marți, decembrie 1, 2020

Strategia Națională de Apărare – o nouă direcție în industria energetică românească

Restructurarea guvernamentală în domeniul energiei este o necesitate într-un viitor cât mai apropiat. Aceasta trebuie să se facă plecând de la noile realități și trebuie să se bazeze pe un nou tip de gândire.

Primul plan de analiză: contexul geopolitic european și regional.

Actuala structură este bazată pe filosofia de dinainte de 1989. Oscilația plasării industriei energetice între un Minister al Energiei și unul comun cu Economia s-a făcut numai pe criteriile grupurilor de interese sau de partid și ale negocierilor politice. Intrarea în Uniunea Europeană a făcut să apară o mică structură ce se ocupă de transport și care a fost pasată în diferite departamente care nu au nicio legatură cu acest tip de infrastructuri, ajungând azi să „se supună” direct Secretariatului General al Guvernului, acolo unde chiar nu există niciun specialist în domeniu și unde jocurile politice primează.

Primul semn al schimbării de paradigmă în UE a fost dat acum mulți ani, după ce o parte din liderii țărilor componente au înțeles că Federația Rusă începe să devină un mare pericol, prin creșterea dependenței Uniunii de cărbunele, petrolul și în special gazul importate din Rusia. Cleștele energetic rusesc este aproape funcțional. Pericolul este întărit de declanșarea de-a lungul timpului a conflictelor înghețate sau în curs de desfășurare din jurul Mării Negre, conflicte legate de resurse sau trasee alternative la gazul rusesc.

Fig.: Harta riscurilor energetice la Marea Neagră (Cosmin Păcuraru)

Primele încercări, făcute de Comisia Barosso, de desenare a unor surse alternative au eșuat în mare măsura. În toamna anului 2019, Comisia von der Leyen a venit cu Green Deal, ce reprezintă o mare schimbare de gândire: renunțăm la combustibilii fosili importați din Rusia și trecem la surse alternative de energie. Rezultatul este disponibilizarea a unor mari sume de bani.

A doua cauză a necesității schimbării este pandemia Covid 19 care a arătat că infrastructurile critice europene sau naționale sunt vulnerabile și iar țările nu pot depăși crizele fără un efort comun. Astfel, Comisia va disponibiliza noi sume de bani pentru revenirea la starea inițiala a indicilor economici. România va avea la dispoziție peste 30 de miliarde de euro.

Al doilea nivel de analiză: osificarea sistemului intern

Nu în ultimul rând, necesitatea schimbării de filosofie a viitoarei arhitecturi guvernamentale vine ca rezultat al realizării Strategiei Naționale de Apărare (SNAp), „instrument cu caracter strategic – aplicativ care trasează orientări” obligatorii instituțiilor statului. Cuvintele cheie ale strategiei sunt: continuitate, adaptabilitate, flexibilitate, reziliență și predictibilitate. Managementul guvernamental trebuie să fie orientat către „gestionarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților” cu valențe în politica internă și externă, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate, echilibru între stat și individ.

Prima cerință în atingerea acestor ținte este asigurarea unei administrații profesioniste și eficiente. Am scris acum o lună că, în acest moment, acest lucru încă se află la stadiu de deziderat în industria energetică romanescă, lipsindu-ne „oamenii politici competenți, dedicați și responsabili” (pct. 21).

A doua cerință este „asigurarea funcționalității neîntrerupte a macrosistemelor publice” (pct. 52). Sistemul energetic național suferă și am scris despre câteva riscuri, amenințări și vulnerabilități aici și despre câteva nereguli din societățile energetice naționale „cu rol de prevenire și gestionare a situațiilor de criză” (pct. 61) în linkurile acestui articol.

Trebuie să remarc, cu toate că SNAp spune foarte clar că România trebuie să-și dezvolte instrumente de prevenție împotriva „amenințărilor asimetrice și războiului hibrid” (61)(71), că nimeni și niciodată din conducerile ministerului care s-a ocupat de energie nu a amintit că România este supusă pe plan energetic la aceste tipuri de agresiuni. De lipsa acestei probleme din Strategia Energetică nu are rost să dicutăm.

În privința RAV (a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților), nu există nicio structură guvernamentală care să le studieze, iar în ministerul Economiei și Energiei nu a existat niciodată astfel de structură care ar fi trebuit să se ocupe de „distorsiunile de pe piețele energetice și interacțiunile care lezează interesele economice strategice ale României” (pct. 133 și 134), de „infrastructura precară, deficitul de resursă specializată și subfinanțarea” (pct. 141), de grupurile de interese care prin acțiuni nelegitime afectează modul de elaborare și implementare a politicilor sectoriale (pct. 142) și alterează procesul decizional strategic (pct. 149 și 150), de corupție (pct. 146), precum și de dificultățile de gestionare a fondurilor europene (pct. 147).

Una din direcțiile de acțiune prevăzute în SNAp este dimensiunea diplomatică (pct. 174). După moartea distinsului diplomat Mihnea Constantinescu, noțiunea de „diplomație energetică” a dispărut și este necunoscută în actuala configurație guvernamentală a industriei energetice românești. Chit că Marea Neagră este un areal în care România dorește să se afirme (pct. 175), nu cred că cineva va răspunde pentru eșecul extragerii gazelor naturale aflate acolo.

Este îmbucurător faptul că în SNAp este dedicat un subcapitol special securității energetice (pct. 180). Cunoscând câțiva politruci din aparatul guvernamental și din companiile naționale care fac parte din infrastructura energetică critică de producție, depozitare și transport, pot afirma că aceștia încă nu dețin dicționarul explicativ al multor termeni ce apar în SNAp, și după cum spunea un doctorand zilele trecute, „nu au atâtea zile de școală câte zile de vacanță am avut noi”.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. „nu au atâtea zile de școală câte zile de vacanță am avut noi”... sfinta aroganta… noi am fost la scoala, suntem dastapti, faceti ca noi… sincer sa fiu din lantul articolelor despre energie scrise de Cosmin nu prea vad folosul zilelor de scoala…

    Singura idee geniala, dovedita atit teoretic cit si practic care va salva Europa este Comisia von der Leyen a venit cu Green Deal, ce reprezintă o mare schimbare de gândire: renunțăm la combustibilii fosili importați din Rusia și trecem la surse alternative de energie.

    Mi se pare f bine sa se renunte la combustibilii fosili, unii vorbesc chiar despre hidrogen, material care, dupa parerea mea, nu e un combustibil in sine, ci doar un acumulator de energie, dar ce stiu eu..

    Poate guvernul sa se restructureze cit vrea, daca se bazeaza pe asemenea idei, catastrofa vine. Ca om mai putin scolit, as sugera ceva elementar, ce ar fi daca piata ar regula sistemul energetic! Desigur ar fi altceva decit cincinalul in patru ani si jumatate coordonat de sfintul stat cu sau fara scoala.
    P.S Sperietoarea Rusia nu merge tot timpul, da, EU e dependenta de Rusia, mai ales Germania, dar si invers, Rusia e dependenta de Europa, mai ales de Germania, fara incasari de la gaze ar fi falimentara!

    • pai nu am zis-o eu, dar mi-a placut! cred ca ati uitat de Carasol!
      Rusia reprezinta cel mai mare pericol. cred ca o sa scriu despre Strategia Energetica a Federatiei Ruse pentru a incerca sa va conving.

      • Carasol? Nu stiu ce e asta?

        Daca va ocupati de tema energie mi-ar place sa citesc un referat despre diferitele forme de energie, cu date serioase, preturi, investitii necesare, un fel de analiza tehnico-economica, chiar si cu aspecte de mediu. Atunci m-ati convinge ca zilele de scoala au fost folositoare. Ca de pareri generale de cum ar fi mai bine suntem satui.
        Desigur exista tone de linkuri dar ar putea fi croite pe conditiile romanesti.

    • Partea asta cu rolul pietei libere ca regulator al sistemului energetic e departe de a fi ceva elementar. Sistemul acesta nu vinde covrigi ca sa indreptateasca orice economist sa proslaveasca beneficiile pietei libere, piata care a facut sa falimenteze gogoseria cea scumpa de unde isi cumpara economistu’ doar o gogoasa si sa apara in schimb o brutarie ultramoderna si ultraproductiva de unde isi ia acum doua gogosi la acelasi pret. De ce nu ar fi acelasi lucru si cu kWh ?? Pai, sa vedem ce se vede la prima mână (pentru a doua sunt necesare studii de specialitate): CE Oltenia poate intra in faliment (insolventa e termenul corect) la toamna; in zilele cand nu bate vântul nu putem importa atât cât consumam; o centrala noua se construieste in cativa ani, la fel si o linie electrica aeriana transfrontaliera de 400kV. Apoi construirea unor linii dedicate pentru import/export nu se bazeaza pe ipoteza falimentului unor producatori interni, ci din considerente de piata de energie („deschidere”) si de securitate energetica (ajutor in caz de avarie de sistem- „blackout”). Dar importul masiv de energie duce inevitabil la falimentarea unor producatori interni. Pentru moment situatia ar fi, teoretic, buna: pretul ar scadea. Practic insa deregularizarea pietei de energie nu a condus nicaieri la scaderea pretului. In plus, orice stat din UE are prerogativa de a interzice exportul de energie electrica pentru asigurarea consumului intern in caz de necesitate. Cu alte cuvinte: piata libera de energie electrica poate duce la intreruperea furnizarii in termene de milisecunde iar sistemele nationale care nu au capacitati interne suficiente asigurarii consumului („adecvanța”) pot suferi pagube imense. Acesta este si unul dintre motivele pentru care UE nu intra la discutii cu Russia pe tema conectarii sistemelor electroenergetice (au fost insa discutii tehnice; care parte credeti ca a sustinut necesitatea conectarii sincrone ?). Un alt avantaj „net” al pietei libere este ca ea insasi poate provoca o criza (a se vedea criza din California de acum cativa ani). Inca un „avantaj”: piata libera de bunuri (si servicii) este puternic influentata de piata financiara in sens invers decat cel normal. Este insa adevarat ca piata libera aduce avantaje foarte mari. Dar raportat la riscuri nu este potrivita bunurilor si serviciilor de care depinde esential securitatea unei tari. O sa vedeti ca aproape toate tarile mari sustin liberalizarea pietei de energie electrica. Dar cele mai vocale au capacitati interne suficiente consumului intern, ba chiar excedentare.
      In ceea ce priveste puterea consumatorului de a influenta producatorul, lucrurile trebuiesc a fi privite contextual: cat timp rezista Rusia fara incasarile din Germania raportat la cat timp rezista Germania fara gaze.

  2. Ideea de combustibili si energie alternativa nu este rea, dar costurile sunt cu mult mai mari. Pana la urma si curentul electric este dat de centrale electronucleare, termo, poluante ambele si hidro, care au o anumita durata de exploatare. Problema este de rationalizare a consumului si acceptarea unui alt stil de viata. Multi merg la munca, la mici cumparaturi cu masina, in loc de bicicleta sau pe jos. Apoi Rusia va santaja mereu Europa pentru resursele sale energetice si inca nu a aratat ce poate sa faca pe acest domeniu. Poate exporta catre Asia, mai ales China. Si peste secole si toate aceste resurse clasice sunt epuizabile, in doua secole de industrie au fost consumate pe glob, resurse create in cateva ere geologice.

  3. Pana la strategie, practica ne omoara: am inteles ca Deva termoficata a ramas fara apa calda fiindca Mintia a ramas fara carbune. In context si pe baza materialului anti- centrala de apartament anterior amintesc onor autorului ca in al doila razboi mondial una dintre cele mai eficiente solutii de crestere a mobilitatii frontului si scadere drastica a pierderilor a fost aplicarea pe scara larga a solutiei locasului de tragere in locul transeei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

… drumul spre iad al Papei Francis

... si-atunci aveti a ma ierta daca nu voi discuta acum nici alegerile din Romania sau din Statele Unite, nici Ziua Recunostintei,...

Țara noastră în termeni de destin*

In interviurile pe care le-am făcut în marginea recentului dialog epistolar cu Andrei Pleșu intitulat Despre destin, am fost întrebat în câteva...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.