miercuri, octombrie 20, 2021

Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”

Anul 2021 va fi diferit de cel precedent, însă într-o măsură insuficientă pentru a compensa pierderile. Majoritatea proceselor politice, socio-economice și geopolitice, care caracterizează statele Parteneriatului Estic, se vor perpetua. Reieșind din complicațiile, dar și progresele atinse un an în urmă în regiune, pot fi prognozate o serie de evoluții pentru anul 2021 (IPN, Decembrie 2020). Fiecare dintre cele șase țări ale Parteneriatului Estic se va confrunta cu provocări individuale, multe dintre care pot fi deduse din procesele politico-strategice și socio-economice aflate în proces de derulare. Pe lângă aceasta, există tendințe comune care se pot sincroniza la nivel (semi-)regional. De aici apar în vizor prognozele legate de procesul de vaccinare, care se va diferenția de la țară la țară, fie din cauza resurselor financiare de achiziție sau ca urmare a preferințelor geopolitice.

Totodată, se poate presupune cu precizie faptul că în multe colțuri ale Parteneriatului, contestarea politică, a configurației puterii sau a sistemului de guvernare, va persista de asemenea pe parcursul lui 2021. Relația regiunii cu actorii politici occidentali va trece printr-o revitalizare, ținând cont de primele semnale de recuperare post-pandemică a UE, precum și de tranziția post-Trump de la Washington. Concomitent, forțele politice locale, aliate sau compatibile cu interesele ruse, nu vor pierde șansele de a se repoziționa. Această probabilitate va crește, dacă guvernele naționale scapă de sub control balanța între stabilitatea bugetelor naționale și, respectiv, ajutorarea segmentelor sociale dezavantajate. Nu este exclusă o intensificare a competiției între statele din regiune pentru vaccinuri și asistență externă. De aceea, coordonarea inter-statală și solidaritatea intra-regională vor deveni elemente esențiale pentru avansarea inclusivă a regiunii. În acest sens, UE poate să acționeze ca un punct de referință prin coordonarea unor scheme pan-europene de vaccinare. Astfel, pe lângă exprimarea solidarității, UE are oportunitatea de a diminua efectul de fragmentare, provocat de restricțiile de călătorie, dar și de a investi în avantajele pre-pandemice (fluxurile comerciale, inter-personale etc.).

Cele 8 prognoze pentru Parteneriatul Estic

Prognozele pentru 2021 se axează pe două aspecte distinctive, unul dintre care ilustrează dinamica internă comparabilă din statele Parteneriatului, iar celălalt – implicațiile ce decurg din competiția actorilor geopolitici regionali, după cum se poate observa în continuare:

1. Vaccinarea anevoioasă poate duce la o “izolare” regională. Spre deosebire de UE și Rusia, care au început vaccinarea în decembrie 2020, țările Parteneriatului Estic sunt la început de cale (Belarus) sau în așteptare. Dacă infecția nu scade din intensitate, iar vaccinarea are loc cu dificultăți, atunci este probabilă condiționarea accesului în țările UE în baza testelor negative sau chiar a unor acte ce confirmă aplicarea vaccinului. În vederea unei strategii de vaccinare reușite, autoritățile au nevoie de resurse umane și organizare logistică. Vaccinarea trebuie să aibă loc concomitent cu alte două sarcini urgente – asigurarea regimului curent de tratare a celor infectați și prevenirea răspândirii virusului, în general. De aceea, până la obținerea vaccinului, țările Parteneriatului au nevoie de o evaluare obiectivă a resurselor de stat în vederea restructurării infrastructurii disponibile și căutării unor resurse umane adiționale, inclusiv din străinătate în baza unor operațiuni de ajutor umanitar. Statele cu populații largi, în special Ucraina (43.7 milioane), vor fi dezavantajate comparativ cu Moldova, Armenia sau Georgia, care trebuie să vaccineze fiecare câte circa 3 milioane de persoane. Totodată, procedurile propriu-zise de achiziție a vaccinurilor sunt complicate. Cele mai importante șase companii farmaceutice (BioNTech-Pfizer, AstraZeneca, Johnson&Johnson, CureVac, Sonofi-GSK, Moderna) sunt contractate de țările dezvoltate, în special SUA și statele membre UE, pentru livrarea vaccinurilor. Doar UE a comandat circa 1.5 miliarde de vaccinuri, ceea ce poate ajunge pentru trei injectări de vaccin per persoană la dimensiunea post-Brexit a populației UE (447.7 milioane de persoane). În condițiile în care potențialul companiilor occidentale este ocupat, statele Parteneriatului vor trebui să se adapteze pentru a începe vaccinarea cât mai repede, evitând tensiunile social-politice și stagnarea economică.

2. Competiția geopolitică a vaccinurilor divizează regiunea în câteva grupuri. Obținerea vaccinului constituie cea mai urgentă problemă pentru guvernele din Parteneriatului Estic. Lipsa unui calendar concret cu privire la accesarea vaccinurilor distorsionează calculele vizavi de perioada de recuperare post-pandemică. Belarusul pare a fi unica țara din regiune, care a început vaccinarea cu “Sputnik-V”, dorind aprobarea Rusiei pentru a institui producția locală a vaccinului. La Belarus se va putea alătura Armenia, formând astfel “blocul eurasiatic”. O categorie separată, cea de- doua, poate deveni Moldova, care mizează pe platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății, care inclusiv cu finanțarea generoasă a UE (500 milioane euro) planifică livrarea de vaccinuri pentru circa 20% din populația țărilor în curs de dezvoltare. Estimările optimiste arată că vaccinul poate fi disponibil începând cu primăvara lui 2021. Totodată, Moldova va beneficia de asistența umanitară a României, alcătuită din 200 mii de vaccinuri BioNTech-Pfizer, achiziționate de către UE. Ucraina, Georgia și Azerbaidjan formează grupul de țări din Parteneriat care demonstrează o abordare mai pro-activă și mai diversificată. După victoria în războiul din Karabakh în 2020, Azerbaidjan tinde să-și etaleze auto-suficiența, inclusiv o autonomie mai mare față de UE, apelând unilateral la producătorii de vaccinuri, pe lângă loturile ce îi revin prin intermediul COVAX. Georgia și Ucraina sunt deschise spre un ajutor mai consistent din partea Bruxelles-ului. Prima este cel mai puternic afectată țară din Parteneriat, iar a doua necesită să demareze vaccinarea rapid din cauza dimensiunii populației. Georgia este interesată în primul rând în vaccinurile occidentale, în timp ce Ucraina este deschisă și pentru cea chineză, chiar dacă este mai puțin eficientă (Sinovac Biotech – 78%). Deși diversificarea achizițiilor este vitală pentru pornirea vaccinării, produsul rusesc va fi privit cu reticență de majoritatea statelor Parteneriatului. Până când raportul dintre preț, eficacitate sau volum de livrare a vaccinului “Sputnik-V” nu devine atractiv, va predomina scepticismul geopolitic față de Rusia. Pandemia permite UE să își devanseze competitorii geopolitici în regiune – Rusia și China. Dispunând de capacități de producție a unor vaccinuri certificate (în special Germania), UE poate pune bazele unui “Plan Marshall de vaccinare anti-COVID-19” în Parteneriatul Estic, cucerind inimile est-europenilor și investind în sănătatea publică de la frontierele sale imediate.

3. Reînnoirea strategică a dialogului dintre UE și Parteneriatul Estic. Summit-ul Parteneriatului Estic planificat pentru primăvara anului 2021 va reînnoi prioritățile și, respectiv, ulterioara finanțare pentru regiune în baza unui set proaspăt de proiecte – „Livrabilele post-2020”. UE țintește obiective legate de democrație, prosperitate și stabilitate, care sunt incompatibile în unele țări ale Parteneriatului. Bunăoară, dacă se investește în stabilitate în Belarus, atunci aceasta poate avantaja autocrația lui Lukașenko. Același tip de deficiențe caracterizează relația UE cu Azerbaidjanul. În celelalte patru țări – Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina – echilibrul dintre democrație și stabilitate este mai proporțional și avantajos pentru reforme. Oricum, chiar și cu o agendă reînnoită, relațiile UE cu statele din regiune vor fi influențate în continuare de credibilitatea elitelor politice locale și eficacitatea condiționalității europene.

4. Creșterea dependenței pentru finanțarea externă – o “fereastră de oportunitate” pentru reforme. Ca urmare a efectelor economice negative ale pandemiei (IPN, Decembrie 2020) și a necesității de recuperare post-pandemică, statele din regiune vor fi într-o competiție acerbă pentru resurse financiare. Prin urmare, instituțiile financiare și de dezvoltare internaționale (FMI, Banca Mondială) și cele europene (BERD, BEI), în calitate de creditori-finanțatori, pot dicta condițiile. Apare un moment istoric în care reformele structurale pot fi nu doar sugerate, dar și implementate cumsecade. Donatorii externi au posibilitatea, prin alinierea cerințelor, să promoveze măsuri specifice statelor din Parteneriat, care se confruntă cu probleme de ordin transfrontalier comune. Astfel, poate fi țintită mai eficient combaterea contrabandei de la frontiera moldo-ucraineană. Mai mult decât atât, se creează „o fereastră de oportunitate” pentru restabilirea și/sau consolidarea instrumentelor anti-corupție în Ucraina, Moldova și Armenia. Reducerea terenului de manevră pentru elitele locale, inclusiv cele oligarhice (Ucraina, Georgia) promite un randament mai ridicat pentru mecanismul de condiționalitate.

5. Repoziționarea forțelor politice aliate cu Rusia sau compatibile cu interesele ruse. Erodarea fundamentelor democratice sau a reformelor care beneficiază democrația constituie câteva din punctele de atracție ale forțelor (pro-)ruse în regiune. În cazul Moldovei și Ucrainei, partide cu retorică explicit pro-rusă – Partidul Socialiștilor și, respectiv, Platforma Opoziției „Pentru Viață” – nu vor înceta să ofere soluții anacronice ca alternativă la reformele înaintate de partidele progresiste de orientare pro-europeană. Autocrațiile din Belarus și Azerbaidjan vor servi și în 2021 ca fortărețe împotriva democrației liberale, pe care UE tinde să o înrădăcineze în Parteneriatul Estic. Degradarea democrației în Georgia va progresa, dacă Bruxelles-ul va refuza să aplice condiționalitatea pentru a-l îndepărta pe Bidzina Ivanishvili de la aparatul decizional al țării. Perspectivele forțelor pro-reformă sunt sumbre în Armenia. Chiar și cu oferirea asistenței financiare, actorii occidentali nu vor putea să substituie dublarea ponderii Moscovei în arhitectura securității armene.

6. Continuă contestarea politică în Belarus, Moldova, Armenia și Georgia. În primul caz, neîncetarea protestelor anti-regim împiedică orice relaxare a presiunilor din partea decidenților europeni și americani asupra președintelui Aleksandr Lukașenko. Astfel, se va extinde numărul oficialilor și entităților sancționate de către UE și SUA. La finele lui 2020, după trei valuri de sancțiuni europene, interdicțiile de circulație și înghețarea conturilor de pe teritoriul UE erau aplicate față de circa 80 de funcționari și 7 companii publice din sectorul militar, imobiliar și supraveghere. Ca urmare, poate crește confruntarea geopolitică în jurul Belarusului. În timp ce Occidentul aplică sancțiuni asupra aparatului represiv de la Minsk, Rusia mizează pe accelerarea reformei constituționale beloruse pentru a crea iluzia democratizării procesului de luare a deciziilor politice. Moldova va traversa un alt tip de contestare politică. Mai exact, oficiul președintelui Maia Sandu va încerca să declanșeze alegerile parlamentare anticipate pentru a pune capăt parlamentului ales în 2019. Pe lângă cele două posibilități constituționale de declanșare a alegerilor – inactivitatea parlamentului pe durata de trei luni și eșuarea dublă la numirea guvernului (Art. 85 al Constituției RM) – forțele politice aliate ale Maiei Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) promovează urgența unei soluții inedite  – “auto-dizolvarea” parlamentului. Cea din urmă necesită însă validarea Curții Constituționale și o majoritate politică în actualul parlament. Pe fundalul pierderii celui de-al doilea război din Karabakh, pozițiile guvernului condus de Nikol Pashinyan sunt extrem de fragile, iar popularitatea partidului parlamentar majoritar „Pasul meu” nu poate evita o descreștere. Incertitudinea în jurul viitorului statut al Nagorno-Karabakh, pe de o parte, și discursul de superioritate al regimului lui Ilham Aliyev, pe de altă parte, vor întări demersul comun al opoziției în favoarea demiterii premierului Pashinyan. Contestarea politică din Georgia se va converti în proteste stradale ale opoziției, care, practic, în totalitate a renunțat la mandatele din Parlamentul votat în alegerile controversate din octombrie-noiembrie 2020.  

7. Crește vizibilitatea SUA în contextul preluării președinției de către Administrația lui Joe Biden. Sfârșitul administrației lui Donald Trump va aduce beneficii pentru imaginea SUA la nivel global, inclusiv în statele Parteneriatului Estic. În primul rând, va dispărea incompatibilitatea dintre practicile iliberale ale guvernării americane, realizate acasă, și diplomația pro-democrație articulată pe plan internațional. A doua schimbare pozitivă care poate avea efecte benefice asupra vecinătății estice a UE rezidă în anularea discursului populist-naționalist, care de asemenea a contribuit la normalizarea nepotismului politic, dezinformării și a stilului autoritar-paternalist. Nu în ultimul rând, restabilirea dialogului transatlantic dintre Washington și Bruxelles va (re-)conecta coordonarea bilaterală cu promovarea democrației prin reforme în statele Parteneriatului Estic, renunțându-se definitiv la tranzacții personale și acțiuni de intimidare (aplicată de către Trump față de Ucraina).

8. Persistența tensiunilor sociale din cauza repercusiunilor socio-economice ale pandemiei, inconsistenței procesului de vaccinare și a populismul politic este iminentă. Riscul unor proteste socio-economice, pe lângă cele politice, vor crește exponențial, dacă guvernele naționale vor ignora degradarea condițiilor de existență, sub minimul acceptabil. În lipsa unor scheme de vaccinare fezabile, statele vor fi izolate, iar acest lucru se poate răsfrânge asupra migrației, care asigură remitențe și permite reducerea presiunilor asupra statului. Reformele, asistența externă și vaccinarea eficientă reprezintă pilonii care pot ajuta statele din Parteneriatul Estic să diminueze probabilitatea protestelor socio-economice. Aceste soluții nu vor avea același impact asupra protestelor politice (Belarus), care sunt cauzate de absența condițiilor democratice și mai puțin de performanța sectorială a guvernării.

În loc de concluzii…

Spre deosebire de majoritatea statelor europene, statele Parteneriatului Estic sunt obișnuite cu crize sistemice, similare cu cele determinate de pandemie. Supraviețuirea multiplelor crize în perioada post-sovietică – de la prăbușirea sistemului economic și până la erodarea ordinii publice și dezintegrarea teritorială – întărește convingerea că guvernele și populațiile din regiune sunt capabile să se recupereze din nou.

Crearea unei perspective optimiste pentru populație, mediul de afaceri și libertățile democratice impune guvernelor naționale din regiune niște sarcini titanice în anul 2021. Principalele schimbări calitative, cu efecte pozitive “în lanț” la nivel intra-regional și intra-statal, vor depinde de vaccinarea anti-COVID-19. Acest aspect va determina, într-o măsură considerabilă, evoluția din interiorul Parteneriatului Estic.

Articol aparut pe IPN.md

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Ca părere, aşa-zisul Parteneriat Estic a fost un insucces din toate punctele de vedere. Aceasta şi din cauza jocului duplicitar al Germaniei, care a fost interesată de relaţii economice privilegiate cu Rusia, de multe ori în dauna unor ţări ca Moldova, Georgia şi Ucraina. Mai pe şleau spus, UE/ Germania a cam preferat relaţiile cu Rusia în dauna ţărilor din PE.
    De aceea o altă soluţie politică se impune, şi aş numi aici Intermarium, o asociere a ţărilor din Est sub control SUA+NATO. În prima fază, alături de Polonia, România, etc ar putea face parte Ucraina şi Moldova, apoi Georgia şi Belarus. Cred că Biden va prefera această soluţie, cu scoaterea Europei/ Germaniei din joc şi cu presiune directă asupra Rusiei.

    • Pe hartie suna bine, insa Romania si Polonia au problemele lor si fara garantii puternice nu si-ar putea asuma acest rol. Iar aceste garantii ar da apa la moara neostalinismului ce va juca cartea victimei in a mai deschide niste puncte fierbinti: Transnistria, Donetk, Georgia si tarile baltice. Practic cu PE eu vad asa: tarile estice vor benzina sa porneasca motorul (daca cu adevarat vor), iar Occidentul vrea sa vada motorul pornit si directia masinii. Cam ce ne-au cerut si noua de altfel.

    • @ Lucifer 18/01/2021 At 15:45

      Un citat celebru din Winston Churchill gasit pe Internet :

      „Nu avem prieteni de durată, nici dușmani de durată, ci doar interese de durată.”

      De fapt „SUA+NATO” este de fapt SUA pentru ca americanii, intotdeuna, au condus si conduc NATO.
      Sunteti sigur ca interesele SUA sunt de DURATA pentru tarile citate de dvs?

      N.B. Inteleg ca noul presedinte al SUA are ceva interese (personale) in Ucraina.

      • Jimi H: deocamdată SUA este interesată să nu permită joncţiunea UE/ Germania-Rusia în Est pentru a nu se realiza mult dorita Uniune Euroasiatică de la Lisabona la Vladivostok, care ar fi o concurentă la puterea americană( sau poate s-ar da drumul „câinilor războiului”….). Deci, ca părere, pe termen mediu, SUA+NATO NU vor părăsi Europa de Est.

  2. Nu stiu, poate a sosit momentul sa scoatem USA din ecuatie, marea republica e pe nisipuri miscatoare. De urmarit evolutiile din 2021. Au ajuns-o din urma puisorii clociti din ouale depuse de marxisti in universitati prin anii 60…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.