miercuri, ianuarie 20, 2021

TREI ÎNTREBĂRI. Despre ”animalele” viitorului, adaptarea mânăstirilor după 1990 și lipsa de soluții a societății

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

Pe la ȋnceputul lunii decembrie, am citit/văzut/consumat (greu de definit acţiunea ȋn lumea multimedia) o ştire ȋnsoţită de un video, care ne anunţa faptul că ȋn USA a apărut un adorabil căţeluş bionic, bazat pe inteligenţă artificială şi mecanică de mare precizie, evident. “Animalul” cu pricina chiar arăta ca un câine: se gudura, se lăsa mângâiat, se alinta. Aproape că suscita sentimente de duioşie amicală, ca un câine adevărat. Până aici, nimic nou, veţi spune, am mai văzut noi animale din acestea simpatice, care sfârşesc ca jucării de lux prin rafturi de supermarket sau se plimbă brambura prin spaţiile expoziţionale. Doar că acum lucrurile stau puţin altfel. “Câinele” era de fapt o aplicaţie militară recentă, folosit pentru paza unei baze aeriene de ȋnaltă securitate. Dincolo de drăgălăşeniile de marketing şi “comunicare” – vai, era să uit cuvântul magic, “comunicare” – se ascunde de fapt o maşină letală, de luptă. Construită sub formă de câine, un simbol complex, familiar şi aproape la fel de vechi ca şi umanitatea. Dar ar fi putut avea formă de arachnidă, scolopendră sau altceva, şi nu ar fi fost la fel de simpatic, dar la fel de periculos şi eficace. Tehnologia a evoluat atât de mult (nu doar inteligenţa artificială, ci şi tehnica fabricării materialelor, micromecanisme, micromotoare) ȋncât astfel de sisteme complexe de supraveghere şi luptă se pot generaliza. Nu mai suntem ȋn literatura SF a lui Philip K. Dick sau Isaac Asimov, utopia a devenit realitate. Mă gândesc cu nelinişte la o lume a supravegherii generalizate, a animalelor de companie artificiale, a armelor inteligente care vor putea deveni, la un moment dat, mai inteligente decât noi. Repet, aţi mai citit astfel de idei, dar acum am avut sentimentul acut că se poate, nu mai sunt simple temeri ale celor care vor să aducă o parte din viitor ȋn prezent.

2. Care este cea mai interesanta idee a anului 2020?

In acest moment lucrez la o temă de cercetare legată de sociologia monastică, locul şi rolul mănăstirilor ȋn modernitate. Cum pandemia mi-a cam tăiat aripile, ȋn sensul că nu am putut face prea mult teren etnografic de cercetare, am profitat pentru a citi cât mai multă literatură de specialitate ȋn limbile care-mi sunt accesibile. Din păcate, prea puţin sau deloc s-a scris ȋn română despre felul ȋn care mănăstirile şi mediul mănăstiresc au făcut faţă şi s-au adaptat schimbărilor dramatice de după 1990, nu doar la noi, ci ȋn general. A ȋnţelege mecanismul intim de funcţionare al unei mănăstiri ȋnseamnă, de fapt, a ȋnţelege unul dintre cele mai performante mecanisme de management al existenţei, al planificării timpului şi, ȋn unele cazuri, al reuşite economice adaptate exigenţei timpului prezent. A se vedea doar valul produselor bio-eco-naturale (atenţie, nu am scris “moda”, ortodoxia a fost “eco” de când se ştie ea, doar că nu ştie/nu vrea să explice acest lucru) la care mediul monastic a ştiut să se adapteze din mers.

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveti pentru viitorul Românei si cea mai mare speranta? 

Aici ar trebui lăsaţi să vorbească specialiştii ȋn ştiinţe politice sau sociologii de meserie. Eu sunt un biet cercetător ştiinţific ȋn domeniul antropologiei religiei. Totuşi… temerea mea cea mai mare este că s-a ajuns la un prag, la o anumită saturaţie faţă de soluţii şi situaţii care sunt impuse oarecum cu forţa şi/sau ca efect al unor mode de moment. Agenda acestora nu fac neapărat parte din repertoriul de “probleme” (iarăşi, cu ghilimele) ale României. Iar păturile profunde vor reacţiona – dacă nu au şi făcut-o deja – dar vor vira rapid ȋn populism şi cărămidă-n pieptul tricolor. Ca om care a petrecut sute de ore stând la rând prin diverse pelerinaje ȋn diferite colţuri de ţară, cred că am dreptul la asemenea opinie de tip “barometru”, să zicem. Cea mai mare speranţă este că bunul simţ, ironia şi supleţea românilor vor invinge şi de această dată. Cu condiţia să se ȋnţeleagă faptul că Buhuşiul nu este Detroit, nici judeţul Vaslui departamentul Seine Saint Denis. Au agende, temeri, preocupări, tendinţe diferite. Cu tot respectul şi toată ȋnţelegerea pentru cele patru puncte geografice.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Populismul , sau virarea cetateanului catre populism , nu se poate produce decit in momentul aparitiei unei figuri politice carismatice si care doreste sa isi asume populismul (indiferent ce cred unii si altii ca ar reprezenta .In Romania a fost VADIM In Franta a fost Le PEN (batrinul ) , in Italia , mai nou , Salvini , in Marea Britanie a fost Farage si nu in ultumul rind cel care a declarat cu atita nonsalanta – America First – . Nu exista in acest moment , in Romania , nici un politician carismatic , nu numai pe latura populista a politicii , dar nici in alta parte . Nu este usor – sa treci sticla – asa cum se spune . Daca actuala admnistratie , impreuna cu presedintele ,vor reusi , atunci intreg meritul , merit ce a fost ratat de catre presedinte , ce cumva a pierdut teren la imagine , in urma deciziilor (poate din nestiinta , poate premeditat) nonnecesare ale premierului ORBAN (deja iesit din jocul politic ) luate cu outin timp inainde de alegeri ,atunci tot binele va fi parte a imagini presedintelui actual , ce va avea un cuvint greu de spus in alegerile prezidentiale din 2024 .Daca actualul guvern performeaza , tinind seama de conditionarile puse de catre UE , referitoare la cheltuirea imenselor sume de bani , nici nu ar putea sa nu performeze , atunci partidele vechi ( ca si existenta de dupa 1989 )trec in uitare .PNL si PSD se vor zbate la un ridicol 15 procente , AUR va disparea tot atit de repede cum a aparut , si doar USRPLUS impreuna cu un nou partid , va detine puterea absoluta dupa 2024 .

  2. 1. De ce „cu neliniște”? De ce neapărat ar trebui să fie mai rău, atât de rău încât să nu mai fie „simple temeri”? Eu cred așa: cei care reușesc să transforme ficțiunea și utopia în realitate, au și destulă glagorie să evite scenarii periculoase.
    2. Eco-ortodixia, interesantă constatare. Nu știu dacă e a anului 2020, dar interesantă este cu siguranță. Până acum vreo 70 ani absolut totul era economice, chiar și alimentele procesate.
    3. Puteți da câteva exemple dintre acele soluții impuse ca urmare a unor mode? Mie mi-e greu să identific ceva atât de nenecesar încât să pot spune că e doar o toană, care va fi depășită cu ironie de românii al căror barometru sunteți.

  3. „Catelusul” animalul de care vorbiti a fost probabil construit de Boston Dynamics.
    Firma Alphabet, „mama” firmei Google a achizitonat acum 3 ani firma Borston Dynamics al carei pricipal domeniu de activitate este de construire a roboti actionati prin inteligenta artificiala mai ales in domeniul militar.
    Boston Dynmisc a fost intre timp vandut concernului technologic japonez Softbank, japonezii fiind specializati in roboti umani care vor fi la inceput ajutoarele oamenilor si ulterior din motive economice ii vor inlocui.
    Intre timp Boston Dynamics a ajuns la Hyundai iar Google se concentreaza pe domeniul inteligentei artificiale.
    Aceste repetate vanzari arata ca experimentul „Animalului” nu este intratat de rentabil pe cat s-a crezut insa cu siguranta se va gasi un concern care il va putea imbunatatii astfel incat se devina in produs vandabil pe scara larga.
    Google este puternic implicat in construirea automobilelor autonome, aplicatia Google Street view a adunat in decursul anilor informatii extrem de importante asa cum tot Google este realizatorul programului Google Chauffeuer, o alte versiune a Google- Glass, prin care masinile autonome pot fi navigate.
    Masinile autonome datorira technologiei Google sunt o problema imensa pt sfera privata, ele putand intregistra toate miscarile indivizilor care vor trece prin fata lor, a cladirilor, paractic a tot ce misca.
    O data aceste informatii stocate, corelate cu volulul imens de date absorbit de Google de la utilizatori atat legal cat si ilegal, prin alte aplicatii si produse, telefonul mobil, Google va putea alcatui un profil perfect de supraveghere si miscare a fiecarui individ, STASI, Securitatea, uitati-le, pigmei fata de ce ne asteapta.
    Boston Dynmisc a fost intre timp vandut concernului technologic japonez Softbank, japonezii fiind specializati in roboti umani care vor fi la inceput ajutoarele oamenilor si ulterior din motive economice ii vor inlocui.
    Intre timp Boston Dynamics a ajuns la Hyundai iar fa. Alphabet/ Google se concentreaza pe domeniul inteligentei artificiale.
    Exista si alte optiuni de cautare pt cine nu doreste sa-si puna datele firmei Google la bataie, varianta europeana care nu stocheaza date, Qwant.

    • Am foarte serioase indoieli cu privire la relevanta „inteligentei artificiale” in ce priveste dezvoltarea economica si impactul asupra societatii, in general.

      In istorie sunt destule astfel de bule. O amintesc doar pe cea cu „sistemele expert” de acum cateva decenii.

      Desigur, algoritmii rulati pe masini de calcul de putere foarte mare pot da rezultate utile, dar de aici si pana la a considera cuplul putere de calcul – algoritmi ca fiind „inteligenta” e distanta mare de tot.

      Tot sigur e ca „inteligenta artificiala” aduna bani, iar apoi banii sprijinia puterea. Dar nu pentru ca „inteligenta artificiala” ar fi inteligenta, ci pentru ca exista destui naivi care dau bani pe asa ceva.

      • Indoielile sunt indreptatite insa ele trebuie sa fie intocmai datorita inteligentei artificiale si in general a ce numim digitalizare necontrolata.
        Impactul va fi enorm pt ca sunt fenomene disruptive, se doreste inlocuirea a ce exista cu altceva, cautarea acelui altceva fiind in toi, se schimba intreaga cultura cu care pana acum am fost obsnuiti, generatiile de tineri care au crescut cu telefonul mobil in mana avand o cu totul alta perceptie despre lume.
        Prin „invatare” si interconectivitate , inteligenta articiala se dezvolta astfel incat tot ce va fi sub influenta si controlul ei sa devina autonom, vezi masinile autonome si modul lor de actionare , va puteti da seama ce bucurie de pe acum in comunitatea hackerilor, serviciilor, teroristilor. etc,etc pt ei va fi „raiul de pe pamanat”, din tastatura ei putand bloca sisteme intregi si cere sume importante de rascumparare, practica uzuala deja astazi, vezi Corea de Nord da nu numai.
        Digitalizarea provoaca enorme riscuri sociale.
        Normal ca aduna bani atat reali cat si virtuali, capitalismul traditional cum il cunoastem se va transforma intr-unul de date si informatii, finalitatea digitalizarii fiind controlul total asupra indivizilor iar purtarea unui telefon mobil asupra fiecaruia va deveni obligatorie, urmatoarea faza fiind capitalismul de supraveghere si control.
        Daca in trecut controlul asupra individului s-a facut prin forta si violenta, astazi si in viitor el va avea loc prin placere si confort.
        Punctul 3 il comentez prin cuvintele lui Kant:
        ” Dumnezeu este mort, unde este Dumnezeu ? am sa v-o spun, noi l-am omorat, voi si eu, noi toti suntem ucigasii lui. Dumenzeu e mort si va ramane mort si noi l-am omorat.
        Cel mai sfant si maret lucru pe care lumea pana acum l-a vazut a sangerat pana la moarte sub cutitele noastre”
        Este un pasaj dintr-un text important, in care protagonistul este omul „nemaipoment, nebunul, prevestitorul, profetul, poate ne ajuta domnul Liiceanu.
        Se leaga foarte bine cu punctul 1 si inteligenta artifciala, Harari in cartea sa „Homo Deus” incercand sa explice cum vom reusi sa-l inlocuim pe Dumnezeu cu noi insine.

        • Singura observatie este ca „inteligenta artificiala” nu are cu nimic de a face cu inteligenta. Sunt doar algoritmi sofisticati, dar tot algoritmi.

          ===

          Conectivitatea, da! Dar s-a vazut in pandemie ca nu prea e asa, ca „socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ”.

          Nu a fost nimic disruptiv din aceasta perspectiva, doar cateva firme au patruns pe piata cu platforme de invatare digitala, cat de cat functionale si utile. Restul? Telescoala pe tablete. O prostie cat casa generalizata.

          Sigur, societatea evolueaza. Dar „beatificarea” digitalizarii este o simpla exagerare,

          ===

          O sa cred ca exista „inteligenta artificiala” cand voi vedea primele rapoarte despre „prostia artificiala”.

    • Pentru cei care vor date concrete, dupa 1990 au fost ridicate circa 1200 de biserici si 55 de noi manastiri. Cand ma gandesc ce se putea face cu acesti bani pentru educatie si sanatate, pentru scolile rurale si pentru spitale?!!!

      • Cea mai mare parte din bani sunt donatii voluntare ale credincioșilor. Fiecare cetățean are dreptul să își gestioneze cum voiește banii proprii. Adesea se face confuzie între banii privați și cei publici când se discută despre acest subiect. Iar banii publici reprezintă un procent foarte mic din totalul costurilor ridicarii unei biserici, bani plăți – și aceștia – în mod covârșitor de creștini. Spitalele si școlile se fac exclusiv din banii publici. Dar, fiind articolul dlui Mirel, el ar putea să ne spună cum de românii simt o așa mare nevoie să își construiască atâtea biserici.

        • Cu regret, domnule Constantin, scolile si spitalele, dispensarele se construiesc si se modernizeaza si din bani privati, ori parteneriate public- privat, unele programe si axe pe fonduri europene. Sa va aduc aminte cate milioane de lei a dat Primaria Bucuresti pe mandatul lui Firea pentru Catedrala Neamului, mai inalta decat cladirea Parlamentului!!!

    • Domnule Ionita, inclin sa cred ca DA.
      Dar nu in sensul in care va ganditi Domnia voastra. Sa nu uit: in ceea ce priveste faptul religios contemporan, exista alb, mult negru, dar si nuante de gri.
      Cu stima, urari de bine in noul an,
      Mirel Banica

  4. Ce risipa de timp sunt pelerinajele! Religia a fost inventata de oameni pentru a le oferi o impacare cu idea mortii. Pana prin 1850 durata de viata era 30 de ani, deci se murea pe capete. Mureau copii, mame, tati, cand iti era lumea mai draga, de boli care azi sunt minore si de razboaiele practic continue. Toate, dar absolut toate religiile, de la cele antice pana azi, au un punct in comun: exista viata dupa moarte. Asa ii e mai usor omului sa accepte ca ii moare copilul, sotia, fratele/sora, mama, tata, si ca urmeaza sa moara el insusi. Ideea de viata dupa moarte e o idee buna, mai ales pentru cei care stiu ca au zilele numarate. Aduce o impacare cu soarta. Partea proasta cu religia, mai ales cu crestinismul e ca vine cu restrictii stupide si cu profitori si prosti care imbracati fiind in haine preotesti profita de autoritatea pe care le-o da religia in fata credinciosilor si ii duc spre saracie si moarte inainte de vreme pe unii. Mai mor si ei de prostia lor, e drept, si e un pic de justitie in asta.
    Apropo, daca Dumnezeu ar fi existat cu adevarat, randurile astea n-ar fi fost scrise pentru ca nimeni nu s-ar fi indoit de existenta lui. Cei care cred in el, cred in baza unei logici gresite:”Daca nu exista dovada existetei unui lucru, nu inseamna ca acel lucru nu exista”. Problema cu logica asta e ca nu e adevarata in toate cazurile, deci nu e ceva pe care te poti baza. Dumnezeu, daca ar fi existat, fiind atotputernic, ne-ar fi oferit dovezi irefutabile despre existenta lui, dupa logica “Daca exista dovada existentei unui lucru, inseamna ca acel lucru exista”. Multi considera “dovezi” diferite lucruri din natura. Pai “dovezile”’respective nu ofera certitudinea existentei lui cutare sau cutare zeu, fata de pura intamplare sau evolutie naturala, din moment ce nu se poate stabili o legatura de nenegat intre acel lucru si acel zeu.
    Altii spun “esti mai castigat daca crezi decat daca nu crezi”. Totusi si asta e la fel ca logica “nu insemna ca nu”. Din cauza credintei tale poate amani sa te duci la medic cand ai simptome de infarct, atac cerebral, etc, etc. La examene, in loc sa inveti pentru ele, te rogi sa-ti pice doar subiectul pe care-l stii, si totusi nu-ti pica. Unii, cu credinta, si masina plina de oameni, depasesc in curba. Singurul avantaj al credintei e ca accepti mai usor moartea nedorita a celor dragi sau a ta insuti.
    P.S. Unii leaga moralitatea de credinta, si prezinta astfel credinta ca un avantaj pentru societate. Moralitatea vine de la cei ce au un lucru si care au vrut sa-i opreasca pe cei ce n-au, sa le ia lucrul dorit de ambele tabere. Nu poti fura ceva de la cel ce n-are acel lucru, doar de la cel ce are. De aici porneste “moralitatea” in toate societatile umane, indiferenta daca sunt religioase sau nu.

    • Bine zis. Impacarea omului cu moartea. Intrebarea este, ce e atat de rau in asta? Nu mai bine era asa decat sa vezi toti paranoicii, speriatii, carmuitorii, povatuitorii si mai ales increzatorii in viata eterna cum se dau de ceasul mortii ca ii infecteaza ceilalti, ca sunt altii inconstienti, ca ei vor sa traiasca in cazul pandemiei astea nenorocite? Imi apre rau sa o zic, lumea era mult mai pregatita unei astfel de incercari decat atazi cand toti asculta de „specialisti” nu d epopi. Specialisti care, precum popii sunt de fapt politruci )caci ce fel de specialist este unul ca arafat sau directorul WHO are nu au nici o ora de practica epidemiologica sau imunologica sau voirologica.

  5. Pentru mii de ani, pentru evrei si crestini, si pentru unele tari musulmane azi,
    “argumentul” pro-divinitate era/e ca daca negi existenta ei, erai omorat cu pietre, ars pe rug, decapitat, etc, etc. Sa te indoiesti, iti aducea moartea. Atunci daca poate nu cedeai ca exista viata dupa moarte, de ce ai fi constestat religia?
    Intrebarea care se pune e de ce au considerat “inventatorii” religiei “argumentul” respectiv in sprijinul spuselor lor? Pentru ca minteau de fapt?

  6. Locul şi rolul mănăstirilor ȋn modernitate – oare au un loc distinct in mileniul al III-lea, diferit de cel de acum 2 secole, sa spunem? Sau s-a schimbat doar decorul?

    As fi curios sa stiu parerea autorului. Evident, si a altor comentatori :-).

  7. Intrebarea care se pune e de ce considera inca sustinatorii moralitatii “argumentul” respectiv (masuri punitive) in sprijinul spuselor lor? Pentru ca mint de fapt?

    • De a lungul timpului am avut ocazia sa lucrez cu Secretariatul pentru culte care detine multiple informatii despre fenomenul manastirilor. Din punctul meu de vedere sunt de trei categorii: 1. manastiri create pe langa biserici UNESCO, ori monumente istorice de categ. A ce contribuie la ingrijirea si pastrarea lor;2. manastiri care se ocupa de ingrijirea prin azile proprio a varstnicilor, copiilor orfani, au mini productii de plante medicinale si medicamente naturiste;3. manastiri care contribuie doar in a produce bunuri, servicii, bani pentru imaginea, bunastarea inaltilor preoti din BOR, apoi la terminarea Catedralei Neamului.

  8. Ma refer la raspunsul intrebarea a 2a :

    Acesta sa fie modul simplist in care generatia Dvs de intelectuali romani vede locul si rolul minastirilor in modernitate ? Succesul prin ” cel mai performant mecanism de management al existenţei, al planificării timpului şi, ȋn unele cazuri, al reuşitei economice adaptate exigenţei timpului prezent. A se vedea doar valul produselor bio-eco-naturale” ?
    Asta vi se pare cea mai interesanta idee a anului 2020.
    Populatia monahiceasca si staretii ar fi simpli administratori ai unor edificii istorice sau moderne incadrate intr-un program de turim ecologic ?
    Nu va intrebati ce gindeste Biserica in ceea ce priveste existenta si activitatea in viitor a minastirilor ?
    In Romania exista cca 10,000 de calugari si calugarite care primesc, toti, o indemnizatie dela stat, probabil la nivelul salariului minim pe economie de 2,230 de lei lunara in 2020. Nu e char putin , pentru o persoana fara nici o obligatie. Asta face o cheltuiala anuala de vreo 270 de milioane RON, cam 65-70 milioane dolari anual Nu sint bani chiar prea multi, dar ma tem ca creeaza o relatie tare ambigua intre Autoritatea de Stat si Minastiri, o premiza pentru deturnarea rolului minastirior, exact in directia pe care o preconizati
    Ca o consecinta, statul are un cuvint de spus in numarul de monahi al fiecarui lacas minastiresc , este corect ??

    Dan

    • Nu se pune problema la ce si cum gandeste BOR ci la utilitatea materiala si spirituala a tuturor lacaselor de cult. Am devenit msi corecti, mai sinceri, mai solidari unii cu altii, mai iubitori de adevar ?!!!

  9. Intrebari pentru credinciosi adevarati:
    Daca ati fi trait in Israel acum peste 2000 de ani, ati fi participat la omorarea cu pietre a unei femei necasatorite care a nascut, asa cum cere “cuvantul Domnului”?
    Daca ati fi trait acum 500 de ani in Europa ati fi participat la arderea pe rug sau spanzurarea unei “vrajitoare” dovedita de negii de pe nas si pisica neagra de acasa?
    Daca ati fi trait pe timpul Garzii de Fier in Romania, ati fi denuntat evrei?
    Daca nu, sunteti siguri? Probabil ca un refuz insemna sa fiti “urmatorul la rand”. Daca da, de ce nu faceti/cereti asta si acum? Religia e aceasi, nu s-a schimbat nimic intre timp. A aparut ceva nou in Biblie intre timp?
    Cum va impacati cu idea ca religia in care credeti, crestinismul, e de fapt responsabila de moartea a sute de mii sau milioane de oameni nevinovati?

    • Cred că vă înșelați în abordarea problemei.
      Religia constă în două lucruri conectate dar diferite.
      Primul este mesajul unei religii – al doilea interpretarea pe care oamenii o dau acelui mesaj și faptele pe care le fac pretinzând conformitatea acestor fapte cu mesajul religiei.
      Isus nu spune că trebuie uciși păcătoșii – el îndeamnă să urâm păcatul și NU pe păcătoși (la urma urmei, cu parabola pietrei aruncate, rezultă că toți suntem păcătoși). Modul în care interpretarea religiei creștine a ajuns la execuții publice ale ”necredincioșilor” (la fel și cu musulmanii, Mohamad spune să nu ridice sabia asupra popoarelor Cărții, adică evreii, creștinii și zoroastrienii, dar și alții care au o carte sfântă) ține de natura umană și nu în mod specific de religie; la fel a evoluat și naționalismul, care a înlocuit războiul sfânt/Jihadul cu Soluția Finală (exterminarea popoarelor ”inferioare”, doctrină precedată de colonialismul ce proclama superioritatea europeană).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mirel Banica
Mirel Banica
Mirel Bănică, cercetător ştiinţific ȋn domeniul antropologiei religiilor. Ultima carte publicata: ”Prin Romania. Carnete de drum", Editura Polirom, 2020.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.