duminică, mai 19, 2024

Traficanții de religie: un teren minat, fără responsabili!

În timp ce traficul de arme, traficul de droguri, traficul de ființe umane, traficul de organe, traficul de influență etc. sunt condamnate fără ezitare de opinia publică și sunt sancționate cu pedepse considerabile de către legislațiile naționale și internaționale, traficul de religie, sub acoperirea libertății de conștiință și mai nou a multiculturalității, este nu numai practicat fără nici o restricție, dar și justificat și apărat ca un drept legitim în societățile democratice.

Impunitatea de care beneficiază astăzi traficul de religie se înscrie în continuitatea controversei începute spre sfârșitul secolului al XVII-lea între adepții liberalismului pe cale de a se instala în gândirea socială și cei ai catolicismului politic absolutist dominant. În contextul acestei controverse, retorica liberalismului a produs o sumă de sintagme și de epitete jignitoare – reacționari, obscurantiști, teocrați, inchizitori, dușmani ai Luminilor etc. – la adresa adversarilor catolici. Dar ceea ce i-a amuzat mai mult decât i-a agasat atunci pe catolici – și rămâne fascinant în istorie – se pare că este apelativul „traficanți liberali de religie” pe care li l-au atribuit „liberalii”. Pentru catolici adevărații traficanți de religie erau cei care și-au început toate etapele lor politice prin a prelua ceva din moștenirea religiei. În viziunea lor, traficul de religie consta în dispozițiile liberale de a suprima parohiile, de a scoate călugărițele și călugării din mănăstiri care aparțin bisericii de câteva secole, în jefuirea templelor și capelelor, în luarea în stăpânire a instituțiilor de cultură inclusiv a bibliotecilor care nu au aparținut statului, în închiderea societăților caritabile, pe scurt, în invadarea domeniului exclusiv al religiei.

Lipsa de consens religios, social și politic asupra substanței traficului de religie a fost profitabilă mai târziu funcției traficului de religie care s-a extins în zona prozelitismului pe fondul crizei economice. O ilustrație remarcabilă este „Tribuna populară” publicată în aprilie 1932 la Los Angeles în magazinul „La Esperanza”, prin care cititorii sunt avertizați. că „printre noi sunt mulți cumpărători de onoare și religie care merg după cei neprudenți, profitând de mizeria și foamea pe care le-au adus criza actuală” și unde rezumatul reflexiv al discursul traficaților de religie  este: „Săraci mexicani, vă treziți fără muncă, fără pâine și fără casă. Noi, care nu am reușit niciodată să ne umplem sălile de cult cu mijloace decente pentru că toată lumea ne privește cu dispreț și ca niște renegați, vrem să profităm de mizeria și foamea voastră (…) Pentru aceasta… aici avem mașina asta de lapte (…) pe care urmează să o împărțim între voi, pentru a reduce necazurile copiilor voștri și țipetele trupului vostru înfometat și nevoiaș. Vă vom da lapte în fiecare zi, veți avea mâncare zilnică… numai cu condiția… să ne vindeți pentru o sticlă de lapte cinstea sufletului vostru, credința părinților, religia.”

Traficul de religie precum și impunitatea sa țin în mod fundamental de faptul că funcția traficului de religie în sfera politică generează beneficii semnificative pentru cei care exercită puterea. În societățile democratice nimeni nu are interesul, cel puțin pentru moment, să pună în discuție traficul de religie. Din contră, de multe ori reușita politică este considerată în raport cu traficul de religie. Desigur, ilustrațiile cele mai elocvente pot fi găsite în zona marilor democrații și aceasta la cel mai înalt nivel. Astfel, în timpul călătoriei ultra mediatizate a președintelui Joe Biden în Orientul Mijlociu, un moment simbolic al traficului de religie este rugăciunea cu un rozariu în mână a președintelui american – după întâlnirea cu președintele palestinian Mahmoud Abbas la Betleem pe 15 iulie 2022 – în Bazilica Nașterea Domnului și Biserica Sfânta Ecaterina. De asemenea în campania pentru alegerile prezidențiale din 2022, președintele Franței, Emmanuel Macron, a considerat beneficiul traficului de religie afișându-se cu un slogan în care textul biblic „Emmanuel, Dumnezeu cu noi” (Matei 1:23) devine „Emmanuel Macron cu voi”.

În actualitatea românească, banalitatea traficului de religie profită nu numai de refuzul cultural sau de neputința politică generalizată de a construi o reflexivitate critică a raporturilor dintre religie și politică, dar și de o opinie publică foarte puțin sensibilă în raport cu formele simbolice ale acestui trafic. Astfel, de exemplu, devine banal faptul că premierul României în octombrie 2023 vorbind reprezentanților cultelor despre momentul „marilor schimbări” actuale care au loc în România asociază discursiv situația salarizării din domeniul cultelor cu solicitarea –  „îndreptățită” în viziunea sa – a cultelor de mărire a salariului minim pe economie. Devine banal faptul că majoritatea copleșitoare a proiectelor finanțate de Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) este în raport direct cu religia ca și cum diaspora românească nu ar avea alte priorități și valori care ar lega-o de România. Devine banal că personalitățile politice din toate partidele din România sunt prezențe curente în emisiunile televizate sau radiodifuzate ale instituțiilor media confesionale și că această prezentă se intensifică în perioadele electorale. Si exemplele pot continua. Traficul de religie este o realitate la umbra căreia se pot ascunde multe alte traficuri.

Care este interesul de a banaliza traficul de religie și cui profită aceasta banalizare este mai mult sau mai puțin lesne de înțeles. Mai greu este însă de știut cui îi revine responsabilitatea traficului de religie. În secolul al XIX-lea catolicii au considerat că motivul pentru care adversarii lor îi tratează ca traficanți de religie nu ține de faptul că ei manipulau politic religia, ci de faptul că au tolerat ca „liberalii” să facă trafic cu aceasta. Mai exact, au considerat că din cauza felului de complicitate pe care o presupune o asemenea condescendență sunt tratați ca traficanți și responsabili de traficul de religie pentru că văzând răul nu l-au împiedicat în ciuda faptului că puteau să o facă. Avem aici poate un început de răspuns în ceea ce privește responsabilitatea practicării actuale a traficului de religie.

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. Exista o definitie clara a traficului de religie sau practic putem incadra la el orice cetatean care nu s-a declarat ateu la recensamant.
    Adeptii „incalzirii globale” au absolut toate „simptomele” unui cult apocaliptic bine organizat pentru prozelitism adica trafic de religie. Sunt articole in presa „mare” care demonstreaza ca adeptii „incalzirii globale ” au creat practic o religie atee. Si nu e singurul caz, mai avem adeptii transumanismului, vaccinistii cu forta etc. Actualmente religiile clasice au cam renutat la scenariile apocaliptice dat faclia a fost rapid preluata de atei. Exact ca „protestantii” de acum 100 de ani se anunta sfasitul lumii la fiecare cincinal. Dupa marturiile bazate temeinic pe stiinta trebuia sa fim de mult morti in nenumarate randuri. Al Gore si Greta T. si nu numai sunt profetii apocaliptici atei ai zilelor noastre. Toata clasa politica s-a molipsit de la acesti traficanti de religie si acum avem: interzicerea carnii si a animalelor in general, dieta bazata pe viermi, interzicerea gazului, interzicerea masinilor pe combustibili fosili, intezicera carbunelui, energiei atomice, orase de 15 minute, etc. etc. etc.
    Cine ne salveaza de acesti traficanti de religie dovediti deja ca gresesc.

    • Bine punctat! Biserica „verde” este o realitate și se bazează pe pseudo-stiinte, la fel ca toți propagandistii politici care urla fake-ul asta cu apocalipsa climatica. Lumea trebuie speriata cu ceva, ca este Iadul biblic sau „iadul climatic”, nu contează. Este dovedit științific ca pe Terra au existat cicluri glaciare și interglaciare, caracterizate de temperaturi mari sau foarte scăzute, insa degeaba, omul needucat și ignorant poate fi prostit ușor cu astfel de lucruri. „Salvatorul lumii” va fi Xi Jinping și mașinuțele sale electrice „pure ca lacrima și eco”, pentru că vânzările le-au depășit pe cele europene care sunt mult mai scumpe.

  2. Doamnă,

    Joe Biden a ţinut în mînă un rozariu, dar asta nu prea contează pentru că s-a declarat catolic. Era interesant, în lumina articolului dumneavoastră, dacă ţinea în mînă Misbaha sau Tasbih, rozariul musulmanilor. Ceea ce nu s-a întîmplat.

    Articolul dumneavoastră, dealtfel interesant, nu se încadrează prea bine în ceva ce ne-ar interesa în România: este vorba de traficul de religie în general, cel de după secolul XVII – pentru că în mod evident el a existat încă de la începuturile creştinismului instituţionalizat – cel din direcţia catolică – se pare că-l eliminaţi pe cel protestant de la 1517 încoace – cel dinspre politicieni spre popor sau cel al clerului/anumitor mireni înspre enoriaşi sau politicieni din aceiaşi sau din altă biserică/religie.

    În partea a doua sau a treia a articolului – pe care l-aş fi dorit mai elaborat – vă referiţi la alegeri. Evident că în România politicienii profită de „obscurantismul” ancestral, dar în acelaşi timp suntem conştienţi de cîrdăşia bisericii/bisericilor ce profită de pe urma acestei moderniste simfonii deloc divină, a puterii seculare cu cea spirituală. Este suficient să vedem ce locaşuri de cult s-au construit, unde, cine şi cît a donat. De asemenea, cu excepţia de ultimă oră a arhiepiscopului de Tomis Teodosie Petrescu alias Macedon Petrescu, investigat de DNA, toată lumea ştie cît de profundă este simonia (ca să nu-i zicem corupţia) în biserică. Poate traficanţii de religie activi cu bani negrii din economia subterană vor fi în cele din urmă responsabilizaţi. Şi apoi, dacă tot suntem în domeniul religiei, probabil că cei mai mulţi dintre noi ne gîndim că răsplata finala, sau dreptatea nu se va realiza aici, ci altundeva dincolo de lumea aceasta. Fie ea în sus sau în jos.

    În concluzie – pentru că articolului dumneavoastră îi lipseşte o concluzie clară – traficanţii de religie există, acţionează, abuzează şi îşi ating ţelul fără să fie responsabilizaţi. Dar deocamdată traficul de religie nu poate fi sancţionat legal, instituţionalizat. Nu propuneţi aşa ceva, dar insinuaţi că n-ar strica să fie sancţionat cumva. Tocmai această sancţionare ar putea veni din partea poporului, tot în domeniul alegerilor. Orice om responsabil şi informat ar putea alege, fără să fie traficat, să treacă la altă religie sau şi mai simplu, să voteze în dauna traficanţilor de religie, indiferent de partidul sau biserica din care fac parte aceştia. Ceea ce deja dă discuţiei o altă dimensiune. Dacă tot vă referiţi la societăţile democratice…

    PS Expresia ,,și cui profită aceasta” e cam ciudată, n-am întîlnit-o în limba română, dar îmi imaginez de unde provine. :)

    • Romanii sint suficient de needucati pentru a putea fi traficati . Invatamintul public pentru asta ii pregateste ; sa poata fi traficati .

    • @Alexandru Aveți dreptate cu expresia buclucașă cu profitul, însă este printre puținele greșeli, dacă nu cumva singura, de limba română. Eu doresc să o felicit pe doamna profesor Tudor pentru modul elegant de exprimare în limba română, un lucru care devine din ce în ce mai rar în ziua de astăzi, deși lucrează/trăiește într-o altă cultură. Sau poate că tocmai influența culturii franceze este cauza!
      Și, în al doilea rând, felicitări și dumneavoastră pentru maniera în care scrieți în limba română. Din fotografie înțeleg că sunteți tânăr, sau poate chiar foarte tânăr, ceea este și mai lăudabil, în ziua de astăzi.

      Revenind pe fond, împărtășesc ușoara dumneavoastră dezamăgire. După titlu și după primele paragrafe, pe care le-am înțeles ca formând o introducere, am sperat că articolul va atinge aspecte mai profunde. Din păcate, articolul parcă s-a frânt, poate că autoarea a refuzat să intre în esență și să înfrunte tigrul. Întâlnesc în fiecare zi exemple de trafic de religie și de multe ori mă îngrozesc să văd cât este de ușor de prostit oameni care, altfel, par raționali și cu oarece cultură, atunci când religia intră în discuție. Referitor la ceea ce propuneți dumneavoastră, eu sunt sceptic că poporul va sancționa vreodată traficul de religie, cel puțin poporul român care este acum. Există un autor american de psihologie morală, Jonathan Haidt, care a studiat niște aspecte legate de religie în societate și care, pe scurt, spune că zona asta este cu preponderență dominată de emoțional, unde regulile de luare a deciziilor sunt foarte departe de rațiune, deși rațiune este de cele mai multe ori invocată.

      • Religia reprezintă o formă de educație, care se adresează inclusiv oamenilor analfabeți. Ăsta e marele ei avantaj, comparativ cu școala. Pentru cineva din mediul academic, e mai greu de înțeles că pe lumea asta există și analfabeți. Dar trebuie să trăiască și ei și trebuie educați și ei, în pofida incapacității școlii de a educa analfabeți.

        În lipsa educației asigurate de religie, ”elitele” n-ar putea ieși pe stradă decât însoțite de gărzi înarmate. Ce soluții educative are Jonathan Haidt pentru cei cu IQ sub 65, care nu sunt capabili să învețe să citească? Dar pentru cei cu IQ între 65 și 83, care pot învăța să citească, dar recită doar textul, fără să poată extrage ideile dintr-un text scris? Câteva zile petrecute prin niște sate aflate la 100 km de București se vor dovedi extrem de instructive, eu așa am procedat 😀

        P.S. IQ-ul nu e un merit personal al individului, IQ-ul se datorează părinților biologici.

        • Religia este o forma de manifestare a credintei . Iar credinta modul de de a-L iubi pe Dumnezeu . E mai greu de inteles atita timp cit oamenii inteleg numai iubirea de sine si iubirea trupeasca a aproapelui .
          Scoala este necesara pentru a intelege mediul in care traim atita timp cit sintem in trup ( caci eu consider ca omul este trup si suflet ) .
          Ca sa fiu putin malitios ; analfabetii sint buni sa trudeasca pe salariul minim pe economie pentru bunastarea celor din mediul academic . Ceea ce spuneti dumneavoasta se rezuma la o vorba populara foarte veche : satulul nu va crede niciodata pe cel infometat .
          ,,În lipsa educației asigurate de religie, ”elitele” n-ar putea ieși pe stradă decât însoțite de gărzi înarmate ”
          Sinteti in eroare . Un crestin adevarat ( nu doar cu numele ) este un om care iubeste pe oricine neconditionat . Pentru ca vede in fiinta oricarui semen pe Iisus Hristos .
          In satele despre care faceti vorbire ( si in multe altele ) sint sanse foarte mari sa gasiti oameni departati de tehnologie dar apropiati de Dumnezeu . In marile aglomerari se intimpla cam invers .
          Ceea ce numiti dumneavoastra IQ este ceva cu care un om este daruit de ( la ) Dumnezeu .
          Contemporan fiind cu dumneavoastra nadajduiesc macar sa fiti unul dintre cei plecati din Romania . M-ar alina putin sa stiu ca sinteti cit mai departe de mine cu o asemenea gindire . Ca nu sinteti in imdeiata mea apropiere , social vorbind . Poate in Norvegia ( de exemplu ) .

          • ”Un creștin adevărat” a primit încă de pe la 3-4 ani educația aferentă. Creștinismul există și se manifestă permanent în societate, nu îl inventează fiecare generație de la zero.

            Religiile sunt create de oameni, însă oamenii de azi au la dispoziție o structură existentă pe care își bazează credința, nu sunt nevoiți să creeze ei înșiși acea structură (preot, biserică etc). Iar credincioșii, odată ajunși la maturitate, ar face bine să-și aleagă mai cu grijă bătăliile și adversarii 😀

  3. Era doar o chestiune de timp până ce stânga neo-marxistă să-și facă curaj și să găsească pretexte savante pentru a cenzura credința liberă. Pas cu pas, vorba unui clasic în viață și încă în funcție, libertățile noastre vor dispărea, doar că vom fi în situația broaștei din oala cu apă care se încălzește puțin câte puțin.

  4. Interesant. Parca Obama era cu Biblia in mina, mereu… Dar statea la masa cu gay-ii. Ma rog, fiecare cu ce crede.
    Daca vreti sa se pedepseasca asa ceva, trebuie sa definiti foarte exact infractiuea si modul de-a o dovedi. Pentru ca altfel, intrati in zona abuzurilor, mai grave decat infractiunea insasi.
    Desigur, la noi e o zona foarte mare de aplicare a noii infractiuniu. Ma gindesc la partide „progresiste” care merg mina in mina cu liderii BOR. Oare cine greseste?
    Dar cred ca mai mult pina la definirea unei astfel de legi. Noi spunem simplu:”demagogie politica”. Si asta nu poate fi pedepsita decat prin vot. Daca sunt cretini care se lasa mintiti de 33 de ani… treaba lor. Nu dam lege pentru toti prostii

  5. Daca privim in trecutul istoric religia a fost o prima forma de organizare sociala cu instaurarea primelor reguli de convientuire sociala si economica. Apartia statelor a dus la modificarea structurilor juridice, economice si sociale. In noile conditii, toate institutiile religioase au deservit conducerea statelor pentru a influenta masele, a strange impozite, dar si pentru a si pastra privilegiile. Aceasta nu numai in Europa. La noi dupa 1990 BOR este punct de sprijin politic pentru care primeste sume consistente. In mod normal ar trebui sa primeasca doar pentru conservarea si restaurarea monumentelor religioase. In rest, din donatii si mosteniri lasate de enoriasi din activitati economice proprii.

      • Cu regret, confundati armata cu slujitorii bisericii. Dupa 1990 BOR nu a dovedit actiuni de mare coeziune sociala. Ci doar initiative punctuale. Daca cititi istoria religiilor acolo se vede rolul jucat in istorie si evolutia societatii.

  6. Cu Religia, treaba e simplă: instituțiile religioase să NU mai fie bugetare. Credincioșii să-și plătească serviciile religioase ale instituțiilor religioase. După care Bisericile pot face ce vor, inclusiv trafic religios. Dar pe banii lor, nu ai noștri….

    • am putea atunci sa cadem de acord ca si avorturile sa si le faca oamenii pe banii lor? sau educatia sexuala? – ori aceste subiecte sunt atat de infiripate in gandirea omului modern incat e evident ca sunt imperative pentru intreaga populatie? – deci daca nu vrem sa sustinem o religie nationala atunci sa nu sustinem nici religia pagana.

      • Cine ne da definitia intre o religie nationala si una pagana?!! Exista extremism in toate religiile si fiecare se considera ce mai importanta. Triburile din Africa au religia lor dar nu se pot considera azi pagane.

  7. Pana la traficantii de religie, pe noi ne mananca traficantii de influenta, traficantii de functii la stat, traficantii de sanatate, traficantii de justitie, traficantii de finantari de la buget si alte soiuri de traficanti, in egala masura nesanctionati de nicio lege.
    Politia, procuratura si judecatorii executa un soi de balet penibil, menit sa ne-arunce praf in ochi, cum ca chiar ar face ceva util, dar tot baletul asta se soldeaza, in final, cu achitari, prescriptii, condamnari cu suspendare si nerecuperarea pagubelor. Vezi si recentul caz Teodosie, in care DNA s-a activat doar pentru impresie artistica – chiar si pentru necunoscatori e clar ca nu se poate construi un caz care sa reziste in instanta.

  8. Am înțeles. Să credem ce dorim la noi acasă dar să nu cumva să iasă în societatea civilă, că asta ar fi sacrilegiu în religia seculară. E o tactică minunată să îți asumi mantia „neutralitatății” cu privire la întrebările mari din viață: ce e bine? ce e rău? de ce trăim? etc. Este, ar spune unii, o retorică puternică, dar ipocrită. De pe stânca creștină, ce își asumă deschis caracterul moral, am o fundație de pe care să critic această înșelătorie fără să fiu la fel de ipocrit.

    Sigur, păcatele în religia seculară sunt multe și variate: de la gândirea prea puțin verde, la a ridica întrebări despre proiectul european, legitimitatea sa, până la refuzul vaccinului și insistența absurda a celor două sexe (sau genuri? poate deja trebuie să caut penitență).
    Sigur, religia seculară nu are preoți. Are doar oameni în halate albe ce atârnă peste costum ca o mantie împărătească, de sub care ne poruncesc sofisme sub autoritatea științei. Iluminarea, sau nașterea din nou vine și ea prin contactul cu magia științei, ce e capabilă să scoată din eprubete valori morale, și încă cu o așa forță că trebuie propagate și urgent și din bani publici.
    Imaginea acestei religii este statul mamă, din a cărei bunăvoință purced toate alinările în viață și se cade să îi aducem toată slava și să îi dăm tot mai mult loc în inima noastră. De acolo vine tot ce e bun, și de aceea e și un sacrilegiu să pretinzi că în cele mai înalte curți ale statului ar putea fi …. creștini, acei infideli ce au impretinența să pretindă o autoritatea mai mare decât a statului.

    Jertfele secularismului în numele libertății sunt copiii din pântece a căror sânge garantează libertatea de a lua peste picior instituția barbaro-creștină a căsătoriei.

    Lipsa pocăinței e pedepsită cu cenzură, iar scopul final al omului e urna de vot.

    Aflăm cu stupoare că doamna profesor are dreptate, traficanții de religie sunt peste tot!

  9. In aria protejată de Urmașii Vomei nomenclaturiste și de profeți mincinoși („sectele” Aur fals, SOS alterat și alte construcții maligne), traficul de religie a devenit o afacere prosperă. Afacerea „Tatăl nostru care ești în cer…”- ul gurii, uf! „sfinteasca-se numele…” și voia, uf! In fata camerelor de luat vederi, dacă se poate. Cohorte de politicieni spășiți, cariați de putere, rosi de molii și de vicii, fac cruci și mătănii cu aplomb fantastic, din nevoia de a-și face publică religiozitatea pitită in spatele fariseismului. Atâta arivism, atâta fariseism și atâta machiavelism cat s-a investiți în „Gradina Maicii Domnului” din ultimii ani n-am mai văzut. Ținta predilectă a traficantului de religie, mai cu seamă in campanie, sunt infometatii, asistații social, știrbii, senilii. Ei, traficanții ăștia, resuscitează Apocalipsa. In speranța că religiozitatea de fațadă se va transforma in „Vote”, ei urla pe toate gardurile, pe toate sticle, de la toate tribunele că „izbăvirea” e doar prin ei. Căci pe foamea asta populara (materială, spirituală, morală) se construiesc fulminante cariere politice. Ei mint cu neprihănire. Or, sărăcia asta este un excelent prilej de înflorire a speculei speculanta, a propagandei și a lăcomiei clinice. Fiecare cub”religia” sa agresiva, coruptă, găunoasă și, neapărat, universala. Dar, stupoare! Când e vorba de bogdaprosteala și mangleală, toți traficanții ăștia sunt de-o singura credință. Religia populismului! Religia forței brute! Religia trocului! Sale! Sale! Când totul devine troc și trafic de influență, nimic nu mai contează. Când nimic nu mai contează, totul devine… Vânzare! Abureală! Marea atitudine a acestor albinoși ai gândirii religioase, a acestor spirite bolnave, a acestor epileptici ai populismului este că, religiozitatea lor, prinsa fiind în culpesie flagrantă, este vrednică de Cartea Ororilor din Statia Erorilor. Vicleșugul fățarnicilor, ideile posomorate că iadul – piraterii pe scara largă, nimic mai mult!

  10. Imaginea pe care ati postat-o este proportional edificatoare , asemeni celei la care face referire Cristian Terhes ,europarlamentarul romano-american reprezentativ pentru crestinii traitori in Romania Mare si in diaspora.
    https://youtu.be/BbcXWdzQgCw?si=HCTG0vzBjzihBMYw
    Are dreptate domnul politician, deciziile sunt luate in UE de varful ierahic atheu , Emmanuel Macron, Dacian Ciolos fiind nume importante ale grupului Renew Europe ( ALDE, Renaissance )
    Ceea ce uita sa spuna domnul Terhes este faptul ca la acest nivel se situeaza deasemeni grupul monarhiilor progresiste , Papa Francisc , Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, corpul Rabbinatului Eu si al Imamilor comunitatilor musulmane.
    Se presupune ca si membrii Parlamentului Evreilor din Europa au un cuvant de spus in privinta libertatii exprimarii convingerilor religioase.
    Biserica Orthodoxa Romana isi gospodareste cu demnitate comunitatile fiind constienta ca lupi in haine de oi pot sa traiasca atat in mijlocul turmei credinciosilor, cat si printre păstori.

    • D-le Clement,
      regret sa constat ca afisati mandru o mare ignoranta fata de ceea ce este si cum functioneaza UE.
      Faceti-va un bine si cititi putin despre UE. Dar de la surse directe sau de pe wiki si nu mai luati de bune aiurelile unui ignorant masiv ca Terhes.
      Incepeti de la ideea/faptul cert ca in cadrul UE deciziile sunt luate democratic: parlament + consiliul UE (reprezentantii directi ai statelor membre). Nu iau birocratii decizii care sa fie impuse statelor membre sau cetatenilor UE fara ca aceste decizii sa fi fost, in prealabil, votate asa cum am aratat mai sus.
      Nu e nici o problema daca nu credeti ce spun. Informati-va singur si veti ajunge exact la aceleasi concluzii.

  11. ” sunt tratați ca traficanți și responsabili de traficul de religie pentru că văzând răul nu l-au împiedicat în ciuda faptului că puteau să o facă”. „Nu l-au impiedicat”….greu, f.greu de facut atunci cand raul se impleteste cu moda/curentele sociale, cu umorile multimilor, cu nemultumirile sociale fundamentate de dificultati ec.sau pur si simplu de spleen si plictis.

    Chère madame, fara a fi specialist, tind sa cred ca alaturarea dintre religie&politica a insostit, negresit, epocile istoriei cunoscute. Si ca un facut este un fenomen universal valabil pe toate continentele si in orice forma de organizare umana. Cred ca este superfluu sa ma apuc sa dau exemple. Desi nu ma pot abtine sa amintesc de Rev.Fr.&Rev.bolshevica ce contestau violent crestinismul retinand insa forme de exaltare si divinizare care le profitau dar pe care le condamnau la adversarii lor.
    Tentatia „traficului religios” sau a apelului la simbolistica religioasa e prea mare si prea la indemana ptr.a nu fi utilizate de politicieni. De la Pericle la Stalin, ptr.a aminti 2 personaje la antipozii spectrului politic si temporal, cati sunt aceia care s-a abtinut de la un astfel de easy gain ?!?

  12. „Biserica este o dictatura” spunea Cristian Tudor Popescu in ultimul sau interviu, pentru ca ni se prezinta niste legi „divine” pe care trebuie sa le respectam cu sfintenie, altfel vom fi pedepsiti crunt. Regimurile dictatoriale te pedepseau cu inchisoarea sau cu tortura. Biserica, aceasta insitutie in care a fost oficializat mitul divin si tota povestea din spatele sau, te ameninta cu Iadul si cu pedeapsa vesnica acolo. Biserica nu-ti permite sa gandesti cu mintea proprie nici o secunda si iti impune limite clare. Nu ai loc de indoieli, asa cum nu aveai nici in dictatura. Ori esti cu noi, ori impotriva noastra. Libertatile dispar sub aceste regimuri. Un exemplu de „trafic religios” il reprezinta politicienii care invoca divinitatea, sfintenia neamului sau poporul oropsit de soarta sau de „dusmanii externi” care mereu au „sapat la temelia neamului nostru”. Este valabil pentru orice religie sau biserica, mai ales in state foarte credincioase, cum ar fi cele din America de Sud, de exemplu, unde castiga presedentia cel/cea care il invoca cat mai des pe Dumnezeu si care da de inteles poporului ca are o misiune sfanta. Poporul roman nu este prea diferit de cele sud americane, in acest sens. Exista chiar si banci in Argentina sau Brazilia al caror nume se foloseste de credinta (Banco Espírito Santo). (Uite idee, BOR ar putea sa-si creeze la randul sau o astfel de banca.) Partide precum AUR sau SOS invoca zilnic religia si sfintenia neamului nostru, iar acest lucru le va aduce multe voturi in 2024, mai ales din partea „credinciosilor”. Cel putin in SUA, credinta in Dumnezeu se combina perfect cu finantele si politica. „In God we trust” scrie pe orice bancnota care poate fi folosita in lume in scop caritabil, la shopping, pentru sponsorizarea unor partide politice sau pentru cumpararea de droguri si arme. Este tot un fel de trafic de religie, orice religie.

  13. Stimata Doamna Profesoara,
    Am incercat sa inteleg demonstratia din articolulul dumneavoastra, dar mi-a scapat. Nu inteleg cum definiti „traficul de religie”? Inteleg trafic de persoane, de organe, de substante interzise, etc. dar nu prea pricep traficul de religie. Poate de credinta? Daca pornim de la astfel de definitii, atunci interzicem credinta? Cam complicat sa instrumentalizam religia si credinta intr-o cheie si nota subversiva, care are miros de infractiune, nu credeti? Eu nu prea vad, poate reusiti sa ma luminati dvoastra. sau alti participanti pe forum. Cu multumiri

    • Sunt preotii, imami, rabini si altii traficanti ?
      Pana acum n-am auzit sa fie religia traficata, cunosc misionarism, cunosc radicalism religios de toate felurile si care sa fie scopul tranzactiei ?
      Bibilia, Coranul, tamaia , apa sfiintita , icoanele sau altele ?
      In contextul afirmatiei lui Karl Marx precum ca religia este opiul poporului, intradevar se poate spune ca popii sunt traficanti de iluzii, de halucinatii pe drumul necredinciosului, al pacatosului catre fericirea eterna undeva pe lumea cealalata.
      Presupun ca ati vrut sa spuneti instrumentalizarea religiei in scopuri politice, nimic nou.
      Incepand cu primii reprezentati al lui Dumnezeu pe pamant, papii de la Roma si pana la cei actuali care pt niste banuti sfiintesc incepand cu undite si termina cu tancurile.
      Noroc cu aparitia iluminismului care a mai facut ordine prin crestinism pana la separarea religiei de politica cu toate ca avem inca destule partide politice cu litera C de la crestin in siglia si numele sau
      Sunt partide in politica , mai ales europeana la putere, oamenii ii voteaza de zeci de ani fara nici o problema chiar daca se declara atei.
      In lumea musulmana nu s-a facut nici o data diferentierea intre politica si religie cu exceptia liderilor socialist maturati de primavara araba si inlocuiti incepand cu „nimeni” pana la fundamentalisti in frunte cu talibanii afagani si ajatollahii iranieni.
      In Romania urmasii comunistilor transformati peste noapte in socialsti si liberali au reusit sa mituiasca insasi religia prin reprezentantii ei transformandu-i in celebrul „sobor de preoti” pe care ii intalnim si nelipsiti mai pe peste tot unde este rostul de facut bani, fie de prosteala lumii sa lasa banii, sa voteze cu cine spune preotul etc. etc
      In occident in afara sarbatorilor de iarna si pascale bisericile sunt goale, multe putand fi transformate in moschei.
      Casta preotimii s.a aliniat politicilor main stream, a globalismului, Vaticanul mai fiind cel care incearca sa-si tina oitele sub mantia protectoare, in Africa si America de Sud mai merge, in Europa sub impactul culorilor de curcubeu insasi familia este jertfita pt minoritati care nu se vad indestul respectate in loc sa lupte pt libertatea adevarata a individului.
      Normal ca oamenii incep sa fuga pe capete cu sutele de mii de biserica, decat cu cu una ca asta mai bine fara.
      Socialismul afisat sub mantia statului social, al social democratiei nu este altceva decat distrugerea individului si poate aparea mai peste tot in dorinta sa de indepartare a individului de la adevarata credinta care inseamna libertate si impingerea acestuia catre supunere, a controlului statului atotputernic care te „consiliaza” de la nastere si pana la groapa, vezi subventii, alocatii si multe altele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihaela-Alexandra Tudor
Mihaela-Alexandra Tudor
Profesor univ. dr., specialist in media, politica si religie, Universitatea Paul Valéry Montpellier 3, Franța Consultant media: La Deutsche Welle, Le Nouveau Montpellier, Regards protestants, France 24, Le Canard Enchainé, TVRi, 20minutes etc

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro