*1. Mi s-a părut o mare nedreptate faptul că bicentenarul morții lui Budai-Deleanu a trecut complet neobservat de Ministerul Culturii, al Educației, de Academie, Uniunea Scriitorilor, Comisia Națională a României pentru UNESCO. Ar fi fost o bună ocazie de re-punere în lumină a singurei noastre epopei, cu valoare de capodoperă, având un imens – și foarte puțin valorificat – potențial consolator, pentru sărmanii acestui pământ. Singura instituție care a marcat comemorarea a fost episcopia greco-catolică Oradea, prin lansarea unui audio-book, după o variantă a „Țiganiadei”, modernizată de Cristian Bădiliță. Un documentat articol, al lui Dorin Petrescu, publicat de revista hunedoreană „Replica HD” (https://www.replicahd.ro/in-memoriam-ioan-budai-deleanu-la-bicentenarul-mortii-sale/), se încheie cu o imagine a locului în care odihnesc probabil osemintele lui von Buday – și care arată cu totul altfel decât „parcela nemuritorilor” din Capitală.
Ceea ce este cu adevarat grav e faptul ca nu avem de a face cu un accident de memorie, ci cu un fenomen sistematic, de nesocotire a valorilor naționale, de către instituții dedicate (în principiu) și bine remunerate (în fapt). O înaltă trădare a culturii române, de cei care ar trebui să o slujească.
*2. Primesc săptămânal o revistă electronică, „Physics World Newsletter”, care conține cele mai spectaculoase rezultate din fizică – menționez una, de interes special pentru noi, despre un laser cu aceeași concentrare temporală ca acela de la Măgurele (de ordinul attosecundelor), dar foarte ieftin, produs de cercetători de la o universitate din Miami – însă preferința mea merge către o descoperire senzațională – sub aspectul raportului dintre mijloacele folosite și rezultatul obținut – făcută la modestul observator astronomic al muzeului județean de științe ale naturii din Galați, în noiembrie 2020. Anume, a fost descoperită o stea variabilă vizibilă cu ochiul liber – evident, în zone fără poluare luminoasă. Autorii descoperirii sunt Ovidiu Tercu și Gabriel Neagu de la Astroclubul ”Călin Popovici”.
Performanța gălățenilor se alătură altui rezultat excepțional, anume observarea relativ recentă a unei stele extrem de rare, o nova roșie luminoasă – care între timp s-a stins, ca în poezia lui Eminescu – de către Ciprian Vîntdevară de la observatorul muzeului județean din Bârlad (despre care am scris cândva in ‘contributors’).
Faptul că astronomia de amatori este singura care produce rezultate interesante, în condiții extrem de precare – în timp ce observatoarele bogatei Academii se complac, de zeci de ani, în somnolență – este o piesă aparte în bogata colecție de absurdități ale lumii românești.
*3. Temerea mea cea mai mare este legată de dispariția României profunde. Și nu e vorba doar de evanescența despre care vorbesc „caietele de drum” ale lui Mirel Bănică – meșteșuguri, clădiri istorice, peisaje – ci de periclitarea unei forme de bun-simț, de omenie, de toleranță, de cultură. La puțin mai mult de o generație distanță de căderea comunismului, se instalează o nouă formă brutală și neiertătoare de limitare a libertății, la care se aderă cu entuziasm, deși verticalitatea se poate asuma fără nici un risc. O undă de șoc, generată deliberat, dar alimentată benevol, căreia nu i se poate rezista. Nu am nicio speranță, Europa iluziilor noastre nu mai există.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Sa nu uitam de disparițiile lui Paul Goma și Vintilă Mihăilescu.
Un an trist pentru cultura românească.
Cuvinte bune ca pâinea caldă. Bun simț se găsește în fiecare cuvânt al dvs.
Domeniul fizicii a contribuit atât de mult în ultimul secol la cunoașterea universului, are aplicații în tehnică si economie, unii susțin cam 35 % din BIP global. De la Teoria relativității a lui Albert Einstein 1905/1915 și fizica cuantică a lui Werner Heisenberg 1926 (și multi alții, Niels Bohr, Max Born, Wolfgang Pauli, Paul Dirac, Sommerfeld, Rutherford, Schrödinger etc) s-a ajuns azi la tehnologia și economia pe care o considerăm obișnuită. GPS, calculator, laser, internet sunt ceva normal pentru elevii și studenții de azi din țară. Sper că mulți tineri de azi din țară să câștige încredere în propriile aptitudini și speranțe prin cuvintele dvs.
….”…. Vă pot descrie un singur aspect din articolul privind feromagnetismul: arată că la temperaturi și presiuni foarte ridicate, metalele de tranziție (re)devin feromagnetice, iar aceasta ar putea explica originea câmpului magnetic terestru ca fiind miezul solid al planetei. Aceasta înseamnă că inversarea polilor magnetici are loc prin bascularea (rotația) acestui magnet gigantic și nu prin scăderea câmpului magnetic la zero, urmată de creșterea în sens opus, cum presupune modelul de “geodinam” acceptat în momentul de față. … „ ……
Am vrut să studiez fizica, a venit altfel. Urmăresc ca inginer cercetarea și inovațiile în fizică și astrofizică de mult timp. Cred că relatările de la Galați sunt un cadou măret. Crai nou bine ai venit!
Vă doresc un an nou fericit!
La mulți ani!
Cu stimă
De acord cu pct. 3.
„periclitarea unei forme de bun-simț, de omenie, de toleranță, de cultură”
inainte de 89 romanilor le ghiortaiau matele de foame (exceptind desigur activul de partid, justitiarii , militienii si securistii), dupa 89 iliescu, roman, nastase & comp (niste excremente cu chipuri umane) le au umplut burtile cit sa nu mai chitaie, sa i pastreze vii si sa i voteze democratic o data la patru ani. ce mai conteaza ca Romania s a depopulat, ca manelistii va picura n urechi cultura, ca strigoii bolsevici va rid in nas din vilele cu turnulete si mosiile intinse pe hectare intregi ? cind vor da ortul popii progeniturile lor vor fi fiind bine pozitionate in statul cleptocrat (asa zis asistential)
„menționez una, de interes special pentru noi, despre un laser cu aceeași concentrare temporală ca acela de la Măgurele (de ordinul attosecundelor), dar foarte ieftin, produs de cercetători de la o universitate din Miami”
As corecta ce e scris aici, nu chiar corect ce ziceti.
1. Sistemul de la ELI-NP va genera pulsuri in femtosecunde (fs), nu in attosecunde. (as)
2. Chiar daca ar fi la nivel de attosecunde, „attosecond pulse” nu e acelasi lucru cu „attosecond laser”. Pulsurile in attosecunde se genereaza in gaze, printr-un proces numit „high (order) harmonic generation”, care e fizic foarte diferit de „light amplification by stimulated emission of radiation”.
3. Daca va referiti la articolul la care ma gandesc eu din Physics World (cel care sumarizeaza munca din J.E. Beetar et al., Sci. Adv. 6 (2020)), atunci ce se raporteaza e de fapt compresia pulsurilor. Ulterior, un puls ultrascurt cu anumite caracteristici specifice (nr. de cicluri, stabilitata waveform-ului, energie, etc.) poate fi folosit oricum pentru generarea de pulsuri de attosecunde. Apoi, nu e clar cat de ieftin va fi si cat de aplicabil pentru high repetition rate.
Ca fapt divers, eu nu stiu daca are prea mare legatura in punctul acesta cu ELI-NP. Pe zona de attosecunde, ELI-ALPS (cel din Szeged) va avea ca tematica studii legate de acest domeniu, unde se va merge pe putere mai scazuta dar repetitie mai mare.
Poate faceti o editare, sau ma corectati pe mine daca gresesc.
Multumesc.
De fapt autorul, un critic acerb al laserului de la Magurele, cu articole scrise in acest sens pe Contributors, scrie intentionat propozitia :”menționez una, de interes special pentru noi, despre un laser cu aceeași concentrare temporală ca acela de la Măgurele (de ordinul attosecundelor), dar foarte ieftin”, pentru a minimiza ELI NP. Adica voi va spargeti capul, bagati o gramada de bani , dar unii iata au si facut laserul pe care il poti cumpara din salariu tau, ca pizza. Cititorii neavizati , ar putea crede asta, si cititorii neavizati din pacate abunda pe Contribuitors.
Laserul de la Magurele are puterea de 10 PW, adica 1 urmat de 000000000000000 (cinsprezece zerouri) W!!!! ,iar laserul de care vorbeste dl. Barsan nu are nici macar 1 W!!!! q.e.d. Din pacate, astfel de comentarii arate fie nestiinta autorului , fie malitiozitatea lui , eu insa inclin spre amandoua.
Pai chiar ARE (efectiv) acea putere? ;)
Da.
Nu lucrez acolo si nici nu am lucrat in trecut, de fapt nu cercetez in Romania. Nici macar nu am locuit in zona Bucurestiului. Insa expertiza mea e in acest domeniu si lucrez cu laseri de PW. Am avut si putina munca pe partea de attosecond physics, si este un astfel de laborator la mine in cladire. E eroare serioasa sa zici ca sunt pulsuri in attosecunde la ELI-NP, ar ofensa intregi comunitati stiintifice (de exemplu se poate citi demult despre „attophysics” aici: https://www.nature.com/articles/421593a – domeniul e deja maturizat).
In articolul din Science vad ca „Last, sub–two-cycle pulses were generated in 1.0 bar of N2O using the maximum input pulse energy of 400 μJ and used to drive HHG in argon gas”. Laserul de la ELI-NP va avea cred vreo 200J, deci cel din articol are energia de 500,000 (!) de ori mai scazuta. My point was: nicio comparatie nu are sens (nici ca durata de puls, nici ca energie).
Nu vreau sa am tangenta cu vreo problema sau un conflict de acolo, si nu e bine sa facem supozitii despre autor. Insa in calitate fizicieni/cercetatori trebiue sa fim corecti si obiectivi.
Eu nu lucrez la ELI-NP, nu lucrez in Romania. Nu eu am spus ca sunt „pulsuri in attosecunde” la ELI -NP, ci in mod gresit autorul. Deci autorul articolului „ar ofensa intrega comunitati stiintifice” si nu eu, desi nu vad cum. E o simpla greseala.Ati vazut in articlolul meu ghilemele,care si pentru cineva cu expertiza in laseri, ghilimelele insemana preluata de la….in cazul meu din articolul original. Intr-adevar, nici o compratie nu are sens.
Ei bine, eu fac supozitii de despre autor si daca nu vreti sa aveti tangente sau conflicte cu cei de acolo, care acolo? de la ELI -NP ,din Romania ,mai degraba, nu mai scrieti . Altminteri, inevitabil veti avea macar tangente…..de care va feriti ca un adevarat roman aflat in afara granitelor.
Subscriu total la punctul 3.
Cu constatarea rupturii totale intre unele elite „democrate”, care nu percep diversitatea de opinii si isi numesc oponentii „incaltati in slapi, asistati social (si pensionarii), cu studii precare, incaltati in slapi si stirbi”.
In acest articol nu este vorba despre parametrii de la ELI, nici despre cine este expert si cine nu in in PW, fs, as. Nu stiu cati din cei 2716 vizitatori, de pana acum, au dat click sau au apasat pe linkul spre lucrarea de la Nature si au ramas sa se documenteze despre domeniul „attophysics”.
Cred ca in acest articol este vorba despre ceva mai general si mai adanc, ca sunt oameni care iau mult de la societate si oameni care iau putin si dau mai mult. Se simpatizeaza oameni modesti, care nu sunt din Capitala, care nu sunt pe la Academii, care nu au contracte mari, nici „parcele”pregatite pentru „nemurire”si care dau omenirii, adica si mie, un rezultat.
Mi-a placut sa citesc ca s-a descoperit o stea variabila, „pe cerul Patriei”, la modestul observator astronomic al muzeului județean de științe ale naturii din Galați, pe care o pot vedea si eu.
1.Nu e nici un link la revista Nature , autorul articolului se refera la revista Physics World Newsletter care e cu totul altceva.
2, Atat autorul cat si diversi comentatori au nostalgia Cantarea Romaniei-unde amatorii din provincie intreceau expertii in varii domenii din marile orase. In fond niste amatori au descoperit o stea cu ochiul liber ,in timp ce aia de la institutele Academiei bogate (in bani! si nu in spirit ,dupa cum sugereaza autorul articolului) si care au telescoape, nu fac nimic, se complac in mediocritate.
Foarte bine ca niste amatori au gasit o stea, dar dl Barsan si altii ar trebui sa stie ca astronomia de performanta se face cu multi, foarte multi bani, pe care nici “bogata Aacdemie” nu ii are. Echipamentele observatoarelor astronomice aflate la Academia Romana sunt demne de muzeul tehnic Leonida. Asa ca tot astronomia cu ochiul liber e destinul nostu, e gratis, se poate face si fara academii si din provincie.
Are cineva atata imaginatie sa creada ca un anume domn Catu, acum prim -ministru, sa dea vreodata vreun ban pentru astronomie? Eu nu am.
In legatura cu Budai-Deleanu, raspunsul nu e din cauza ca ar fi fost uitat.
Vorba aceea, daca si Coliba unchiului Tom, inscrisa in patrimoniul universal – savurata de generatii de cititori de diverse culori – a trebuit scoasa din biblioteci, ca sa nu raneasca … ce sanse avea Tiganiada?
Oare mai este Tiganiada in curicula (sau cum se mai numeste acum programa…)?
Sau macar la lista de lecturi recomandate?