sâmbătă, aprilie 17, 2021

Țară-Țară, vrem… români!

România stă inertă pe propriu-i catafalc, acoperită din cap până-n picioare cu un cearșaf numit naționalism.

România trăiește de un secol și jumătate un coșmar în care străinii, minoritarii, călătorii, toți cei care nu se numesc Ion Popescu ne vor răul, vor să ne fure, vor să ne mintă, vor să…

Din când în când România își trage și mai tare cearșaful pe ochi, să nu vadă cât e de urâtă atunci când renegă pe copiii ei, doar pentru că s-au născut altfel: unii vin din evrei, alții din lipoveni, unii din ceangăi, alții din țigani și așa mai departe.

Din când în când, România trebuie apărată de ea însăși, în somnul ei de moarte, ca într-un ritual străvechi în care terapeutul are menirea să-i șoptească la ureche: “nu-i nimic, ai fost creată de la bun început prin excluderea celor mai puțini, în favoarea celor mulți, prin marginalizarea celor mai tăcuți, în favoarea celor guralivi, prin umilirea celor mai slabi, în favoarea celor puternici”.

Noi înțelegem, România. Noi avem șansa să fi plecat din țară, să fi văzut cum și alte surori de-ale tale au fost croite la fel, și că și ele suferă de aceeași boală păcătoasă, a naționalismului. Milioane de români suntem în „neagra străinătate”, care nu e chiar așa de neagră cum ne-au făcut să credem. România, nu este ușor să fii străin. Unde mergem prin lume, la Londra, Madrid, Quebec sau Bruxelles purtăm cu noi amprenta „românității” noastre, și simțim în fiece zi cât de nedrept e să fii considerat dușmanul majorității (doar) din cauză că ești român.

Noi, migranții români din Occident, înțelegem mai bine decât poți înțelege tu acum, România, fiindcă tu încă dormi și visezi un vis urât. Visezi că responsabilitatea  pentru boala în care bolești e tot a celui slab, a celui mic, a celuilalt, într-un cuvânt a minoritarului.  Ești speriată și te zvârcolești în somn, o umbră din trecut se întoarce să te bântuie, vrei să dai vina repede pe cineva, România, ca să pară totul mai simplu, mai bine și mai ușor.

Dar nu e, nu va fi. La trezire, ar trebui ca cineva să fie pregătit a-ți spune că numai gândirea totalitară e simplă și că lucrurile sunt complexe, dacă vrem să le înfruntăm; hai să mergem pe calea complicată – este cea justă.  

La trezire, trebuie să fim gata să-ți arătăm că binele pentru cei mulți este imoral când se sprijină pe discriminarea celor puțini; hai să mergem pe calea mai lungă – este cea justă.

La trezire, trebuie să fim pregătiți să-ți arătăm cu imensă răbdare trupul tău, bucată cu bucată, și să-ți recunoști, pe rând, bucata țigănească, pe cea ungurească, pe cea, românească, pe cea germană, evreiască, albaneză, lipoveană – pe toate, până la ultima. Nu este ușor, dar hai să mergem pe calea mai grea – este calea justă.

România, îndepărtează de la tine cearșaful naționalist care te sufocă, schimbă-l cu o pelerină proaspătă în care să-i îmbrățișezi pe toți cetățenii tăi, indiferent de spațiu, limbă, sânge și religie.

Iași, 31.03.2021

Distribuie acest articol

53 COMENTARII

  1. O nefericita comparatie aceea cu catafalcul si o si mai nefericita generalizare unde Romaniei ii este atribuita o anume forma de neintelegere a conditiei umane . Extrem de putini dintre noi afirma ceea ce textul spune si mai putini – chiar decit cei putini -se prefac ca nu inteleg si isi motiveza zicerile doar din diferite motive personale . Romania s-a trezit de mult . Din nefericire , pentru ei , alti vecini de ai nostri au ramas agatati in timp .

    • Adevarat, nu suntem singurii. Romanii care traiesc in afara stiu acest lucru, iar francezii, englezii, germanii sunt mult mai nationalisti decat noi si mai putin toleranti, insa nu o arata pentru ca au o educatie mai buna si nici nu este prea corect politic sa-ti arati aceste sentimente. Problema este ca cineva doreste ca aceelasi legi „corecte politic” sa fie aplicate la fel, in fiecare stat, distrugand astfel orice urma de identitate nationala. Atentie, n-am zis „nationalism”, ci identitate nationala. Corectitudinea politica naste monstri!

      • Da, suntem de acord. De fapt asta spun și eu, că naționalismul de tip închis sau etnonaționalismul e prezent și în alte țări cu care împărtășim o cultură asemămătoare și, în parte, un traseu istoric similar. Că e bun, că e rău… discuția merită a fi purtată.

  2. Pai crezi ca „cearceaful” asta nationalist cu care suntem acoperiti este „fabricat” de etnia noastra romaneasca ? Pentru a face un „cearceaf” iti trebuie tehnologie, utilaje, bani de investitii… Are saracimea romaneasca bani de asa ceva ? Chiar daca „cearceaful” este o metafora ideologica, trebuie si mai multi bani pentru a plati forta de munca de inalta calificare ce creaza „cearceafurile” nationaliste ale bestiei hitleriste.
    Pe deoparte ne tratati ca fiind analfabeti functionali si pe de alta parte cum ca am fi atat de sofisticati incat sa promovam infectul nationalism generat de bestia hitlerista.
    Pai saracimea asta romaneasca ce-si duce traiul de pe o zi pe alta din ajutoare sociale, salarii de mizerii si pensii asisderea are bani si timp sa manevreze subtil si perfid populatia nevoiasa majoritara pe toate canalele media si de influientare spirituala nationalista ?
    Iar ca sa faci „pelerine”, chiar ideologice, trebuie si mai multi bani. De unde atatia bani la saracimea natiei romanesti ? Poate doar daca oligarhia economico-financiara modiala a finantat producerea de „cearceafuri” nationaliste si daca tot ea ar putea, prin absurd dupa umila mea parere, sa finanteze „pelerine” petru etnia romaneasca, desi nu cred ca va finanta aceste pelerine pentru ca s-ar contrazice cu etapa productiei de cearceafuri nationaliste pentru noi.
    Noi nu suntem nationalisti, suntem prea saraci petru aceasta.
    Parerea mea, scuze daca nu-i asa.|

    • Karel Capek spunea in manifestul sau „Why I Am Not A Communist” publicat in anii ’20 ca „oamenii au nevoie de o uniforma, fie din panza, fie mentala”. Cata dreptate a avut, daca ne gandim la ce a urmat, adica fascismul, comunismul care au „uniformizat”, la propriu si la figurat, mase imense de oameni.
      Nationalismul nostru a fost fabricat, insuflat de altii, in scopuri bine determinate, cum ar fi suprimarea gandirii critice, insa acum a ramas un refugiu familiar si convenabil, ce merge mana in mana cu teoria conspiratiei.
      Atunci cand adopti teoria conspiratiei, adopti de fapt lenea si neimplicarea. Nu are rost sa iti mai bati capul cu nimic pe lumea asta, oricum jocurile sunt facute de altii, in culise. Pe cat de odios, pe atat de convenabil pentru unii.
      Dincolo de aspectele propagandistice si de regres psihologic ( intoarcerea la un state of mind din trecut, familiar in care ne simteam bine ), nationalismul este negarea momentului, anume globalizarea. Care nu e doar un trend economic, ci si un nou mindset. Avem mult mai multe in comun cu oameni din aceeasi categorie sociala, de varsta, din intreaga lume, decat cu parintii nostri, care se incapataneaza sa se trezeasca primii in ziua votului si sa voteze cu anumite partide, complet impotriva noastra, iar prin multe alte mesaje pe care ni le trimit intr-un limbaj direct dar mai ales indirect, ne arata de fapt ca ei sunt bine si ca de fapt cu noi e ceva in neregula. La atat se reduce iubirea, increderea si empatia cu proprii copii, altfel clamata sus si tare.
      Iar copiii simt cel mai mult lucrul asta…

      • Despre naționalism s-au scris multe, inclusiv despre cel de la noi. Există și lucrări recente și accesibile. Dvs. spuneți multe lucruri relevante. Pentru mai multe confirmări, puteți vedea aici: http://www.romanianvalues.ro/in-the-news/AVS-final, e un pdf descărcabil gratuit, iar articolul dlui Rusu este bazat pe date proaspete.
        Rusu, H. (2020), „Despre dimensiunea etnică şi dimensiunea civică a identității naționale: ce valorizează românii”, in Voicu, B., Rusu, H., Tufiș, C.D. (eds.) „Atlasul valorilor sociale. România la 100 de ani”, Presa Universitară Clujeană, p. 15-23

    • Noi nu suntem nationalisti, suntem prea saraci petru aceasta.

      Adevarat, Romania are destule probleme, sa nu uitam de incalzirea globala si de emisiile de codoi, o preocupare de baza. Sa nu uitam ca Romania e si rasista ca le zice negrilor negri. Sa nu uitam ca emanciparea femeii e departe, inca nu exista 50% femei in posturile de conducere. Mai mult, in Romania se mai impusca si ursi, in Ge, de ex. nu se face asa ceva deoarece nu exista. Dar in Ro nu exista ursi polari. Porcii crescuti in Ro sunt f murdari, nu respecta recomandarile EU. Oile sunt transportate cu vapoare in Orient, fapt ce le streseaza. Vestul e impotriva defrisarilor padurilor d-aia si cumpara lemnul. In Romania e coruptie prosteasca, nu ca la politicienii nemti au cistigat milioane cu producerea mastilor. In Romania nu a intrat inca nici un fost presedinte la inchisoare precum Sarkosy.

  3. Exista un cearsaf, dar nu al nationalismului, ci a lui „merge si asa” + „nu o sa ni se intample tocmai noua”.

  4. Poate ca autorul, „destarat” vede Romania doar prin ochii unei prese amatoare de senzational. Unele manifestari etremiste, prezente cam peste tot in lume – am vazut aseara un reportaj de la un meci de fotbal din Spania, intrerupt pentru „manifestari rasiste”, la fel cu cel din Franta arbitrat de un roman si pe marginea caruia s-a facut atata tapaj – nu trebuie generalizate, amprenta unui prost nu trebuie aplicata tuturor romanilor. Sa ne uitam si la istorie ! Romania a fost dintotdeauna o tara toleranta ! Mai buna dovada ca, de-a lungul veacurilor, a fost un teritoriu unde „se venea” ,nu se parasea in masa ca acum …
    /

    • Da, e posibil să mă înșel. Dubiul face parte din omul modern. Însă considerațiile mele nu provin de la presa de scandal ci de la constatări bazate pe statistici, pe studiul legilor privind minorităților și pe cercetare de teren (interviuri cu sute de persoane). Ele nu au rolul de a generaliza blamând un comportament ci de a permite formularea întrebării: ce fel de societate vrem să construim? Inegalități vor fi mereu, însă pe ce fel de principii vom dori rezolvarea conflictelor? Pe bază de etnie și sânge sau pe bază de respectul legilor și ocrotirea celor mai slabi?

  5. Din pacate si autorul are cearceaful tras pe ochi ca vede nationalism si acolo unde nu e. Or fi si cativa nationalisti, nu zic nu, asa cum sunt peste tot in lume si la case mai „mari” si mai „luminate”, asa cum recunoaste si autorul, dar sa faci din asta o boala a intregii natiuni e miopie de-a dreptul. Noi de-abia ne vedem de saracia noastra, unde sa mai ublam la „fineturi” nationaliste. Tot cativa „intelectuali” „obiditi” se ocupa cu asta, nu natia asta amarata si praduita de „elita” „iluminata”, tot romaneasca. Pai nu e un neamt in fruntea neamului, votat de DOUA ori in MOTUL statului si care ne silabisea periodic ca PESEDE e de VINA? CE dovada de ne-nationalism mai CLARA vreti? Deci eu zic sa dati jos cearceaful acela de pe ochii dumneavoastra si veti vedea mai clar problemele noastre!

    • @MariS, cu un neamt nu se face primavara. Tot aici se mai sustine ca nationalismul nu e compatibil cu saracia. Ba este, saracia mentine o stare de dependenta, e cauzata de o patura care spoliaza si care are tot interesul sa astupe gura celui spoliat cu ,,suzeta” nationalismului. Sa-i dea si lui ceva, daca nu are nivel de trai, daca e umilit de autoritati si supus la proceduri supliciu, macar sa se consoleze cu un sugiuc ca ca parte dintr-un plan maret, ca el nu-i orisicine din Europa.

      De trei decenii, dupa ce deja a fost grav supusa la incercari in comunism, aceasta tara si-a deteriorat prin stagnare toata infrastructura (in infrastructura intra si partea ei imateriala, nu numai ulite si fire electrice) de a ajuns pe butuci. Sare românul in sus de asta? Nu, pentru ca ori habar nu are ce drepturi are si cum se traieste in normalitate, ori isi pazeste pielea pentru ca nu vrea sa fie tavalit pe jos, ciomagit si gazat. Dar daca o biata vinzatoare din Miercurea Ciuc se incurca cumva si nu-i da românului chifla la mic, atunci vuieste tara, facebookul clocoteste, mobilizare perfecta, intr-un gind si o simtire. Si ce bine e cu un presedinte ,,neamt” (ca doar uitam ca e cetatean român el si citeva generatii inainte si ca inaintasii lui au adus progres si bunastare)! Putem sa demonstram cu asta ca nu sintem nationalisti. Si de fapt, ce e moftul asta ca nationalismul e ceva rau? Pai e doar un patriotism mai apasat, mai virtos, ca nici noua nu ne baga cineva in traista. Ce mare lucru? Oare la ce ne trebuie nationalismul si patriotismul daca sintem constant pe lucurile codase in clasament? Deci iata, avem presedinte neamt, la noi ca la nimeni, debordam de toleranta.

      Mi-a mai scapat ceva? Da, poate ,,Moarte intelectualilor” si ca ,,nationalistii lor sint mai rai decit ai nostri, care de fapt sint doar patrioti prost intelesi”.

  6. Nu inteleg rostul acestui articol. Miscarile nationaliste din Romania sunt cu mult in spatele miscarilor nationaliste din alte tari. Romania nu are un FN, de exemplu, cotat foarte sus in optiunile francezilor. Daca e nevoie de ceva in Romania acest lucru este constiinta apartenentei la o mare familie (natiunea, dincolo de etnicitate) pentru ca deocamdata suntem o adunatura de triburi, ginte, clanuri, mici mafii nominal adunate intr-un stat in care avem aceeasi lipsa de incredere pe care o manifestam fata de clanurile rivale.
    Inteleg ca discursul curent e „no nations no borders” insa felul in care se impinge inainte aceasta naratiune e falimentar din start si probabil se va dovedi tragic pe termen mediu.

    • Exemplul naționalismului francez ne ajută doar dacă îl cunoaștem bine în diacronie. Sper că îl cunoașteți. Dacă da, atunci vom conveni că nu e cazul să ne luăm după francezi, cul alte cuvinte, ceea ce la ei este azi naționalism nu ne inspiră, nu ne lovește; probabil e mai bine să ne comparăm. dacă vrem să avem oglinzi, cu tări/națiuni din Europa centrală, din sudul Europei sau de la lângă noi. Și aș dori să mai notez, deși nu are treabă cu articolul, că nu sunt un fan al ideii „no nations no borders”.

  7. Romania are o singura ,,pelerina”, cea a saraciei endemice, de sub care se retrage fiecare cum poate.Proiectul pasoptist a fost sfarimat de comunismul care a lasat drept mostenire proiectul (national) al ,,postcomunismului Iliescian”, in care baltim de trei decenii!Pentru a cobori de pe catafalcul in care moare economic, tara are nevoie de un PROIECT DE TARA, greu de construit, dar si mai greu de promovat, din cauza rezistentei sistemice a surogatului postdecembrist.Cirpelile economice si legislative minore, aflate inafara cerintelor de schimbare rapida si profunda sint omniprezente nu doar in realitatea de zi cu zi, ci si in visele noastre.
    Incremenirea in proiectul stagnarii a facut Romania o tara de ,,unica folosinta”…

    • La baza unui proiect de orice stă imaginarul pe care lucrăm narațiunile noastre, cele personale, cele colective. Iar noi suntem încremeniți în povestea mitică a unui neam milenar, născut nu făcut, singur împotriva tuturor, o minune istorică și un viitor măreț. Pentru a crăpa acest postcomunism, precum bine ziceți, e nevoie și de discuții libere precum aceasta.

    • Chestia cu „proiect de tzara” e o tzeapa, cuvinte gaunoase bune pentru puliticieni! NU exista chestia aia de-i zice „proiect de tzara”! CE e aia „proiect de tzara”? Definiti!

      • Când individul are destulă putere, inclusiv educaţie pentru a gândi pe termen lung, îşi planifică viaţa, inclusiv pe a copiilor. Dacă suntem în situaţia asta, atunci vrem să ne stabilim mecanismele de solidarizare. Eu propun să ne uităm cu atenție la cum funcționează societatea noastră, să analizăm modelul actual, unul, după mine, încremenit în bună măsură în etnonazionalism, și să îl îmbunătățim. Națiunea română poate merge înainte și fără fricile trecutului. Proiectul de țară e, spre exemplu, o națiune română în care regiunile țării să se bucure de mai multă echitate, în care orașele mici nu mor, în care ne implicăm mai mult în viața publică. De stat pe prispă, triști și gânditori, nu mai e vreme.

  8. Dacă observ eu bine, ochiul just asupra realității se afla exact la d. autor.

    Ps
    Oare cum ar fi scris d. Cohal, dacă îl găseau anii 50 (ai României) – sa zicem – cu stiloul în mînă? Simt ca la fel de omenește.

  9. Wow, să nu care cumva să vorbești de naționalism în casa… naționalistului! Ultima inovație e paradoxul că naționalismul ni l-au impus tot alții. În realitate, în perioada mișcărilor naționale din Secolul al IX-lea naționalismul a venit la pachet pentru toți cam la fel. O fi fost el bun atunci, dar nu și acum. Iar problema e că doar unele națiuni, cele civilizate, s-au trezit din acest coșmar.

  10. nu de nationalism sufera Romania, ci de nedreptate. de unde vine atunci nedreptatea ? divide et impera. a functionat in comunism cind deoparte erau partidul cu uneltele lui represive si injuste (nu le mai enumar, se cunosc prea bine) iar de cealalta gloata supusa. functioneaza si azi in cleptocratie, aceleasi elemente constitutive si unelte sustinatoare, difera doar metoda. nu se mai foloseste ciomagul ci mituirea, acapararea segmentului dependent de statul cleptocrat care i asigura continuitatea / supravietuirea. e greu sa joace hora unirii victima cu calaul, neimportantul cu esentialul, independentul cu specialul, putoarea bugetara ce se nfrupta necuvenit si omul harnic umilit. iar aceasta hora n are nimic de a face cu rasa / culoarea pielii ci cu discriminare economica provocata de un stat hot si inept ce isi mentine actualul status quo protejind castele pradatoare (aceleasi ce l au mentinut la putere si pe ceausescu)

  11. Ceea ce scrie autorul este dat de faptul ca romanii nu au iesit din mentalitatea omului nou, comunist. Toate structurile politice, economice si culturale care au condus tara nici nu au dorit acest lucru. Dupa 31 de ani avem rebuturi la autostrazi, lipsa la utilitati- apa, canal, energie termica, importam energie electrica, nu avem industrie, agricultura pe sponci, importam la greu alimente si vindem terenuri. Au decazut mult educatia, sanatatea, cultura, justitia si politia, atitudinea oamenilor. Mai inculti, cinici, rai, dar mai smecheri si pusi pe capatuiala, cu multe clanuri de interlopi. Ideile asa zis nationaliste un paravan pentru a fura mai bine si mai mult. Cand vom avea mai putin nationalism, dar mai mult patriotism adevarat, atunci se va schimba tara.

  12. România e o țară frumoasă prin diversitate și(deocamdată..) bogată în resurse. Când vine însă vorba de valorificarea lor.. Suntem prost organizați, ăsta-i adevărul, ca să nu mai vorbim de vechile metehne.. Butada aia cu „păcat că-i locuită”, ține de un haz-de-necaz care ne-a menținut întregi la minte în perioadele mai grele.

    Din cauza asta se și pleacă masiv, pentru că avem oameni de bună calitate. De la căpșunari și zidari, la medici și IT-iști, toți împinși de dorința de a dobândi „a honest crust”. Degeaba mormăim că ne pleacă tinerii, creierele.. etc E un exod firesc de la periferie spre centru, valabil nu de azi de ieri, peste tot în lume. Ce altceva e, de exemplu, SUA ?

    În schimb, mulți ne vizitează și revin, sau nu se mai dau plecați. Și nu mă refer aici la „marele urs”, ci la împătimiții de călătorii.
    Charlie Ottley cel cu „Wild Carpatia” și Prințul Charles, sunt doar 2 exemple notorii. Băieții ăștia nu cred c-au avut motive să fredoneze la plecare, „I’ve been mistreated, I’ve been abused…”, ci s-au simțit bine printre noi.

    Diversitatea etnică îmbogățește un popor, și e dovada concretă a bunelor obiceiuri, de-a lungul veacurilor. Nu ne-am trezit acum, că e la modă „politically correctness”..
    S-au găsit desigur în istorie și încă se mai găsesc minți bolnave bântuite de rasism și xenofobie, dar fără prea mulți aderenți. Numărul contează..
    Iată un exemplu în care majoritarii au procedat corect extirpând tumorile..

    Și da, sentimentul național e până la urmă identitatea fiecăruia dintre noi, oriunde l-ar purta pașii și vremurile. Nu văd ce e de blamat aici. Sau e vreo virtute să fii apatrid ?
    Dimpotrivă , e o formă superioară de conștiință, peste cea individuală sau de familie, clan, trib..

    Ea stă la baza formării statelor naționale în secolul XIX și tot ea asigură soliditatea lor, asigurând coerența și buna organizare. În lipsa ei primează egoismul, lăcomia, lipsa de empatie față de ce din jur… etc Și de aici rezultă statul corupt și prost organizat. Sună cumva cunoscut.. ?

    Iar ideea de cetățean european sau planetar, globalizat până-n măduva oaselor, mi se pare până-una-alta utopică, atâta timp cât încă se mai sare de pe scaun la un meci de fotbal inter-țări, sau se mai scapă câte-o lacrimă sinceră la vreun imn național.. Posibile schimbări de percepție, eventual după ce vom coloniza Marte..

    • Dvs. constatați aceste mari solidarități în România, sau în interiorul unui județ, sau într-un oraș, sau într-o scară de bloc… bazate pe criteriile etnonaționalismului? Unde ne-a dus de fapt această „conștiință”? Stăm prost la toate scorile în care o societate civilă modernă, chiar și fără mondializarea la care faceți referire, se regăsește: încredere în sine și în alții, independență corelată cu capacitatea de a avea empatie și timp (adică a face voluntariat) pentru ceilalți etc. Există studii pentru ceea ce afirm, cu date privite comparativ, în timp (WvS și EvS, 2008-2018). Aș modifica un pic această imobilitate. În text spun că experiența migranților noștri reactualizează starea de minoritar a multor categorii de oameni care în România sunt discriminați și despre care nu vorbim: femeile, copiii, bătrânii, bolnavii, persoanele cu dizabilități, străinii, minoritățile etnice. Și pentru partea asta avem date dar nu ne place să vorbim despre ele ori de teama de a fi considerați nepatrioți, ori pentru că suntem naționaliști de sec. XIX.

      • ..păi tocmai că nu constat aceste solidarități pe niciunde,
        Primează ego-ul gonflat, totul se conjugă la persoana întâi și în goana asta după a avea, nimic nu mai contează. De aici până la corupție e un pas mic.
        Iar un stat corupt e un stat slab, care nu-și face treaba pentru care este plătit de cetățeni, fie ei majoritari, minoritari sau discriminați.

        Și ne-nvârtim într-un cerc vicios, pentru că din 4-n 4 ani, votanții ștampilează persoanele asemeni lor. Cei care vorbesc pe limba lor, cei care-i manipulează cu populisme răsuflate. Tot ei confiscă tema naționalistă în scopuri meschine.
        În fond ce e brexit-ul, sau răzmerița Cataluniei, altceva decât ambiția unor politicieni care au manipulat cu succes ?

        • nu domnule ! e incercarea de aparare a identitatii comunitati!, construite in sute de ani si atacata de migranti; in cazul UK migranti externi,in cazul Catalunia migranti sustinuti de puterea statului stapin

          • ..în logic asta ajungem la identitatea de clan, de cavernă..
            Ne întoarcem la „fiecare cu peștera lui”.. ?

            Mulți britanici își dau seama acum că li s-a promis altceva și că au mai mult de pierdut decât de câștigat cu brexit-ul.

            Iar statul spaniol unit a fost o pavăză în calea maurilor. Vor să se întoarcă la vechile regate ?
            Ăsta nu e naționalism, e populism dublat de ambiție prostească. Cui folosește un stat mai slab ?

            Am avut și noi mișcarea lui Gherman, cu „M-am săturat de România” în Ardeal, mișcarea cu Moldova mare (unită cu Basarabia, dar separată de România) și ceva mai nou, Partidul Bănățanilor, care bate câmpii tot pe tema separatistă.

            Naționalism nu înseamnă separatism (etnic sau altcum).
            Așa cum nu înseamnă xenofobie sau rasism.

            • intelesesem ca va referiti la cauzele brexit,catalunia;ati trecut la efecte,unde e alta discutie ,dar va inteleg !
              io zic sa nu va mai faceti griji;rominia e un caz fericit comparat cu Spania;aci evreii au plecat sa si faca stat,e drept au pornit mai devreme: ce sa i faci ? administratia din Ardeal a trecut in miinile rominilor;germanii au parasit rominia si au mers in tara lor
              eliberatorii si subjugatii impart azi aceeasi cultura,construita si ea sute de ani sub otomani
              cuvintele sint alese de invingatori sa poata modela o realitate care le convine
              exploatatii sint azi exploatatori,dupa lupta dreapta de eliberare sociala si nationala;bine ,ei se numesc oameni de afaceri si cine poate invinovati copilul unuia care a ucis sau doar furat de la chiaburi?el,copilul ,poate doar sa beneficieze dupa ce a furat bunicul sau tatal;mijloacele de productie ale intregului popor

          • lucrurile sunt destul de complicate. Dacă punem problema, în cazul Cataloniei de „stat stăpân” ajungem la întrebarea: oare chiar nu e posibil decât un stat „național”? Pentru că dacă da, probabil că și în Catalonia sunt mai multe regiuni, fiecare cu specificul ei, și poate că și acolo „stăpânii din Barcelona” îi oprimă pe sătenii din Villariba ( satul e din reclama la detergenți, putem alege unul oarecare). Și tot așa… Cam așa reacționau și băieții din Mârșani când veneau cei din Daneți la discotecă, mai ales dacă păreau să se bucure de atenția vreunei mândre locale: „afară cu străinii” :) Sigur, oprimarea capitalei față de „provincie” e oarecum inerentă, pentru că inevitabil oameni, firme, savanți se adună în capitală și e greu să concurezi cu ei dintr-o localitate părăsită de toți aceștia… Probabil o soluție relativ mulțumitoare ar fi o descentralizare puternică, în care să ai câteva centre regionale ( în felul ăsta ai și o concurență între orașe, ceea ce nu poate fi decât benefic) . Eu zic că, în ciuda unor urlete din partea naționalist-comunistă a societății, am fi pregătiți pentru asta, deocamdată nu am văzut încă partidul care să o propună, deși cred că toți președinții coaliției de guvernământ sunt ardeleni sau cu rădăcini ardelenești…

            • si in Catalunia sint multi catalani recenti;aci ii problema !
              iar sateni din vilaariba isi zic catalani,chiar si cei noi instalati,dar cu cultura din alta parte,asa cum azi in Ardeal sint tot mai multi moldo-valahi ce si zic ardeleni;au venit din vechi timpuri ,iar din 920 pe post de sefi si la fel ca in Catalunia sint oameni centrului

            • Din păcate s-ar putea să aveți surprize și să descoperiți că mulți dintre șefuții ăștia sunt get-beget din locurile respective, nu sunt „catalani recenți” sau „ardeleni recenți” ci „oameni recenți” sau mai degrabă „încă nu oameni”… E o variantă ușoară ( și nu zic că total neadevărată că asemenea cazuri s-au întămplat și se întămplă) să dăm vina pe alții, dar mă tem că uneori suntem ca în „Toporul și Pădurea” bătrânului Grigore Alexandrescu…

            • ..aveți dreptate, ajungem la cunoscuta bătaie între mascați de la Ruginoasa..
              Dacă n-ar fi descărcarea aia ritualică de energii neconsumate, cine știe unde-ar duce această rivalitate de flăcăi stătuți..
              S-ar ajunge poate ca satele respective să ceară dezlipirea de la comuna la care sunt arondați, pe motiv de Dragobete.. :))

  13. Nationalismul de care vorbiti cu patos are la baza tot sentimentul ca apartii unui pamant binecuvantat, unor oameni de buna credinta si cinste, muncitori, care lasa urmasilor tot ceea ce su avut mai bun si frumos in suflet si au daruit bunuri materiale trainice. Dar aceste lucruri izvoresc tot din ideea de a fi patriot. Cei care au fost patrioti adevarati au facut Revolutia de la 1848, Mica Unire din 1859, cea Mare din 1918, au cazut in 1877 si cele doua Razboaie Mondiale. Exista mai multe tipuri de nationalism, acela gol de mesaj constructiv si gaunos.

  14. MAREA problema a Romaniei contemporane este exact lipsa de nationalism. Lipsa de patriotism. Au preferat salariile compensatorii, inchiderea in mare parte a industriei (multe fabrici ar fi fost competitive daca se faceau ceva investitii)……..apoi a venit trezirea la realitate si fuga in vest dupa cotidiana subzistenta. Romaniei ii este rezervat locul de arie de consum si furnizoare de forta de munca ieftina. Nationalistii se gandesc la natiune, la patrie, la viitor…..Cand iti pleaca milioane din tara, dupa dusca salariilor compensatorii (oare de unde au venit banii), acuzatia poate fi contrara: lipsa de nationalism. Probabil se doreste ca Romania sa ramana doar cu numele (cat anume ?)…..in rest sa devina o suma matematica in care factorul etnic sa nu mai conteze ! Articol tematic. Vorba unuia din comuna Racaciuni-judetul Bacau (la un targ de iarna local) : „la noi , la Paris………” (omul era doar venit de sarbatori) !

    • Consider că putem să ne redresăm şi economic şi demografic fără a insista pe etnonazionalismul de sec. XIX, dar şi fără a ne „vinde ţara”. O gândire pragmatică asupra României, ca parte a Europei, aia ne trebuie. Practic, propun un patriotism care să se bazeze pe respectarea legii. Dar fără acţiunea de control a cetăţeanului vigilent, fără „civil society”, legile sunt goale. Un patriotism greu de realizat fiindcă implică schimbarea mentalităţii, de la cea a premierii relaţiilor pe bază de sânge la premierea relaţiilor pe bază de principii. Odată ce facem asta în scările de bloc, în cartiere şi în oraşe, avem o şansă.

      • Da, domnule/doamna AC, aveti dreptate in ideile scrise. Ne intoarcem la Caragiale, o societate fara printipuri, care va sa zica nu este! Avem nevoie de principii, de respectarea legilor, regulilor. Pana atunci avem o societate haotica si economie de clanuri si intelegeri oculte.

    • Exact. Asta este problema, lipsa sentimentului national, a mandriei de natiune. Asta duce la negativism, agresivitate, grobianism in dispute banale. Accentele de xenofobie sunt cu totul insignifiante fata de un masochism si o lipsa de incredere care au devenit aproape generale. Majoritatea comentariilor cititorilor din online (inclusiv aici) sunt vaicareli, previziuni sumbre, negativisme, exprimari ale neputiintei, toate puse la persoana intaia plural sub lozinca „nu suntem in stare de nimic, in curand vom disparea ca natie”. Autorul acestui articol merge pe aceeasi cale negativista si nu are nici o scuza pentru falsitatea totala a acestei noi ode inchinate corectitudinii politice cu tema „nationalismului romanesc”.

  15. Libertăţii de la Blaj 1848, si fara de care nu ar fi avut loc nici Unirea de la Alba Iulia. Pe de alta parte, ”Fapta nationala”, 1859, 1818, e moldo-valaha, ei lichideaza Biserica Unita si reorienteaza 2.000 de biserici greco-catolice spre Bucuresti. Cei sapte episcopi ucisi sunt beatificati de Papa Francisc pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Dupa lichidarea Scolii Ardelene, Statul in simfonie cu BOR, o etno-religie – neam, glie, rit -, plagiaza, fura ”Ideea nationala”, impun dictatorial tuturora modelul lor de viata, al ”miticilor”, de care cate un milion de evrei si germani fug si cinci milioane de romani se bajenesc de aceasta teocratie orientala. Cu totii se pun sub protectia Papei.
    *
    Linia ”A fi român, nu ‘bun român’, ci român pur şi simplu, înseamnă a fi şi ortodox.” formulata de Nae Ionescu in Noi şi catolicismul, Cuvântul, 31/10/1930, continuata in epoca de aur de Nicolae si Elena Ceausescu, azi AUR, are consecintele pe care migranții din Occident le intaleg mai bine.

  16. NATIUNE:
    „Comunitate stabilă de oameni constituită istoricește și apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, manifestate în particularitățile specifice ale culturii. ”

    E simplu. Fara nationalism, nu vei avea o natiune. Vei fi un minoritar (oprimat sau nu, dupa noroc) sau vei fi asimilat intr-o alta cultura, una fara probleme adolescentine de identitate :)

  17. ..desigur, „conștiința identității istorice și culturale” din definiția națiunii, pare ceva vetust, anacronic, de secol XIX.. Câtă nevoie-ar fi însă acum de personalități de talia celor de-atunci, acum când omul politic se ghidează mai degrabă după mercantilul „mie ce-mi iese ?”..

    Deși vine din antichitate, pare acum la modă mai degrabă „Ubi bene ibi patria”.. Doar în aparență, pentru că diaspora își iubește totuși țara, e preocupată de mersul lucrurilor de aici și speră să se întoarcă cât mai curând posibil. Iar dorința de păstrare a identității naționale devine o dorință acută acolo unde nu mai vine de la sine.

    Problema e în țară, aici unde, pe fondul populismului naționalist, abundând de clișee patriotarde cu iz xenofob, pare de bon ton noul limbaj de lemn, adânc scufundat (cu risc iminent de înec..) în cristelnița anglofonă. E o gargară găunoasă de „workshop”, practicată cu înduioșătoare suficiență și care le dă user-ilor un fals (dar reconfortant se pare..) sentiment de superioritate.

    Coana Chiriță a emigrat la Londra și visează să treacă oceanul..
    Dar Guliță, Bârzoi, Aristița și Calipsița rămân la fel de ridicoli.. E doar o modă trecătoare..

  18. As spune simplu: Romania trebuie sa decida sa devina un stat capitalist. Cu bune si cu rele.
    Si uns pe mustati si cu slanina in pod nu se poate.

    Dupa umila mea parere, romanilor le este frica de capitalism.
    Asa ca isi iau tot felul de scuturi, pentru a a se apara. Un astfel de scut este nationalismul.

    ===

    Este si o mare discutie ce frizeaza definitio-mania: ce inseamna nationalism? Exista unul bun si unul rau? Sau cum?

    Dupa parerea mea, toata lumea stie, dar e greu de definit.

    Ia incercati sa definiti o gaina! Toata lumea stie ce e o gaina, dar daca incepem o discutie despre definitia gainii, la final nici nu vom mai fi in stare sa recunoastem una daca o vedem.

    • ..e până la urmă o chestiune de discernământ să faci deosebirea între populismul pe teme naționaliste și identitatea națională..

      Apropo, care să fie oare deosebirea dintre un ou de rață și o masă de lemn.. ? :))

  19. Mie mi-a folosit mult pentru discuția „naționalism rău” vs. „naționalism bun” conceptul de „naționalism civic”, in termenii lui Kohn 1968, rediscutați în Jaskułowski, K. (2010), Western (civic) „versus” Eastern (ethnic) Nationalism. The Origins and Critique of the Dichotomy, Polish Sociological Review, 171, p. 289-303 …aici: https://www.jstor.org/stable/41275158?seq=1

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Cohal
Alexandru Cohal
Cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" – Iaşi Doctor în lingvistică, Università di Pavia, Dipartimento di Studi Umanistici

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Fostul deţinut politic Petre Pandrea îi scrie premierului Ion Gheorghe Maurer (august 1965)

Primul gând care ne-a trecut prin minte, după ce am descoperit şi citit scrisoarea inedită de mai jos, a fost despre „sindromul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro