați, Tarnița (infrastructura vitala) se poate construi in 5-6 ani (nu 10)…implica cca 70% munca/materiale interne (sa-i dam lu Umbrarescu execuția) și numai cca 30% import (alea electrice, sunt mai toate import de materiale…reciclabile sau nu)….atenție…nu sunt contra bateriilor electrice !…spun doar care ar fi prioritatile

      – daca vrem un rol oarecare, de vreun hub regional oarecare, ar trebui 3 CHEAP: Tarnița- pentru Central EU via HU, Firiza (sau Macin pentru Ucraina/Moldova/Dobrogea) si Dubova (Portile de Fier, corespunzator Balcanilor de Vest si contraponderea Djerdap-III al Serbiei (incep cu 1000 MW si vor in final 5000 !).
      Cine a citit documentul CE: EU Energy Markets Coupling-Politics,Economics, Energy poate va intelege mai bine ce am vrut sa subliniez…dar mai ales cum RO ”este imparțită” cam ca mai sus (m-aș gindi să public un articol tehnic pe marginea acestui subiect, dar, nu cred ca va fi publicat)

      Situația actuala și viitorul imediat (urmatorii cel puțin 10 ani):

      – situația nu se va imbunatăți deloc, in fapt, prognoza (bazata pe calcule macro tehnico-economice, și nicidecum declarațiile politicienilor noștri) se va inrăutăți. Argumente au fost aduse mai sus, dar, mai sunt multe altele, unul principal fiind ca prognoză utilizarea intensiva a ”combustibilului de tranziție” – gazul.
      Daca punem pe hirtie cele mentionate mai sus, cu riscurile aferente, pe un model de planiicare capacițăți, o cerere de consum DAR MAI ALES COSTURILE AFERENTE, rezultatul va da frisoane (cuiva care ințelege chestiile astea)

      – Posibile soluții pentru perioada imediată Ce este de făcut ? ( o întrebare celebră ).

      – acoperirea consumului în bandă:
      – acum cca 8 ani de zile, am propus un proiect de ”repowering”- conversia CT pe lignit pe gaz 50% in prima faza si apoi 100% transformate in CCGT (ideea nu e noua-a fost practicata in multe state. pur si simplu se foloseste infrastrctura existenta iar cazanul pe lignit este inlocuit cu TG+WHRSG care actioneaza turbina cu abur existenta)…practic, 1 grup de 300 MW pe lignit se transfroma intr-un CCGT de 900 MW. Avantaje ? durata de execuție scurtă, cost mic…iar la nevoie-in criză fiind- cumpar TG din China sau Japonia sau Koreea-Sud…că tot se vaita ISALNITA că nu are ofertanți…I don,t care about EC care resping furnizori din afara UE
      – daca cumva ne indreptam catre bioenergia/bioeconomia circulară, putem conta, relativ repede pe cel puțin 1000-1500 MW…in banda, curata si perfect realizabila. Un exempu marunt: dispunem (nefolosit) de 80 TWh potențial biometan/biogaz…nu mai zic de altele
      – hidrocentrala Nicopole (pe Dunare, cu Bulgaria-pe care ei o vor, dar noi nu)
      – flexibilitatea SEN: (am discutat-o si p,asta, fără succes, cu actualii ”experti” in energetica): in RO exista cca 1500 MWe instalati in centrale de Cogenerare (si carbuni si gaz). Acest potențial electric este ideal pentru ”stocarea”/reglajul electric al SEN, pur si simplu folosind ”stocarea termica” (cu rezervoare triviale de apa de termoficare) hibridizate cu LDHP (Large District Heating Pumps), adica integrarea pietelor de electricitate (problema nationala) cu pietele de caldura (problema locala)….nici asta nu e o problema noua !.
      Ca sa aveti un ”flavour” despre ce inseamna asta: am 10 MWe cogenerator care alimenteaza electric direct o LDHP cu consum de 10 MWe. la care se adauga 1 investitie intr-un rezervor mare de apa de termoficare (chestie simpla !) Deci, sistemul hibrid este neutral fata de SEN ”….daca SEN vrea Putere la virf – opresc LDHP (si alimentez termic din Rezervor + CHP) iar CHP livreaza electricitatea in SEN. daca SEN vrea consum ca are electricitate in exces, atunci, opresc CHP și pornesc LDHP…deci, practic, ofer o flexibilitate de 20 MW (-10 si + 10)
      Acest concept este mult mai economic decit orice baterie electrica ! (Bulgaria astazi face un sistem cu stocare de energie termica de inalta temperatura, la CT pe lignit)
      – nu in ultimul rind, n-as uita hidro (uriasul gigant adormit – vorba lui Fatih Birol…daca stiți cine e ăsta).

      Concluzii
      – Romănia nu mai are planificatori de sistem, nu mai are firme de engineering și cercetare, constructii specifice si fabricație si, din acest motiv, singurele orientari sunt ”ce ne zice Comisia Europeana și Directivele UE” , ceea ce nu intotdeuna acopera ce ne trebuie noua !…ca și mai recenta ”fantezie” a politicienilor nostri ca, numai interconectarea mai multa, ne aduce energie ieftina ”ca in vest” ramine o fantezie (cită ignoranța !)
      – personal, am serioase rezerve asupra capacității noastre de a finaliza U-3-4 si SMR (doar daca o țară pe marginea junk-ului și fara capabilități ingineresti interne poate plati sume enorme pentru ceva riscant si, pe care tot noi le vom rambursa,,,,din tarifele noastre, inderent crescute !)
      – daca am face macar 30% din cele enumerate mai sus, ar fi mai ieftin, mai realizabil și U-3-4 si SMR (mai ales) nu ne-ar mai fi necesare (de ce as cheltui 15-18 miliarde, pe ceva riscant si de durata, cind cu jumate din suma, pot face mult mai mult deci cei 2000 MW probabili sau posibili, cu riscuri asociate unei filiere nucleare noi (!?)…si combustibil U-234 imbogatit 4-4,5% IMPORTAT din Rusia via SUA…și așa va ramine in urmatorii 50 de ani !

      • D-le Dragostin, tot spuneti ca nu avem specialisti, nu avem cercetare, nu avem bani. Cu ce vreti sa construim atunci CHEAP?

        Cand sefii OMV din Austria sau oricine credeti dvs. ca are motive sa blocheze Tarnita-Lapustesti au vazut al n-spelea studiu de fezabilitate, care credeti ca a fost reactia lor: „Nu se poate, acum chiar il fac, trebuie sa-i oprim neaparat!” sau „Meh”?

        Nu ma bag la biocombustibili, nu ma stiu. Nu ma stiu nici la SMR destul, desi sunt si eu sceptic ca putem face ceva in < 10 ani. Nu stiu nici ce invart cei de la CEO, de ce au asteptat sa le platim certificate CO2 de aproape 1 miliard de euro inainte sa faca si ei un caiet de sarcini (fara ofertanti, de bun ce a fost) pentru Isalnita. Ce mi se pare in schimb evident e ca atunci cand faceti astfel de propuneri trebuie sa vorbiti cu oameni care a) au de castigat dintr-o astfel de schimbare si b) pot impinge o astfel de schimbare. Degeaba vorbiti cu oameni care sunt foarte multumiti de situatia actuala, sau cu oameni bine intentionati care nu au nici o putere de decizie.

    • Corecta analzia dvs.
      Doar 2 observatii:
      – Iernutul, uitati de el, nu se va porni in urmatorii 2 ani pentru ca este la 85%, nu la cat minte ministerul 98%. Romgazul nu este capabil sa termine proiectul la ora actuala.
      – BESS (Baterii) sunt in executie mii de MW/MWh, deci din punctul asta de vedere lucrurile avanseaza foarte repede
      = Tarnita nu se va face niciodata pentru ca nu va obtine autorizatia de mediu desi unii inca viseaza la ea

      • @Pifu … & Bankwatch… despre Tarnița

        ma distreaza grotescul kafkian al situației: securitatea energetica si noi toți murim energetic din cauza unei Autorizatii de Mediu ?!…noua biblie dupa care ne ducem existența.
        …SAU, adica, opriți, de ex., razboiul din Ucraina că nu au obținut autorizație de mediu ?!…e ilegal…
        …suntem nebuni…sau timpiți…

        • … opriți, de ex., razboiul din Ucraina
          că(/deoarece/din-cauza-ca) nu au obținut autorizație de mediu

          Excelenta interpelare mr/dle catalin dragostin

  18. Prima concluzie este exact radiografia sistemului energetic.
    Toate teroriile pe care le puneti aici sunt teorii, la nivel de executie nu se pot pune in practica.
    Repoweringul este complicat si scump, ca orice brown field (ramai cu niste componente vechi si cu randamente mici). Ciclul combinat are alt tip de turbine cu abur si filozofie de proiectare/functionare fata de cel clasic.
    Cogenerarea nu este o solutie in Romania, daca nu se schimba modul de realizare a facturarii acesteia, fiecare consumator cu contorarele lui, iar eliminarea viitoare a subventiilor va omora si ce mai exista in aceasta zona.
    Nuclearul e ok, sunt de acord, nu cred ca le vom putea realiza.

  19. Îmi permit să comentez aici în calitate de simplu consumator de energie electrică, interesat în primul rând de situația prețului acesteia. Am parcurs ca un „student” interesat de seminariile găzduite de câteva platforme din internetul autohton. Când să-mi formez propria opinie citesc o sursă oficială
    https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-adoptate-in-cadrul-edintei-guvernului-romaniei-din-6-noiembrie-2025 care sintetizează în mare poziția guvernului prin această OUG. Nu sunt mare amator de politică dar nu pot să nu remarc răspunsurile și la comentariile de aici.
    • 1. **Modificări legislative:** Actualizează OUG nr. 163/2022 și alte acte conexe;
    • 2. **Criterii ecologice:** Introduce standarde de durabilitate și reducere a emisiilor pentru biocombustibili, biomasă și alte surse verzi.
    • 3. **Simplificare administrativă:** Reduce birocrația pentru autorizarea centralelor fotovoltaice, eoliene și hidro, incluzând proceduri digitale.
    • 4. **Zone pretabile:** Definirea zonelor de accelerare pentru proiecte de energie regenerabilă, cu avize simplificate și termene reduse.
    • 5. **Comunități energetice locale:** Permite asocierea consumatorilor, primăriilor și firmelor locale pentru producerea și utilizarea energiei proprii.
    • 6. **Integrarea stocării:** Creează cadrul pentru conectarea sistemelor de stocare a energiei (baterii, hidroacumulări) în SEN.
    • 7. **Efecte economice și sociale:** Contribuie la scăderea costurilor energetice și la reducerea sărăciei energetice în mediul rural și montan.
    **Implicații pentru sectorul hidroenergetic:** – Modernizarea microhidrocentralelor și a barajelor
    poate beneficia de fonduri nerambursabile și proceduri rapide. – Posibilitatea ca barajele existente să fie integrate în comunită
    ți energetice locale, în special pentru alimentarea stațiilor de
    pompare și a gospodăriilor izolate. – Este promovată monitorizarea digitală a echipamentelor și introducerea stocării energetice în acumulări.
    În ansamblu, actul creează un cadru mai flexibil și mai predictibil pentru investițiile în energie regenerabilă, inclusiv pentru infrastructura hidroenergetică. Se estimează o creștere a numărului de proiecte locale de producere a energiei curate până în 2030.
    Eu personal le consider până la realizare drept bune intenții. Se poate remarca consultarea unor specialiști de marcă. Anexele de aplicare acestei OUG cred că ne vor lămuri și asupra surselor de finanțare. De altfel transpare din text o tendință de transfer către autoritățile locale, cât și pentru parteneriate cu societăți private. Nu vreau sa fiu înțeles greșit: profesional sunt ing. construcții hidrotehnice cu practică de 8 ani șantier si peste 10 în supravegherea comportării construcțiilor la un mare institut desființat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro