luni, mai 20, 2024

Strategia creierelor hidrogenate

Strategia Naționala a Hidrogenului se află în discuție publică. La o primă vedere se poate afirma că aceasta este proiecția unei dorințe a unei persoane sau grup de interese și nu a unor studii și analize științifice.

Eu știu cel puțin două cărți, scrise de universitari, care ar fi trebuit a fi citite de cei care au scribălit la aceste povești frumoase cu zâne eterice, ambele cărți fiind publicate la Librăria Didactică și Pedagogică: Hidrogen și Gaze naturale (Ioan Iordache și Dumitru Chisăliță) și Hidrogenul și Energia Sustenabilă (Ana-Maria Velcea, Ioan Iordache, Lăcrămioara Diana Robescu, Diana Mariana Cocârță).

Trebuie spus din început că din aceste două cărti se extrage o singură concluzie: pentru hidrogenul verde, cel extras din energia regenerabilă, nu există nici o tehnologie de extracție validată de piață, adică care se folosește curent.  Alte concluzii: transportul, stocarea și distribuția se face cu costuri mari, astăzi (în România) neexistând aceste infrastructuri.

Decarbonarea unor industrii, azi mari consumatoare de hidrogen s-ar putea face cu niște costuri imense. Dar să vedem care este consumul actual de hidrogen în România: datele existente sunt pentru 2021 când s-au produs și consumat 194.000 tone (pag 27). Instalațiile de producție sunt amplasate în imediata apropiere a consumatorului pentru a reduce costurile cu transportul și stocarea. Consumul a însemnat:

Fig. 1 – Consumatorii de hidrogen pe ramuri (sursa: Strategia Națională a Hidrogenului pag.36)

Dar doar o mică parte a provenit din surse regenerabile (1,51%), restul provine din reformarea metanului cu abur și reformarea catalitică a produselor petroliere.

Fig. 2 – Sursele de hidrogen în România (sursa: Strategia Națională a Hidrogenului pag.26)

Ce își propune aceasta Strategie Națională a Hidrogenului? Ca în 2024 să avem capacități de 6 GW de electrolizoare și în 2030 să avem capacitati de 40 GW de electrolizoare. Cunoscând că la electroliză se pierd cam 30-33% din energie, asta înseamnă că în 2024 trebuie să avem un surplus de capacități de energie electrică regenerabilă de 18 GW și în 2023 surplusul de capacități ar trebui să fie de 120 GW.

Cunoaștem că în anul 2022 România a importat 3.190 GW și că există capacități insuficiente de energie electrică din vânt și soare. Totalul capacităților regenerabile la ora actuală este de 5,4 GW.

Fig. 3 – Capacitatile de productie de energie electrica martie 2023 (sursa: site-ul ANRE – prelucrare Cosmin Pacuraru)

Cu alte cuvinte, persoana care și-a impus voința în scrierea strategiei dorește ca în doi ani și jumătate, adică până în decembrie 2024, România să-și măreasca de 4 ori capacitățile de producție regenerabile și până în 2030 de 20 de ori.

Crede cineva așa ceva? Nici cei care au redactat nu cred și vin cu câteva citate:

„Costul încă necompetitiv al tehnologiilor de producție a hidrogenului regenerabil și a celui cu amprentă redusă de carbon, Balanța energetică a României este negativă, din anul 2019 România fiind importator net de energie (la nivel de an); o serie de instalații vechi nu funcționează la capacitatea lor nominală, astfel că nu există în prezent potențial de generare ce ar putea fi dedicat producerii hidrogenului. Capacitatea de transport a energiei electrice necesare pentru electroliză este limitată. Ritmul de penetrare a capacităților solare și eoliene pe piața din România este lent, comparativ cu media UE. Resursa umană pentru operarea tehnologiilor bazate pe hidrogen este insuficientă. Scurgerile de hidrogen nu pot fi identificate decât prin intermediul instalării de senzori dedicați. În prezent există o lipsă a unei cereri de hidrogen. Tehnologia de producție a hidrogenului prin electroliza apei folosind energie din surse regenerabile este încă necompetitivă din punct de vedere economic. (pag. 29 – 30)

Densitatea volumetrică a hidrogenului este de 3 ori mai mică decât cea a gazelor naturale, ceea ce conduce la scăderea conținutului energetic al capacității de transport prin conducte. Punctul de aprindere al hidrogenului este de aproximativ șapte ori mai mare decât cel al metanului, astfel încât este necesară adaptarea proceselor industriale la diferite riscuri de gestionare și manipulare a hidrogenului. (pag. 36 – 37)

Pentru încălzirea rezidențială, prețul hidrogenului folosit drept combustibil se poate dovedi foarte ridicat. Din cauza conținutului energetic redus al hidrogenului, debitul amestecului de gaz trebuie ajustat, pentru a compensa puterea calorifică scăzută. Gradul de inflamabilitate al hidrogenului este ridicat, atunci când concentrația de hidrogen depășește 20% în amestec volumetric. (pag. 39 – 40)”

Dar asta nu este tot! Ni se prezintă și un Plan de Acțiune. Vă rog să-l răsfoiți pentru a vedea cât de inoperabil este.

Care este explicația acestei grabe pentru adoptarea acestei strategii a hidrogenului înainte de a avea o strategie energetică? Probabil că UE ar fi pedepsit România cu un infrigement … Asta ar fi de înțeles, de neiertat este faptul ca în fiecare an, timp de mai mult de 10 ani, fiecare conducere a ministerului a promis că va elabora Strategia Energetică. La o scurtă analiză comparativ – istorică am vedea cine sunt câștigătorii lipsei acestei strategii: OMV-ul și Federația Rusă, la care mai putem adăuga încă căteva companii private ce au profitat cel mai mult.

Dacă stăm și analizăm care sunt obiectivele Strategiei Naționale a Hidrogenului putem rezuma: „să vină banii că știm noi cum să-i cheltuim în diverse combinații creative, păcălindu-i pe ăia de la UE”.

PS. Dacă vreți să vedeți o strategie privind hidrogenul, vă rog să accesați acest link.

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

  1. ”Strategiile” astea, ca și ”studiile de fezabilitate” nu sunt decât oportunități de furt din buget sau chiar din fondurile europene. Ele au fost atât de îndelung folosite, încât acum conținutul lor a atins culmi ale ridicolului, mai ales că autorii și profitorii scapă, invariabil, nepedepsiți.

  2. 6 GW ….. 100%
    X GW ….. 33%
    ____________
    X = 2 GW => 133% = 8 GW necesar pentru electroliza, nu 18 GW

    Apoi nu mi-e clar: vorbim de puterea instalata sau de energia de care am avea nevoie in final?
    Cum a importat Romania 3190 GW? Si ce inseamna totalul capacitatilor regenerabile de 5,4 GW? Cand informatiile sunt insiruite, tare mi-e ca s-au incurcat marimile la calcule.
    Pentru edificare: cu 1 GW putere instalata se pot obtine intr-un an maxim 8760 GWh energie. Din regenerabile cam o treime, adica 2900 GWh.

    „Tehnologia de producție a hidrogenului prin electroliza apei folosind energie din surse regenerabile este încă necompetitivă din punct de vedere economic.”
    De acord! Credeti ca va deveni competitiva daca nu o vom folosi? Daca nu vom face macar retele pilot, cu care sa castigam experienta si pe care sa le putem optimiza continuu? Eu nu cred.

    Alta neclaritate: „Densitatea volumetrică a hidrogenului este de 3 ori mai mică decât cea a gazelor naturale, ceea ce conduce la scăderea conținutului energetic al capacității de transport prin conducte.” Ce inseamna densitate volumetrica? Nu mai e densitatea masa / volum?!
    Vorbim probabil de densitate energetica pe volum si atunci autorul are dreptate. Dar cum H2 are densitatea energetica masica cea mai ridicata, iar moleculele sale sunt mult mai mici si mai simple decat ale metanului, transportul lui prin conducte este mai eficient. Cu aceleasi pompe se va putea transporta o cantitate de 2-2,5 ori mai mare decat gaz metan si de pana la 3 ori mai mare decat gaz natural.

    Faptul ca temperatura de autoaprindere a H2 este inalta evita accidentele. De asemenea, faptul ca el este foarte fluid si se disperseaza rapid. Aprinderea controlata a gazelor in procesele industriale se face oricum la temperaturi mult superioare.
    Exista, desigur, anumite provocari tehnice, dar a le vedea doar pe acestea, refuzand sa vedem pincipalul obiectiv, anume sustenabilitatea unui proces ciclic, mi se pare aiuritor: e ca si cum te plangi ca-ti picura robinetul la baie, dar nu vezi ploaia care trece prin acoperis. Nu conteaza cat de scump e un proces la inceput, daca el nu pune in pericol mediul. Un proces bazat pe epuizarea resurselor nu e constant nici ca pret, nici ca circumstante.

  3. Trebuie să existe o strategie europeană a industriei hidrogenului din care să se desprindă strategia națională. Strategia Europeana privind hidrogenul trebuie să fie o emulatie a Centrelor de cercetare din Europa și chiar a celor din întreaga lume precum și a inventarierii celor mai performante echipamente din întreaga lume. Inovațiile legate de hidrogen cu cel mai mic cost pe /m3 să devină tinta de eficientizare materializare.

    • @dl.Voda: cred ca gresiti fundamental !
      – Hydrogenul este un mijloc si nu un obiectiv !
      – Uniunea Europeana vrea decarbonare (decarbonizare sau cum naiba s-o numi, dar, intelegeti despre ce e vorba)
      – Conform Directivelor / Regulamentelor EU, fiecare stat membru (SUBLINIEZ: FIECARE STAT MEMBRU) trebuie sa-si faca propria strategie de decarbonizare , PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI !
      – S-ar putea ca unele state SA NU AIBE NEVOIE DE H2 verde pentru decarobonizare, sau, are nevoie de foarte putin H2 verde (cititi mai atent articolul subsemnatului de aici din Contributors)…iar in aceasta categorie intra si RO !
      – este nevoie de mult H2 verde sa fie produs si exportat in vest, pentru ca aceia au industrii multe si mari, care trebuie decarbonizate !…noi n-avem mai nimic de decarbonizat…semnificativ
      – deci, la urma urmei este vesnica poveste cu resursele…unde sunt si unde le ducem

      Simplu, nu-i asa ?….problema este ce vrem noi ?…cred ca nici nu stim ca putem sa vrem ceva…

  4. Da, Romania a avut multe avantaje cu EU si NATO, dar si multe dezavantaje. De ex a uitat sa gindeasca cu propriul cap, importa si cele mai cretine ideologii si lozinci, ca de, chipurile asa ni se spune de la Mecca, pardon, de la Istanbul, pardon de la Moscova, pardon, de la Bruxelles, ca sa nu mai vorbim de Washington.

    Hidrogenarea intra in aceeasi categorie, nu stim daca ne trebuie, nu stim daca e posibil, nu stim cit costa…

    O conferinta e intotdeauna buna, se dau si piscoturi, sa-i vezi, mai ales, pe filozofi cum se vor inghesui. Vor veni precis si de peste hotare, un fel de festival Enescu.

    • desigur că (ne)gânditul cu propriul cap nu a fost clauză de aderare. Problema e că „vechea elită” comunistă a devenit caducă și „noua elită” e abia în formare. În plus în ultimii 20 de ani calea era clară- economia de piață și democrația. Din cauza asta „importul de lozinci” a fost benefic și a funcționat – nu a fost nevoie de mai mult, așa că s-a aplicat teoria efortului minim. Până la un anumit punct. Cumva suntem în acel punct, am cam bifat ce era de bifat, și acum e necesar să ne reactivăm spiritul critic. Evident, asta ia timp și probabil va implica tot felul de tulburări în viața politică (pe care noi ca geantă latină o luăm cam prea în serios) dar cred că se va întâmpla. Tocmai „moftangeala” strămoșească o să ne ajute să eliminăm lucrurile stupide. Lozincile stupide au succes peste tot – aici și la Bruxelles sau New York – fiindcă cele corecte sunt mai greu de pus în practică, cele stupide cred că se bazează tocmai pe faptul că nu pot fi puse în practică deloc așa că îți induc un sentiment de culpabilitate suficient ca să cotizezi la pișcoturi :)

      • Domnu Badici,
        Cu vreo 30 de ani in urma am avut un accident de munca, eram pe santier, ca era sa mafaca plat si sa mabage pe sub usa si sa fiu umflat cu paiul.
        Un picior a fost facut tandari, operat, imobilizat citeva luni. Mi-a trebuit aproape un an, cu exercitii dureroase, pt a ma pune pe picior.
        Cu gindirea e si mai rau, odata pierdut exercitiu, in ipoteza ca ar fi existat asa ceva e aproape imposibil sa se refaca. Mai ales cind lipsa gindirii e chiar onorata si rasplatita…

        Cu alte cuvinte sperantele privind Ro sunt minime, chiar si pt generatiile urmatoare.
        PS nici Ge, tara ginditorilor si poetilor, nu sta mai bine. Speranta ramine la Putin :), sa vezi acum injuraturi.

        • Putin a făcut deja multe pentru Europa, i-a pus în evidență problemele și slăbiciunile. Tanti Speranța stă la parter și moare ultima. Sănătate!

  5. Domnilor, va prezint mai jos o explicatie calculata pentru toata lumea si, cred ca e bine sa discutam pe cifre, ca orice inginer mediocru (asa cum ma consider si eu. De altfel, voi trimite observatii la Consultarile Publice pina in 20.06.2023-termen legal- sa mi se explice cite ceva din cele scrise in STRATEGIA HIDROGENULUI, pentru ca nu am inteles, sau….poate am gresit eu)

    DECI (daca nu va plictisesc), cititi asta de mai jos, in care ni se explica cum ca 1600 MW Ciclu Combinat pe gaze, va fi ”hydrogen ready” in 2030 si ce bine si verzi vom fi (cum e si bataia aia de joc de la Mintia)….SI ASTEPT DIN PARTEA ORICARUI ”CONTRIBUTOR”, CORECTII, CONTRADICTII, RESPINGEREA ACESTOR CALCULE DE MAI JOS, extras din STRATEGIA PUBLICATA.

    Obiectivul General-1, Actiunea A.1.10 – CCGT pe gaze cu 50% H2 verde

    CCGT gaz 50% eficienta neta asumata
    CCGT de 1600 MWhe/h sau consum GN 3200 MWh/h gaz
    H2 Regen. 50% necesar inlocuire cons. GN 1600 MWh/h H2
    1 t H2 = 39,4 MWh /t H2
    Consum Hidrogen Regenerabil 40,6 t/h
    Functionare CCGT anual 8000 h/an
    Cantitate anuala de H2 Regenerabil necesara 324.873 t/an

    Energia consumata din H2 Regenerabil 12.800.000 MWh/an
    Capacitate Neta Prod. Electrolizoare (@8000h/an) 1.600 MW
    Eficienta Electrolizoare + transport + stocare 60%
    Capacitate electrica necesar Centrale Regenerabile 2.667 MWh/h
    Factor mediu utilizare anuala a capacitatii SER in RO 23%
    PUTERE INSTALATA NECESARA EOLIENE+SOLARE 11.594 MW

    Daca insa ne uitam la costuri, putem estima urmatoarele:
    – Costul de investitie a 1600 MW CCGT @ 1 mill. EUR/MW este aproximativ 1,6 miliarde EUR si, daca vrem sa decarbonizam 50% din aceasta capacitate cu hidrogen verde trebuie sa:
    – Construim centrale eoliene de 11600 MW @ 1,1 mill.EUR/MW, rezultind 12,7 miliarde EUR costuri necesare de investitii pentru 50% decarbonizare CCGT (fara sa socotim ”nebunia pina la a ajunge la hidrogen”)

    Ne scapa noua ceva aici ? Este ceva in neregula aici ? Ce am gresit ?…sau sunt eu nebun si nu inteleg importanta H2 (verde) pentru productia de electrcitate (verde) cu CCGT !?!?….

    • Dle Dragostin,
      Calculele sunt corecte. Dar odată cu creșterea puterii instalate pe eolian, de la 3000 MW spre valoarea obținută din calcule, vor fi dezafectate centrale pe cărbune, iar factorul de utilizare se va îmbunătăți astfel (chiar dl Păcuraru afirma într-un articol anterior că eoliene sunt oprite când producția este in surplus, tocmai pentru că termocentralele nu pot fi rapid oprite și repornite). Cred că nu va fi greu sa creștem acest factor de la 23% la 40% și atunci în loc de 11600 MW, ar fi nevoie de doar 6700 MW, din care 3000 MW deja există.
      Pentru cele 4000 MW suplimentare ar fi nevoie de 4,4 miliarde EUR. Parcă începe să fie accesibil!

      Apoi, australienii studiosi au descoperit o nouă tehnologie de electroliza cu o eficiență de laborator de 98%. Pare imposibil dar nu este, pur și simplu au aplicat și pentru anod aceeași strategie din tehnologia PEM pentru catodic și așa a apărut capillary-fed electrolysis. Mai mult un proiect pilot pornit de universitarii australieni împreună cu compania Hysata a arătat că se poate produce hidrogen verde la nivel industrial cu un randament de până la 95%. Să zicem pentru simplitate doar 90% pentru producție. Încă 15% pierdute pentru transport, stocare și reutilizare și acei 60% din cal unul dumneavoastră se ameliorează cu încă un sfert la 75%. Eu zic că premisele sunt bune.

      Iar dacă adăugăm aici și lipsa celor 40 de vagoane, arse în fiecare oră la Turceni, personal as încerca. Dacă România poate produce curent ieftin poate deveni atractiva și pentru industriile vestice. În loc sa exportam ieftin curent verde, putem importa avantajos facilități de producție care se luptă tot mai greu cu prețurile energiei în vestul continentului.

      • @dl.Hantzy: multumesc, m-ati linistit, …nu sunt nebun chiar de tot cu cifrele alea.
        Insa, ca un ”old dog” intr-ale energiei, zic urmatoarele:
        1. H2 verde produs din regenerabile spre utilizare in productie inapoi de energie electrcia verde este o idiotenie (PUNCT !).
        2. CCGT daca vrem sa fie sub 250 gCO2/KWh atunci, numai productia in cogenerare (randament total de 81-88%) conduce la aceasta performanta (gazul are 0,202 g/KWh si trecut prin CCHT-CHP de 81% va da 0,202/81% =0,249 gCO2/KWh), iar stocarea de energie o fac prin energie termica in rezervoare de apa calda pentru inclazirea orasului. DECI, MUT STOCAREA de EXERGIE MARE IN DAIA MICA- apa chioara cu temperaturi mici pt. inclazire…SIMPLU, USOR, LA INDEMINA !
        3. daca vreau stocarea energiei electrice (si reglare/echilibrare in sistem), atunci centrale hidro-pompare acumulare sunt de departe cele mai bune, testate, si ieftine ! si…daca am electrcitate echilibrata verde si dispnibila, fac H2 cit vreau pt industrii si transport….nu inapoi electrcitate !…in plus, CHEAP actuale au randamente curente globale de cca 80% …deci…?!?!

        • Am mai discutat dle Dragostin despre stocare și V-am confirmat și atunci ca sunt un fan al stocării in energie potențiala de înălțime, tocmai datorită simplicității principiale și tehnologice. Totuși nu absolutizez și așa cum in anumite situații o roabă poate fi mai folositoare decât un buldozer, tot astfel H2 poate fi uneori o soluție mai bună. Avantajul unei stații de electroliza este ca poate fi standardizată, modular concepută și poate asamblată acolo unde e nevoie. O comunitate cu 3 sau 4 eoliene poate deveni autarhica dpdv energetic cu o astfel de investiție. Un sistem cu acumulare este mai dificil de realizat, mai ales la șes sau in zone deșertice. O soluție ar fi Energy Vault din Elvetia, o alternativa standard având la baza același principiu pe care-l preferați și dumneavoastră.

    • probabil ca strategia a fost gandita pentru a continua arderea gazului in vechile turbine si inlocuirea unui procent din gazul ars in ele cu hidrogen; din pacate arderea hidrogenului in centrale mamut (peste 50 MWe instalat) nu e si varianta cea mai economica (cel putin din considerentul pierderilor pe transport, 20-30%); iar un randament/eficienta de 50% este mai mult un deziderat decat o realitate, comparat de ex cu celule electrice (hydrogen fuel cells) distribuite langa consumatori in care eficienta este de 55-60% si are o inertie (pornire/oprire) de 10 secunde
      Stocarea energiei excedentare in baterii este mult mai eficienta (peste 90%) iar costul (ex. baterii glassmat) este de sub 100 euro/KWh (adica sub 100.000 euro.MWh).
      Inlocuirea centralelor pe carbune necesita circa 3.000 MWe instalati, si se poate face in 2- 3 ani cu o combinatie de eoliene si fotovoltaice distribuite (Carpati, subCarpati, regiunile sud, etc) si baterii, la un cost de 4-5 miliarde euro din bani europeni (2 miliarde eoliene, 1 miliard fotovoltaice, 1,5-2 miliarde baterii)
      In fine, productia hidrogenului este mult mai rentabila economic si neutra dpdv carbon dace se face prin decarbonarea petrolului/gaz natural, iar hidroliza apei din regenerabile poate doar in pasul 2 al modernizarii producteti de electricitate
      @Florix a postat destule alte informatii utile; randamentul/eficienta totala trebuie calculata la consumator (dupa transport) nu la producator

      Din pacate se ignora complet dezvoltarea productiei de energie electrica din biomasa, care are avantajul ca ar aduce in secolul XXI cei 6-8 milioane de romani din mediul rural care traiesc ca in sec XIX
      E pacat ca edilii nostri au trecut pe langa o mare oportunitate de a imbunatati vietile a milioane de romani din dorinta de a face cateva sute (mii?) de milionari din bani publici

    • Bre nea Catalin, ce ne zapacesti de cap cu socoteli si cu cifre!? Nu intereseaza pe nimeni asa ceva. Ce esti mata mai dastept decit Ursula?

      • Bre nea Neamtu, pai zisei foarte clar…daca nu plictisesc pe cititori, scrisei cifrele alea !?
        Iara matale zisesi f.bine, ca fiind mai prost ca Ursula, as fi vrut cineva destept ca Ursula, sa-mi explice si mie, ca la orice prost dar doritor sa priceapa ceva

        toata zapaceala aia de cifre, pe care ma chinuii sa o fac cit mai simpla, era doar sa arate marea discrepanta intre prostia mea si dasteptaciunea Ursulei

      • Fara suparare dar nu e prima data cand autorul nu foloseste corect unitatile de masura (GW in loc de GWh). Din punctul meu de vedere, daca scrii un articol tehnic despre energie, nu ai voie sa faci aceasta greseala in mod repetat. Iti poate scapa sa mananci o litera (greseala de tastare) dar in cazul de fata nu aceasta este situatia. Sunt convins de faptul ca autorul cunoaste diferenta intre GW si GWh, dar cum sa ne asteptam de la oamenii de rand sa inteleaga cum sta treaba cu energia si puterea cand ei sun inundati cu unitati de masura confuze?
        Intalnesc foarte des aceasta situatie si in randul prietenilor mei. Toti vorbesc in KW nu in KWh.
        Cea mai recenta confuzie a fost din partea unui vecin care discuta despre baterii si spunea ca daca isi pune „5 KW” de baterii nu ii ajunge puterea, ca el poate sa aiba consumatori de peste 5 KW. I-am explicat frumos ca cei 5 KW sunt defapt 5 KWh si se refera la capacitatea de stocare nu la cat poti sa „tragi” putere maxima din baterii. A ramas putin socat pentru ca probabil in mintea lui exista ca si unitate de masura doar „KW” nu si „KWh”.

        • bre Narci, tot fara suparare – aratati-mi o singura greseala de folosire a MW vs MWh in articol !
          1 singura ! cu care am confuzat oamenii de rind, cei care fac diferenta mw / mwh si s-au oripilat

          ca sa inteleaga lumea:
          – MWh/h este putere…adica Energia Orara, dar, pot s-o scriu si doar MW/h ceea ce inseamna 1 MW/h, adica Puterea Orara
          – tot ce e de 1h poti sa-i zici cum vrei ca tot un drac e…
          – ce trece de 1 h este altceva…adica MWh/an este energia anuala, adica puterea ce-o fi x nr. de ore, evident

          si, va mai dau un exemplu – stocarea energiei- centrale de 7 MW sau 1000 MW (este inradacinat in mentalul energetic)…cine stie, din bransa, stie despre ce e vorba, nu mai sta sa faca filosofia papadiei…importanta e puterea….durata utilizarii (sau stocarii) e altceva, in secundar

          • Scrisesem și eu mai sus: Cunoaștem că în anul 2022 România a importat 3.190 GW (…) Totalul capacităților regenerabile la ora actuală este de 5,4 GW.
            Sunt astea puteri sau energie?

          • D-le, sistemul de unitati este standardizat si se cheama Sistemul International, nu-l mai pociti. Puterea, atunci cand e exprimata in W implica secunda (J/s), NU ora. Este complet gresit sa amesteci inch cu wati si cu oca in aceeasi masuratoare.

  6. Asa se intampla cand creierile sunt hidrogenate (ca margarina) si vorbesc fara sa cunoasca legile fizicii. Utilizarea hidrogenului la masini e o utopie. Va explic pe scurt: Hidrogenul poate fi produs in doua moduri: din gaz metan, CH4, sau prin electroliza. Cea mai ieftina metoda e totusi din gaz metan, Costul ajunge teoretic la 8 $/kg, din care 4 $ e gazul. Prin electroliza costa cam 25 $ pt 1 kg de H2. E nevoie de 60-80 kW electricitate pt 1 kg de H2. O masina cu H2 consuma 1 kg pentru 100 km parcursi, deci revine mai scump decat o masina electrica. (ce foloseste cam 16 kW/100 km.). La 10,000 PSI, 1 kg de hidrogen ocupa 15 litri, asadar sa ai in rezervor mai mult de 5 kg de H2 e cam greu. Deci distanta maxima e de 500 km. Dar la +30 de grade, o sa ai doar 4 kg, deci mai putin. In plus, motorul cu hidrogen are nevoie de +50 grd C ca sa functioneze, deci consumul creste si distanta maxima parcursa scade odata cu scaderea temp ambiante.La asta se adauga alte considerente practice, care tin tot de legile fizicii (pe care nu le poti ignora): H2 nu curge ca benzina. Pt a transfera 1 kg e nevoie de 1-2 min, deci cam 10 min sa umpli un rezervor de 5 kg. Dar asta la 10,000 PSI. Nu cred ca legislatia va permite asa mari presiuni (mai ales ca H2 are prostul obicei sa atace otelul). Asadar reducand presiunea la, sa zicem, 5,000 PSI, timpul ajunge la 25-40 min. Plus ca nu poti face operatia asta tu insuti, ca in cazul benzinei, e nevoie de cineva autorizat (deci alt cost). Ca sa nu mai vorbim de costul instalatiilor, transport, asigurari (riscul de explozie e mult mai mare decat la benzina – hidrogenul „scapa” foarte usor, are cea mai mica molecula posibila) etc. Asadar e folosirea „hidrogenului verde” o solutie? Nu prea vad cum, din cauza problemelor enuntate mai sus. Dar e frumos sa vizezi…. sau sa vinzi gogosi, ca in cazul politicienilor.

    • @Babilou: ”…considerente practice, care tin tot de legile fizicii (pe care nu le poti ignora)…”

      pai nu se vede ca politicienii dau ei legi contra fizicii ?….nu mai departe de Guv. RO, care da el HG in care defineste el ce e aia cogenerare de inalta eficienta…ce ne miram ?!?!…sau face strategia hidrogenului si o legifereaza, de ex. in parlament…asta nu e manelism ?!?

      daca juristii cu ceva cunostinte de energie ajung sa faca ei legi in locul energeticienilor cu ceva cunostinte juridice, atunci, suntem pierduti !

      • Problema e peste tot faptul ca cei care ajung sa legifereze sau sa aprobe legi (politicieni, juristi, avocati, judecatori) – dar si ziaristii – vin dintre cei la care nu le-a placut in scoala matematica / n-au fost capabili sa o inteleaga si deci din zona stiintelor umaniste (unde totul e relativ) si in consecinta nu au habar de materiile conexe (fizica, chime). Ca sa nu mai vorbim de notiuni mai aprofundate, cum ar fi termotehnica. De aici apar aberatiie cu incazirea planetei, hidrogen, gaz de sist, CO2 prea mult in atmosfera (e doar 0.04% de fapt), energie solara, motor cu apa, hidrogen „verde” etc. si in general aberatiile recuperate de miscarea eco-fascista si woke-ista. Exemplut tipic e Greta.

  7. OMV Petrom a scos la licitatie electrolizoare prin PNRR.
    Integrat cu parteneriatul cu CEO cu fotovoltaicele si alte actiuni pt a produce energie regenerabila, cred ca pt ei este o afacere foarte buna.
    Totul tine de integrarea afacerilor.
    Cat despre CCTG si hydrogen ready e ca la primele LED-uri care erau HD ready si nimeni nu le-a trecut la HD. Oricum unii producatori in discutiile cu ei au zis ca nu stiu cat costa sa faca 100% un ciclu doar cu hidrogen.
    Azi hidrogenul e nevandabil!

  8. Stimati domni, ideea e simpla. Si daca fiecare tara ar avea gaz metan pe urmatorii 1000 de ani (deci pret mic si resursa suficienta), arderea va umple atmosfera cu dioxid de carbon cu toate urmarile (daca nu se intelege ca nu poti arde intr-o suta de ani ce s-a strans in milione in scoarta terestra fara efecte distructive majore).
    Deci se incepe cu hidrogen introdus in retelele de gaz si ulterior prelund functiile gazului. Tevile de ppe au durate de viata de decenii si reteaua in sine e un imens rezervor care preia fluctuatile de productie si consum. Iar odata aceasta industrie demarata va produce toate inovatiile care o vor rentabiliza pe parcurs. Iar o tara care va trece pe energie verde din resurse proprii nu va mai fi la mana vreunui dictator. Drumul de o mie de pasi incepe cu primul. Rezistenta vine de la pierzatorii modelor actuale care fac orice sa amane tranzitia cat mai mult posibil.

    • ”arderea va umple atmosfera cu dioxid de carbon cu toate urmarile”

      Povești de adormit copiii. Ciclul dioxidului de carbon are un histerezis de sute de ani, creșterea actuală a concentrației de CO2 se datorează încălzirii petrecute în urmă cu 800 – 1000 de ani. Creșterea concentrației de CO2 este doar o măsură a încălzirii, exact ca mercurul din termometru. Nu o cauză a ei.

      China deschide câte o termocentrală pe cărbune în fiecare săptămână, India arde și ea cărbune în neștire, iar tu ai o problemă cu gazul metan? Gazul metan are cea mai curată ardere din câte există, desființează mai întâi termocentralele pe lignit ale Germaniei, dacă vrei să te creadă cineva că te preocupă emisiile de CO2.

      Țările europene iau bani de la cetățeni și îi fac cadou corporațiilor, asta e adevărat miză a promovării hidrogenului și de asta se apelează la nickname-uri fanteziste pentru a-l promova 😀

      • Ceea ce susține Harald cu privire la decalajul concentrației de CO2 față de temperatură este valabil doar pentru emisfera sudică și se bazează pe rezultatele culese din carotele de gheață recoltate în Antarctica. În emisfera nordică lucrurile stau exact invers. Carotele de sedimente recoltate în Atlanticul de Nord indică acest lucru. Ciclurile Milankovič inițiază încălzirea climei, dar abia emisia de CO2 din oceanele emisferei sudice reușește cu adevărat să o încălzească. Așa, cel puțin, s-a întâmplat până de curând. Ultima încălzire, cea pe care tocmai o experimetam, are particularitățile ei:
        – istoric concentrația de co2 a variat în ultimii 400.000 ani între 180 și 290 ppm. Acum avem deja 420 ppm. Încălzirea moderată de acum 800 – 1000 ani nu poate explica „anomalia” de azi. De de a crescut totuși atât de mult concentrația de CO2?
        https://climate.nasa.gov/vital-signs/carbon-dioxide/
        – deși încălzirea vremii ar trebui să determine emisii de codoi din ocean, iar ca urmare pH-ul apei oceanice să crească, acesta de fapt scade, ceea ce înseamnă că se dizolvă în continuare co2 în ocean. De unde atâta co2 și în aer și în apă?
        – ciclurile anterioare de încălzire erau lente cu maxim 1°C/2.000 ani. Cel actual este de până la 20 ori mai rapid. Și se accelerează în continuare! Ce factor nou a modificat oare atât de brusc „tradiția”?

        Până mai ieri, în vremea construcției Nord Stream, Harald nu aducea niciodată argumentul acesta, cum că gazul arde curat. Germania voia să înlocuiască astfel termocentralele pe lignit. Acum acest Cănuță al forumului s-a sucit și vrea gaz, nu mai vrea lignit. Și nu-l vrea la nemții care nu construiesc unele noi, deși tot el spune ca India și China construiesc în draci termocentrale pe cărbuni.

        • @Hantzy – ”Germania voia să înlocuiască astfel termocentralele pe lignit”

          Și dintr-o confuzie absolut regretabilă, Germania și-a închis de fapt centralele nucleare, în timp ce a extins exploatările de lignit 😀

          Germania și-a redus cu 75% producția proprie de gaz metan în ultimii 25 de ani și nu a mișcat un deget pentru a redeschide vechile exploatări, nici măcar după începerea războiului din Ucraina. Pentru că Germania avea ca misiune cumpărarea de gaz rusesc, ăsta era rolul Nord Stream, nu înlocuirea termocentralelor pe lignit.

          Am explicat întotdeauna că termocentralele pe lignit ar trebui închise primele, nu centralele nucleare, dacă guvernelor eco-marxiste le-ar păsa într-adevăr de poluare. Am explicat întotdeauna că termocentralele pe lignit ale României ar trebui trecute pe gaz metan, iar resursele existente de gaz ar trebui exploatate. Însă postacii Berlinului luptă și împotriva energiei nucleare și împotriva producției de gaz metan a României. Pentru că misiunea lor e să promoveze gazul vândut de Rusia.

          În ce privește concentrația de CO2 în ocean, e de 140 de ori (!) mai mare decât în aerul atmosferic, pe unitate de volum. Exact din oceane se degajă cantitățile de CO2 care duc la creșterea concentrației atmosferice, ăsta fiind un alt aspect pe care încălziriștii sponsorizați de guverne îl ignoră.

          • Aș fi preferat că Germania să păstreze centralele nucleare, dar nu eu sunt cel ce decide. Nu de unul singur, în orice caz. Resursele de gaz ale Germaniei sunt aproape exclusiv exploatabile prin metoda fracking. Cum Germania este plină de localități, pentru exploatarea zăcămintelor este necesar acordul acestora. Puțini sunt dispuși să se sacrifice pentru binele comun. Gazul din Rusia era mai ieftin, in asta consta toată „conspirația”.

            În ocean densitatea solventului este de până la 800 ori mai mare decât în atmosferă, așa că argumentul tău cu „unitatea de volum” este non sequitur, adică o penibila încercare de manipulare.
            Ceea ce este relevant in acest caz se numește presiunea parțială a CO2. Chiar în acest moment CO2 din aer este dizolvat în apa oceanului, iar pH-ul acestuia scade. Dacă CO2 ar trece din ocean in aer, pH oceanului ar crește. Dar realitatea arata altfel. Însă datorită emisiilor antropice de CO2, concentratia acestui gaz crește si in atmosferă. Afirmația ta nu se susține fizic.

            • @Hantzy – ”Aș fi preferat că Germania să păstreze centralele nucleare”

              Da, exact asta rezultă din miile de comentarii pe care le-ai scris în ultimii 5-6 ani pe Contributors. Ai luptat din răsputeri pentru centralele nucleare și tu și @Florix 😀

          • Sa recapitulăm!
            Am arătat că afirmația cum că CO2 ar fi doar un “termometru” cu întârziere (histerezis) pentru variația temperaturii medii globale este falsa.
            Am arătat ca afirmația cum că concentrația de CO2 in ocean ar fi de 140 ori mai mare “pe unitate de volum” decât in aer este irelevanta pentru tema discutată.
            Am arătat ca intenția Germaniei era de a înlocui cu centralele pe gaz termocentralele pe cărbune.
            Ca urmare, Harald ajunge sa discute despre centralele nucleare. Și apelează din nou la minciuni:
            Eu nu am scris “mii de comentarii” despre centrale nucleare.
            Nu am “luptat din răsputeri” nici pro nici contra centralelor nucleare.
            Nu inventariez comentariile lui Florix, dar nu rețin să fi scris nici el prea multe despre aceleași centrale nucleare.
            Foarte probabil trolul Harald încearcă, ca și alte dăți, o eschivă sperând să discut in continuare despre teme in care crede ca are ceva atuuri. 😜

  9. @ Cititorul(NE)atent:
    Stimate domn, ideea simpla nu e deloc simpla.
    Voi trimite un raspuns mai elaborat, bazat strict pe argumente stiintifice (nu politice), care va demonstra contrariul – ideea nu e deloc simpla si, in unele domenii este pur si simplu imposibila (lipsita de orice logica stiintifica si economica).
    Neintelegerea si totul pleaca de la faptul ca H2 e un produs chimic (care trebuie produs…cu energie…si nu de oricare !) spre deosebire de CH4 care este un ”energy commodity”

  10. Citeam pe-aici ca cineva ar vrea sa transporte hidrogenul prin tevile de gaz natural sau prin tevi de Polietilena. Ar fi intelept sa li se explice codoilor din guvern care vin cu planuri de actiune nefezabile ca otelul „negru” folosit la distributia de gaz devine casant (brittle) in contact cu hidrogenul pur la presiune peste cea atmosferica. De asemenea, tehnologia imbinarilor existente (cu câlti sau Teflon) devin inutilizabile. Romania are standarde clare cu privire la instalatiile de producere si distributie a hidrogenului, cunoscute probabil de vreo 10 ingineri in toata Romanika, standarde si normative folosite la proiectarea sistemelor inca in utilizare pe plaftormele chimice si in rafinarii. Producem hidrogen de vreo 60 de ani, totusi. Pun pariu ca nu e nici unul aici pe forum sau ca imbecilii in costum Armani din guvern care au venit cu prostia asta nici macar nu s-au deranjat sa-i gaseasca si sa-i intrebe de sanatate. Nu putem veni cu baloane de soiul asta. Ne facem de râs. …Da’ asta -i ultima problema a bovinului mioritic.

    • ar trebui sa se mai stie ca polietilena se poate utiliza numai la instalatii subterane, iar toate coloanele si racordurile de scara si apartament + bransamentele aeriene exterioare la case trebuie inlocuite cu nushtiuce si ar mai trebui elaborate si aprobate normative si legislatie substantial modificate pe baza de nushtiucare confirmari experimentale privind siguranta in exploatare la consumatori casnici

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro