NOTA Editor: Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat.
Cele trei întrebari sunt: 1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020? 3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță?
Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
În urmă cu două săptămîni, în după-masa zilei de 9 decembrie (1), o rachetă de test lansată de SpaceX s-a ridicat la o înălțime de peste 12 km, apoi a planat spre sol, și-a repornit motoarele cînd a ajuns la cîteva sute de metri de pămînt și a aterizat.
A aterizat și a explodat, de fapt, iar mass media din Australia și pînă în România a anunțat cu titluri mari „explozia spectaculoasă” și „eșecul zborului”. Și cam asta a fost tot.
Oricît de impresionantă ar părea explozia finală, ea este complet irelevantă. Ce contează este că zborul a decurs impecabil și că racheta a demonstrat o serie de capacități remarcabile, precum revenirea planată. Poate și mai important, testul a validat conceptul revoluționar de proiectare promovat de Elon Musk.
Ca să înțelegem importanța noii rachete, numită Starship, e nevoie să facem o scurtă călătorie înapoi în timp, în urmă cu 5-600 de ani. Ce trecem, de obicei, cu vederea este că epoca marilor descoperiri geografice nu a fost rezultatul unei întîmplări fericite sau expresia voinței unui personaj providențial. Departe de a fi un accident, descoperirea Americii s-a petrecut ca urmare a progresului tehnic. Columb și-a căpătat statutul eroic pentru că a putut să plece în celebra călătorie. Dacă s-ar fi născut cu doar 50 de ani mai devreme, expediția i-ar fi fost imposibilă.
Navigația pe mare datează cel puțin din neolitic, dacă nu și de mai devreme, iar existența multor imperii – precum cel roman -, a depins de comunicațiile maritime. Dar marinarii nu se îndepărtau prea mult de coastă, căci navele disponibile nu erau capabile să înfrunte condițiile din largul oceanului.
La mijlocul secolui XV portughezii inventează caravela, prima navă din istorie capabilă de călătorii oceanice, iar din acel moment europenii devin stăpînii lumii. În comparație cu rachetele de pînă acum, Starship este ca o caravelă față de vechile galere, coguri sau ulci ale Evului Mediu. Este pur și simplu dintr-o altă clasă.
Starship, împreună cu lansatorul Super Heavy, ne vor permite să „ne îndepărtăm de țărm”, deschizîndu-ne accesul către întregul sistem solar. Iar asta se va întîmpla nu peste 100 sau peste 50 de ani, ci în următorul deceniu. Primul zbor orbital al Starship va fi probabil anul viitor, iar booster-ul va intra și el în teste în 2-3 ani.
Întregul ansamblu va fi semnificativ mai puternic decît SLS, uriașa rachetă pe care NASA încearcă – fără prea mare succes – să o construiască de un deceniu, va costa doar o fracțiune infimă din bugetul alocat acestui competitor și, cel mai important, va fi reutilizabil. Mai mult, arhitectur îi permite realimentarea în spațiu, mărindu-i enorm raza de acțiune.
Starship va fi în curînd prima navă interplanetară. În toată această poveste presa din întreaga lume n-a văzut decît o „explozie spectaculoasă”. Dar așa se întîmplă cînd privești evenimentele prea de aproape; probabil că și pe vremea prințului Henric Navigatorul, sub a cărui conducere s-au construit primele caravele, puțini și-au imaginat unde se va ajunge în doar cîteva decenii.
Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?
Am discutat mai sus despre Starship și despre transformarea omenirii într-o civilizație multiplanetară.
Dar de ce să facem acest pas? Simplu: ne va obliga presiunea demografică provocată de creșterea semnificativă a duratei medii de viață.
În ultimii 100-150 de ani, speranța de viață la naștere a crescut deja de două ori sau chiar mai mult. Întîi în Europa, apoi în întreaga lume, progresul în medicină (vaccinuri, antibiotice etc.) și în agricultură (folosirea pe scară largă a îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, iar mai nou, tehnicile de inginerie genetică) au condus la o viață mai lungă, mai sănătoasă și mai fericită. Dar lucrurile nu se vor opri aici, iar următoarele decenii vor aduce creșteri spectaculoase în durata de viață.
Cercetările au demarat de mult și vizează o gamă foarte largă de abordări. De exemplu, un studiu (2) publicat în 2019 demonstrează posibilitatea extinderii de 5 ori a duratei de viață a unor organisme simple! Cercetătorii au lucrat cu celebrii viermi Caenorhabditis elegans, căci mecanismele genetice implicate sînt foarte apropiate de cele ale organismelor mult mai complexe. Totuși, deși extrem de promițătoare, aceste direcții de investigație vor mai avea nevoie de multe decenii pentru a da roade.
Dar există și alte căi care promit rezultate mult mai rapide.
În 2005, un grup de oameni de știință de la Universitatea din California, Berkeley, au avut surpriza să descopere o metodă de întinerire prin schimb de sînge. În urma unui tratament care a constat în conectarea circulației sanguine a unor șoareci tineri cu a unora bătrîni, cei din urmă au început să întinerească, refăcîndu-li-se mușchii, ficatul, sistemul nervos… Din păcate, metoda nu era ușor aplicabilă la oameni.
Dar studiile au continuat, iar anul acesta cercetătorii au publicat noi date care arată că întinerirea țesuturilor se declanșează prin simpla înlocuire a plasmei sanguine „bătrîne” cu un substitut ieftin și ușor de produs. (3) Ca urmare, este vizată demararea unor studii clinice pe oameni în viitorul apropiat.
Așa că Starship vine la momentul potrivit, iar viitoarea generație o va folosi din plin.
Care e cea mai mare temere (intemeiată) pe care o aveți pentru viitorul Românei (într-un orizont de timp de un an sau doi) și cea mai mare speranță?
Simplu: refacerea vechiului USL, dar cu o nuanță AURie de această dată. Ca mod de gîndire, ca obiceiuri, ca valori, aripa conservatoare din PNL este mult mai apropiată de PSD decît de USR+, iar AUR-ul nu le este străin nici unora și nici celorlalți. Să nu uităm că PNL-ul defila cu personaje de genul lui Marian Munteanu cu doar cîțiva ani în urmă…
Speranță? Că România se va dezvolta rapid. Actualul Guvern, cu mici excepții, pare capabil să ne ducă într-o direcție bună. Din păcate, o problemă majoră vom avea în continuare cu educația. Sistemul necesită urgent o reformă cu cap, dar cu Sorin Cîmpeanu nominalizat ca ministru lucrurile sînt născute moarte din start…
NOTE______________
1 10 decembrie, puțin după miezul nopții, după ora României.
2 Lan, J., Rollins, J. A., Zang, X., Wu, D., Zou, L., Wang, Z., Ye, C., Wu, Z., Kapahi, P., Rogers, A. N., & Chen, D. (2019). Translational Regulation of Non-autonomous Mitochondrial Stress Response Promotes Longevity. Cell reports, 28(4), 1050–1062.e6. https://doi.org/10.1016/j.celrep.2019.06.078
3 Mehdipour, M., Skinner, C., Wong, N., Lieb, M., Liu, C., Etienne, J., Kato, C., Kiprov, D., Conboy, M. J., & Conboy, I. M. (2020). Rejuvenation of three germ layers tissues by exchanging old blood plasma with saline-albumin. Aging, 12(10), 8790–8819. https://doi.org/10.18632/aging.103418
Cred ca cel mai mare șoc l-am avut atunci cand UK, în ciuda faptului că a devenit un stat suveran, a facut concesii majore pentru încheierea unui acord cu UE. Stau si ma intreb pentru ce au votat britanicii Brexit, din moment ce vor fi in continuare prinși în plasa de păianjen a UE. Pentru ca, eu nu cred ca acel acord comercial este neaparat bun pentru UK, mai ales ca va fi pentru totdeauna, nici macar temporar. Asadar, ma tem de o pierdere a suveranității in viitor, în fața Bruxelles-ului, de conditionarile inacceptabile pentru un stat suveran impuse de UE. Asa am ajuns, iar astăzi din pacate depindem de acesti birocrați si cadane pe de bani pe care ni le arunca. De asta mă tem in viitor, de politicile progresiste carora va trebui sa ne supunem.
Ei, daca nu depindeam de Bruxell ci de Rusia, ăia nu ne mai aruncau cu bani ci ne jefuiau de mincare și materii prime cum au facut 30 de ani după razboi.
E absolut normal să pierzi din suzeranitate cind vrei sa faci o uniune. Și nu de alta, dar măcar daca ai noștri șparlamentari ca brazii faceau ceva bun, dar numai de ciordeli cu legea in mînă au fost buni. Așa măcar au luat cîte un șut în fund și le-a pus frînă UE.
Treaba e foarte simpla cu UK, daca nu vor acord comercial sa puna hotar strict acolo, cu sarma ghimpata cu infrarosu asa cum avem cu r. moldova, sa nu treaca nici musca. Cine e UK daca a iesit? Sa le puna taxe, control strict, cote.
Ar trebui acest acord sa treaca prin referendum si la noi, sa ne intrebe daca vrem sa fim condusi de tot felul de idioti din uk prin firmele lor din paradise fiscale. Nu te-ai gandit niciodata de ce toti isi faceau firme prin anglia si mici statulete ale lor? Toata mafia e pe acolo.
Daca vor relatii cu UE care e mult mai mare, canta asa cum i se spune, daca nu i-a convenit sa faca parte.
Prea mult stau englezii in pub li s-a urcat la cap.
@ion _ „Sa le puna taxe, control strict, cote.”
Ei, vedeți dumneavoastră, nu-i vorba doar despre „taxe, control strict, cote”. Prietenii noștri britanici mai au și alte condiții pe care le pun cetățenilor europeni, dar despre care, din ipocrizie, nu prea vorbesc. https://www.g4media.ro/emerging-europe-nu-cumva-vizele-pentru-romani-si-bulgari-iar-nu-pestii-tin-pe-loc-negocierile-privind-brexit.html
UK s-a desprins de UE pentru ca propaganda unui extremist ca Farage a fost mult mai eficient si simplu de promovat decat actiunile rationale si de bun simt dupa care se ghideaza de obicei britanicul de mijloc. A avut si un guru al propagarii fake-urilor pe retelele de socializare in staff, plus algoritmii infailibili ai retelelor.
Similar, propaganda simplista, extremista si fara urma de ratiune si bun simt a celor de la AUR a fost mult mai usor de inteles si de propagat de catre votantii lor decat toate politice complicate si cu gandul la toate categoriile, promovate de celorlalti.
Pentru Farage, AUR si votantii lor treburile sunt simple: identificam sau inventam un inamic si tragem cu toate tunurile. Sa moara, sa dispara sa nu mai trebuiasca sa ne gandim decat la nevoile noastre (superioare, evident).
Adeziunea la UE este un progres si pentru UK si pentru noi, cu avantaje multiple si vizibile pentru oricine are ochi si minte, dar atat timp cat te temi de „politicile progresiste”, e mai simplu sa votezi „anti” si sa baltesti in continuare in nationalismul de grota.
Si pentru mine a fost un soc. Eram convins ca o sa fie cel mai usor de negociat acord comercial din istorie, cum spuneau in campania pentru Brexit, si ca Marea Britanie „holds all the cards” la negocierile astea. Nu pot sa cred nici acum ca populismul costa.
Domnule Patrascu, cu prima stire cred c-ati tras pe langa ;)
In momentul asta ne omoara costul per kg scos din putul gravitational terestru, combinat cu disponibilitatea. Dracia lui Musk e comerciala – sa urce ieftin greutati mici pe orbita joasa. Intr-adevar conceptul e mult avansat fata de cele precedente si speram ca va propulsa explorarea imens.
Insa e absolut nepotrivita pentru o migratie, mai ales in conditiile descrise de dvs, pentru a scadea presiunea populationala.
Pana cand ajunge 1 milion acolo pe marte, probabil cateva sute de mii se vor naste acolo
Important e sa ne miscam in directia aceasta cu pasi mai mari. Altfel o sa ne uitam la fotbal, tictoc, facebook ca prostii inca mult timp. Chestiile astea vor permite si un transfer tehnologic in viata normala. Dupa mine toate aceste idei nu sunt de azi de ieri, pur si simplu nu mai puteau fi implementate in structurile rigide de stat, pur si simplu se tocau bani ca de obicei.
@mike _ „Stau si ma intreb pentru ce au votat britanicii Brexit…”
Din câte îmi amintesc, dl N Farage a spus limpede pentru ce au votat britanicii Brexit, anume pentru ca UK să nu mai plătească săptămânal 350 de milioane de lire către Uniunea Europeană, ci să-i direcționeze către NHS. Eu zic că, din perspectiva aceasta, este un mare succes.
Nu numai Nigel F vorbea de suma asta falsa, ci si domnul Boris J, ba s-a plimbat cu un autocar perorand acesta minciuna. Cred de la Boris J s-au inspirat aurolacii români in ultima campanie electorală cand umblau cu autocarul prin țară.
Gresit! Suma este mai mare!
https://www.spectator.co.uk/article/the-350m-line-on-the-brexit-bus-was-wrong-the-real-figure-is-higher
Asta se intampla cand dati crezare politrucilor si mass-mediei pro-UE in loc de institutii serioase cum ar fi Office for National Statistics.
In afara de asta, nu ar fi de dorit sa va uitati la politicienii locali care „promit marea cu sarea”?
Sursa dvs este tocmai ziarul conservator unde lucra BJ!!
https://fullfact.org/europe/350-million-week-boris-johnson-statistics-authority-misuse/
Cronologia celor doua referinte este:
19.09.2020 pentru aiurelile/bodoganelile pro-remaineri ale organizatiei de caritate (EU funded?) pe care ati mentionat-o.
31.10 2020 pentru articolul din Spectator.
Inapoi la temele de casa UE de autojustificare a propriei existente!
Aveti vreo referinta serioasa sau doar prelucrari post politruci UE?
Creșterea servantei de viata a fost mai rapida in sec 20 prin reducerea mortalității infantile in lumea a 3-a. in ultimii 20 ani in lumea dezvoltata oamenii trăiesc cativa anisori mai mult, majoritatea in cărucioare si/sau in instituții specializate in care sunt hrăniți de un personal indiferent la nevoile lor afective.
As adauga, ca sa ramanem in tema, ca incidenta bolii Alzheimer are o creștere mai rapida decat creșterea speranței de viata. Merci, ça me suffit.
prima nava capabila de calatorii oceanice NU a fost caravela
https://en.wikipedia.org/wiki/Zheng_He
si aveau si vikingii un fel de caiace cu care se descurcau destul de bine
…..in rest frumoase si rachetele si transfuziilesi politicile :)
Expedițiile lui Zheng He au urmat un traseu de coastă, fără a se aventura în largul oceanului. Vezi:
https://cdn.britannica.com/s:700×500/80/20680-049-0D9252D7/voyages-Zheng-He.jpg
Navele erau mari, întra-adevăr, dar este discutabil în ce măsură ar fi fost capabile de navigație transoceanică.
Fenicienii au făcut o călătorie similară cu vreo 2.000 de ani mai devreme, circumnavigînd Africa într-o expediție ordonată de faraonul egiptean Necho II.
Iar vikingii, ca să ajungă în America (Vinlanda), foloseau ca etape intermediare Islanda și Groenlanda. Vezi:
https://cdn.britannica.com/s:700×500/19/69619-004-F8DE34BF/Routes-travel-settlements-Vikings.jpg
@Alexandru+Toma+Patrascu
stim cu totii traseele, dragul meu
a mers pe langa coasta pentru ca ASA a vrut , nu pentru ca nu putea sa mearga in larg
flota avea o logistica care nu poate fi comparata cu cea din Atlantic, ranforsari structurale si o busola functionala
exista polemica in 2 directii :
daca a ajuns si in america (probabil ca nu , cartea lui Menzies…are multa imaginatie :)
daca navele puteau traversa ocean…aici sunt multe opinii,,,mai degraba catre DA
https://www.christineeisl.com/editorial-design/tmm-zheng-he-s-last-voyage/
….” Dreyer accepts that Zheng He’s „treasure ships” were probably the largest wooden ships ever built—more like gigantic river barges than the oceangoing vessels of the West. He doubts that they would have been seaworthy outside the relatively calm waters of the South China Sea and the Indian Ocean. He has little use for the sensational claim of Gavin Menzies that Ming flotillas reached the Americas in 1421, drily observing that „These ideas will have to clear various hurdles before they are generally accepted” (p. 30). Although he offers little direct criticism of Menzies’s ideas, the intellectual stakes could not be more zero-sum. If Dreyer’s understanding of the purpose of the voyages is correct, Menzies must be wrong.
am citit toate cartile care le am gasit despre flota lui
https://en.wikipedia.org/wiki/Gavin_Menzies
https://www.persee.fr/doc/arch_0044-8613_2007_num_74_1_3922_t11_0256_0000_2
https://www.elefant.ro/the-last-journey-of-the-san-bao-eunuch-admiral-zheng-he-paperback_6b5ca492-bc8b-4e13-807f-8cd9a324b7a0?gclid=CjwKCAiA25v_BRBNEiwAZb4-ZXlA6ykiCyhQYbFq5KxWo_4fwZsww_RFrf-MCmiRH1dhs9dNcoityBoC-GMQAvD_BwE
https://www.amazon.com/Zheng-He-Dynasty-1405-1433-Biography/dp/0321084438
cabotajul NU exclude posibilitatea de navigatie in larg , care presupune :
01.aprovizionare cu apa si alimente
02.instrumente de navigatie (chiar primitive)
03.coca si velatura bine proiectata
daca tragem linie avem
01.DA
02.DA
03. NU prea stim
DAR
daca nu ocolesti cele 2 capete problematice Africa si America de Sud…calatoria trasatlantica a fost
facuta si cu barca cu vasle (Chris Bertish, din Africa de Sud)
, iar referitor la performantele navelor vikingilor , cei care se pricep la navigatie au explicat deja ca furtunile din Marea Nordului sunt mai periculoase decat cele oceanice din cauza valurilor dese si din toate directiile
asa ca mai multa lectura si mai putine opinii definitive :)
@Alexandru+Toma+Patrascu
era sa uit
Traseul lui Columb NU are cazuistica cu pericol mare pentru navigatie
in schimb marea Chinei(e pe locul 1) , Marea Nordului si bucata intre Islanda si Groenlanda
sunt deasemenea in primele pozitii…adica EXACT te unde au trecut vikingii si chinezii
https://www.theyachtmarket.com/en/articles/general/the_stormiest_seas_in_the_world/
https://www.sail-world.com/Australia/Worlds-most-dangerous-waters-by-the-WWF-and-Allianz/-115413?source=google
Nu este o chestie de tehnică – chinezii sunt foarte tari la acest capitol. Este o chestie de mentalitate. După ce au fost cuceriți de mongoli, au fost siliți să se deschidă spre lume. Chinezii au avut dintotdeauna o mentalitate autarhică, suficientă de sine. Regatul de Mijloc (adică tărâmul care menține echilibrul lumii, mai pe înțelesul românului, se cred buricul pământului) a primit din partea lui Dumnezeu (sau, dacă sunteți adeptul perspectivei chinezești, din partea Mandatului Divin) primul șut în fund sub forma cuceririi mongole. După aceea a apărut prima răspântie: Mandarinii sau Eunucii. Au câștigat Mandarinii, a fost interzisă prin lege construcția de nave!!! în același moment în care Columb pleca în explorare, iar Vasco da Gama deja ajunsese în India… Faimosul ”Veac al Umilirii/Century of Humiliation) este consecința deciziei Chinei de a renunța la contactul cu restul lumii – spre deosebire de Japonia, care a luat în mod silit o decizie similară, dar nu identică (a continuat extinderea înspre Filipine, dar nu a rezistat expansiunii spaniole în zonă). Această mentalitate autarhică subzistă chiar și acum, în contextul expansiunii economice a Chinei, iar mai devreme sau mai târziu China se va lovi de problema similară a Eunucilor(adepții unei poziții mai similare cu Occidentul) versus Mandarinii(comuniștii puri și duri, spre care înclină acum actualul președinte). Rezultatul va fi poate mai puțin spectaculos decât a fost umilirea Chinei între 1850 și 1950, dar mai dezastruos.
@Klopo_Tare
referitor la deschiderea spre lume de dupa mongoli ,,,mai degraba NU a existat o influenta notabila…cum NU a fost nici in India si nici in regatele din Asia centrala; esti pe un drum gresit
https://www.britannica.com/place/Mongol-empire/Effects-of-Mongol-rule
@Klopo_Tare
topicul care preocupa pe cei interesati cu navigatia este : o barja supradimensionata poate rezista sarcinilor in furtuna?
cu cat o nava din lemn e mai mare cu atat proiectarea si ranforsarile sunt mai importante;
putea sa se descurce numai cu vele triunghiulare, aveau si patrate? , busola rudimentara
ar fi fost de ajuns ?
stim ca vasele chinezesti aveau din proiect compartimente etanse si stabilizatoare anti ruliu.
mai stim ca aceasta investitie uriasa NU a avut semnificatie/urmari „in the long run”
pana una alta analiza e alimentata cu tot felul de supozitii si putina documentatie ramasa.
in cealalta parte avem in mod clar o revolutie in proiectare/constructie
caravela Santa Maria s a pierdut, se spune ca avea avea 36 sau 19 metri si vre o suta de tone ;
restul undeva 60 si 70 tone ; era foarte manevrabila , echilibrata si avea vele mixte
desigur izolationismul a existat in Asia si i a lipsit de revolutia industriala …dar asta e alt topic;
nu sunt atat de destept sa stiu cum o sa fie China peste 100 de ani …si nu am calificare in predictia dezastrelor, din partea mea poti sa crezi ce vrei….eu vorbeam de vele si carene