joi, octombrie 28, 2021

TREI ÎNTREBĂRI. Privind în globul de cristal

NOTA Editor: Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat.

Cele trei întrebari sunt: 1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020? 3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?

În urmă cu două săptămîni, în după-masa zilei de 9 decembrie (1), o rachetă de test lansată de SpaceX s-a ridicat la o înălțime de peste 12 km, apoi a planat spre sol, și-a repornit motoarele cînd a ajuns la cîteva sute de metri de pămînt și a aterizat.

A aterizat și a explodat, de fapt, iar mass media din Australia și pînă în România a anunțat cu titluri mari „explozia spectaculoasă” și „eșecul zborului”. Și cam asta a fost tot.

Oricît de impresionantă ar părea explozia finală, ea este complet irelevantă. Ce contează este că zborul a decurs impecabil și că racheta a demonstrat o serie de capacități remarcabile, precum revenirea planată. Poate și mai important, testul a validat conceptul revoluționar de proiectare promovat de Elon Musk.

Ca să înțelegem importanța noii rachete, numită Starship, e nevoie să facem o scurtă călătorie înapoi în timp, în urmă cu 5-600 de ani. Ce trecem, de obicei, cu vederea este că epoca marilor descoperiri geografice nu a fost rezultatul unei întîmplări fericite sau expresia voinței unui personaj providențial. Departe de a fi un accident, descoperirea Americii s-a petrecut ca urmare a progresului tehnic. Columb și-a căpătat statutul eroic pentru că a putut să plece în celebra călătorie. Dacă s-ar fi născut cu doar 50 de ani mai devreme, expediția i-ar fi fost imposibilă.

Navigația pe mare datează cel puțin din neolitic, dacă nu și de mai devreme, iar existența multor imperii – precum cel roman -, a depins de comunicațiile maritime. Dar marinarii nu se îndepărtau prea mult de coastă, căci navele disponibile nu erau capabile să înfrunte condițiile din largul oceanului.

La mijlocul secolui XV portughezii inventează caravela, prima navă din istorie capabilă de călătorii oceanice, iar din acel moment europenii devin stăpînii lumii. În comparație cu rachetele de pînă acum, Starship este ca o caravelă față de vechile galere, coguri sau ulci ale Evului Mediu. Este pur și simplu dintr-o altă clasă.

Starship, împreună cu lansatorul Super Heavy, ne vor permite să „ne îndepărtăm de țărm”, deschizîndu-ne accesul către întregul sistem solar. Iar asta se va întîmpla nu peste 100 sau peste 50 de ani, ci în următorul deceniu. Primul zbor orbital al Starship va fi probabil anul viitor, iar booster-ul va intra și el în teste în 2-3 ani.

Întregul ansamblu va fi semnificativ mai puternic decît SLS, uriașa rachetă pe care NASA încearcă – fără prea mare succes – să o construiască de un deceniu, va costa doar o fracțiune infimă din bugetul alocat acestui competitor și, cel mai important, va fi reutilizabil. Mai mult, arhitectur îi permite realimentarea în spațiu, mărindu-i enorm raza de acțiune.

Starship va fi în curînd prima navă interplanetară. În toată această poveste presa din întreaga lume n-a văzut decît o „explozie spectaculoasă”. Dar așa se întîmplă cînd privești evenimentele prea de aproape; probabil că și pe vremea prințului Henric Navigatorul, sub a cărui conducere s-au construit primele caravele, puțini și-au imaginat unde se va ajunge în doar cîteva decenii.

Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

Am discutat mai sus despre Starship și despre transformarea omenirii într-o civilizație multiplanetară.

Dar de ce să facem acest pas? Simplu: ne va obliga presiunea demografică provocată de creșterea semnificativă a duratei medii de viață.

În ultimii 100-150 de ani, speranța de viață la naștere a crescut deja de două ori sau chiar mai mult. Întîi în Europa, apoi în întreaga lume, progresul în medicină (vaccinuri, antibiotice etc.) și în agricultură (folosirea pe scară largă a îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, iar mai nou, tehnicile de inginerie genetică) au condus la o viață mai lungă, mai sănătoasă și mai fericită. Dar lucrurile nu se vor opri aici, iar următoarele decenii vor aduce creșteri spectaculoase în durata de viață.

Cercetările au demarat de mult și vizează o gamă foarte largă de abordări. De exemplu, un studiu (2) publicat în 2019 demonstrează posibilitatea extinderii de 5 ori a duratei de viață a unor organisme simple! Cercetătorii au lucrat cu celebrii viermi Caenorhabditis elegans, căci mecanismele genetice implicate sînt foarte apropiate de cele ale organismelor mult mai complexe. Totuși, deși extrem de promițătoare, aceste direcții de investigație vor mai avea nevoie de multe decenii pentru a da roade.

Dar există și alte căi care promit rezultate mult mai rapide.

În 2005, un grup de oameni de știință de la Universitatea din California, Berkeley, au avut surpriza să descopere o metodă de întinerire prin schimb de sînge. În urma unui tratament care a constat în conectarea circulației sanguine a unor șoareci tineri cu a unora bătrîni, cei din urmă au început să întinerească, refăcîndu-li-se mușchii, ficatul, sistemul nervos… Din păcate, metoda nu era ușor aplicabilă la oameni.

Dar studiile au continuat, iar anul acesta cercetătorii au publicat noi date care arată că întinerirea țesuturilor se declanșează prin simpla înlocuire a plasmei sanguine „bătrîne” cu un substitut ieftin și ușor de produs. (3) Ca urmare, este vizată demararea unor studii clinice pe oameni în viitorul apropiat.

Așa că Starship vine la momentul potrivit, iar viitoarea generație o va folosi din plin.

Care e cea mai mare temere (intemeiată) pe care o aveți pentru viitorul Românei (într-un orizont de timp de un an sau doi) și cea mai mare speranță?

Simplu: refacerea vechiului USL, dar cu o nuanță AURie de această dată. Ca mod de gîndire, ca obiceiuri, ca valori, aripa conservatoare din PNL este mult mai apropiată de PSD decît de USR+, iar AUR-ul nu le este străin nici unora și nici celorlalți. Să nu uităm că PNL-ul defila cu personaje de genul lui Marian Munteanu cu doar cîțiva ani în urmă…

Speranță? Că România se va dezvolta rapid. Actualul Guvern, cu mici excepții, pare capabil să ne ducă într-o direcție bună. Din păcate, o problemă majoră vom avea în continuare cu educația. Sistemul necesită urgent o reformă cu cap, dar cu Sorin Cîmpeanu nominalizat ca ministru lucrurile sînt născute moarte din start…

NOTE______________

1 10 decembrie, puțin după miezul nopții, după ora României.

2 Lan, J., Rollins, J. A., Zang, X., Wu, D., Zou, L., Wang, Z., Ye, C., Wu, Z., Kapahi, P., Rogers, A. N., & Chen, D. (2019). Translational Regulation of Non-autonomous Mitochondrial Stress Response Promotes Longevity. Cell reports, 28(4), 1050–1062.e6. https://doi.org/10.1016/j.celrep.2019.06.078

3 Mehdipour, M., Skinner, C., Wong, N., Lieb, M., Liu, C., Etienne, J., Kato, C., Kiprov, D., Conboy, M. J., & Conboy, I. M. (2020). Rejuvenation of three germ layers tissues by exchanging old blood plasma with saline-albumin. Aging, 12(10), 8790–8819. https://doi.org/10.18632/aging.103418

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Cred ca cel mai mare șoc l-am avut atunci cand UK, în ciuda faptului că a devenit un stat suveran, a facut concesii majore pentru încheierea unui acord cu UE. Stau si ma intreb pentru ce au votat britanicii Brexit, din moment ce vor fi in continuare prinși în plasa de păianjen a UE. Pentru ca, eu nu cred ca acel acord comercial este neaparat bun pentru UK, mai ales ca va fi pentru totdeauna, nici macar temporar. Asadar, ma tem de o pierdere a suveranității in viitor, în fața Bruxelles-ului, de conditionarile inacceptabile pentru un stat suveran impuse de UE. Asa am ajuns, iar astăzi din pacate depindem de acesti birocrați si cadane pe de bani pe care ni le arunca. De asta mă tem in viitor, de politicile progresiste carora va trebui sa ne supunem.

    • Ei, daca nu depindeam de Bruxell ci de Rusia, ăia nu ne mai aruncau cu bani ci ne jefuiau de mincare și materii prime cum au facut 30 de ani după razboi.
      E absolut normal să pierzi din suzeranitate cind vrei sa faci o uniune. Și nu de alta, dar măcar daca ai noștri șparlamentari ca brazii faceau ceva bun, dar numai de ciordeli cu legea in mînă au fost buni. Așa măcar au luat cîte un șut în fund și le-a pus frînă UE.

    • Treaba e foarte simpla cu UK, daca nu vor acord comercial sa puna hotar strict acolo, cu sarma ghimpata cu infrarosu asa cum avem cu r. moldova, sa nu treaca nici musca. Cine e UK daca a iesit? Sa le puna taxe, control strict, cote.

      Ar trebui acest acord sa treaca prin referendum si la noi, sa ne intrebe daca vrem sa fim condusi de tot felul de idioti din uk prin firmele lor din paradise fiscale. Nu te-ai gandit niciodata de ce toti isi faceau firme prin anglia si mici statulete ale lor? Toata mafia e pe acolo.

      Daca vor relatii cu UE care e mult mai mare, canta asa cum i se spune, daca nu i-a convenit sa faca parte.

      Prea mult stau englezii in pub li s-a urcat la cap.

    • UK s-a desprins de UE pentru ca propaganda unui extremist ca Farage a fost mult mai eficient si simplu de promovat decat actiunile rationale si de bun simt dupa care se ghideaza de obicei britanicul de mijloc. A avut si un guru al propagarii fake-urilor pe retelele de socializare in staff, plus algoritmii infailibili ai retelelor.

      Similar, propaganda simplista, extremista si fara urma de ratiune si bun simt a celor de la AUR a fost mult mai usor de inteles si de propagat de catre votantii lor decat toate politice complicate si cu gandul la toate categoriile, promovate de celorlalti.

      Pentru Farage, AUR si votantii lor treburile sunt simple: identificam sau inventam un inamic si tragem cu toate tunurile. Sa moara, sa dispara sa nu mai trebuiasca sa ne gandim decat la nevoile noastre (superioare, evident).

      Adeziunea la UE este un progres si pentru UK si pentru noi, cu avantaje multiple si vizibile pentru oricine are ochi si minte, dar atat timp cat te temi de „politicile progresiste”, e mai simplu sa votezi „anti” si sa baltesti in continuare in nationalismul de grota.

    • Si pentru mine a fost un soc. Eram convins ca o sa fie cel mai usor de negociat acord comercial din istorie, cum spuneau in campania pentru Brexit, si ca Marea Britanie „holds all the cards” la negocierile astea. Nu pot sa cred nici acum ca populismul costa.

  2. Domnule Patrascu, cu prima stire cred c-ati tras pe langa ;)
    In momentul asta ne omoara costul per kg scos din putul gravitational terestru, combinat cu disponibilitatea. Dracia lui Musk e comerciala – sa urce ieftin greutati mici pe orbita joasa. Intr-adevar conceptul e mult avansat fata de cele precedente si speram ca va propulsa explorarea imens.
    Insa e absolut nepotrivita pentru o migratie, mai ales in conditiile descrise de dvs, pentru a scadea presiunea populationala.

    • Pana cand ajunge 1 milion acolo pe marte, probabil cateva sute de mii se vor naste acolo

      Important e sa ne miscam in directia aceasta cu pasi mai mari. Altfel o sa ne uitam la fotbal, tictoc, facebook ca prostii inca mult timp. Chestiile astea vor permite si un transfer tehnologic in viata normala. Dupa mine toate aceste idei nu sunt de azi de ieri, pur si simplu nu mai puteau fi implementate in structurile rigide de stat, pur si simplu se tocau bani ca de obicei.

  3. @mike _ „Stau si ma intreb pentru ce au votat britanicii Brexit…”

    Din câte îmi amintesc, dl N Farage a spus limpede pentru ce au votat britanicii Brexit, anume pentru ca UK să nu mai plătească săptămânal 350 de milioane de lire către Uniunea Europeană, ci să-i direcționeze către NHS. Eu zic că, din perspectiva aceasta, este un mare succes.

  4. Creșterea servantei de viata a fost mai rapida in sec 20 prin reducerea mortalității infantile in lumea a 3-a. in ultimii 20 ani in lumea dezvoltata oamenii trăiesc cativa anisori mai mult, majoritatea in cărucioare si/sau in instituții specializate in care sunt hrăniți de un personal indiferent la nevoile lor afective.
    As adauga, ca sa ramanem in tema, ca incidenta bolii Alzheimer are o creștere mai rapida decat creșterea speranței de viata. Merci, ça me suffit.

  5. Expedițiile lui Zheng He au urmat un traseu de coastă, fără a se aventura în largul oceanului. Vezi:
    https://cdn.britannica.com/s:700×500/80/20680-049-0D9252D7/voyages-Zheng-He.jpg
    Navele erau mari, întra-adevăr, dar este discutabil în ce măsură ar fi fost capabile de navigație transoceanică.

    Fenicienii au făcut o călătorie similară cu vreo 2.000 de ani mai devreme, circumnavigînd Africa într-o expediție ordonată de faraonul egiptean Necho II.

    Iar vikingii, ca să ajungă în America (Vinlanda), foloseau ca etape intermediare Islanda și Groenlanda. Vezi:
    https://cdn.britannica.com/s:700×500/19/69619-004-F8DE34BF/Routes-travel-settlements-Vikings.jpg

    • @Alexandru+Toma+Patrascu
      stim cu totii traseele, dragul meu

      a mers pe langa coasta pentru ca ASA a vrut , nu pentru ca nu putea sa mearga in larg
      flota avea o logistica care nu poate fi comparata cu cea din Atlantic, ranforsari structurale si o busola functionala

      exista polemica in 2 directii :

      daca a ajuns si in america (probabil ca nu , cartea lui Menzies…are multa imaginatie :)
      daca navele puteau traversa ocean…aici sunt multe opinii,,,mai degraba catre DA

      https://www.christineeisl.com/editorial-design/tmm-zheng-he-s-last-voyage/

      ….” Dreyer accepts that Zheng He’s „treasure ships” were probably the largest wooden ships ever built—more like gigantic river barges than the oceangoing vessels of the West. He doubts that they would have been seaworthy outside the relatively calm waters of the South China Sea and the Indian Ocean. He has little use for the sensational claim of Gavin Menzies that Ming flotillas reached the Americas in 1421, drily observing that „These ideas will have to clear various hurdles before they are generally accepted” (p. 30). Although he offers little direct criticism of Menzies’s ideas, the intellectual stakes could not be more zero-sum. If Dreyer’s understanding of the purpose of the voyages is correct, Menzies must be wrong.

      am citit toate cartile care le am gasit despre flota lui

      https://en.wikipedia.org/wiki/Gavin_Menzies
      https://www.persee.fr/doc/arch_0044-8613_2007_num_74_1_3922_t11_0256_0000_2
      https://www.elefant.ro/the-last-journey-of-the-san-bao-eunuch-admiral-zheng-he-paperback_6b5ca492-bc8b-4e13-807f-8cd9a324b7a0?gclid=CjwKCAiA25v_BRBNEiwAZb4-ZXlA6ykiCyhQYbFq5KxWo_4fwZsww_RFrf-MCmiRH1dhs9dNcoityBoC-GMQAvD_BwE
      https://www.amazon.com/Zheng-He-Dynasty-1405-1433-Biography/dp/0321084438

      cabotajul NU exclude posibilitatea de navigatie in larg , care presupune :

      01.aprovizionare cu apa si alimente
      02.instrumente de navigatie (chiar primitive)
      03.coca si velatura bine proiectata

      daca tragem linie avem

      01.DA
      02.DA
      03. NU prea stim

      DAR
      daca nu ocolesti cele 2 capete problematice Africa si America de Sud…calatoria trasatlantica a fost
      facuta si cu barca cu vasle (Chris Bertish, din Africa de Sud)
      , iar referitor la performantele navelor vikingilor , cei care se pricep la navigatie au explicat deja ca furtunile din Marea Nordului sunt mai periculoase decat cele oceanice din cauza valurilor dese si din toate directiile

      asa ca mai multa lectura si mai putine opinii definitive :)

    • @Alexandru+Toma+Patrascu

      era sa uit

      Traseul lui Columb NU are cazuistica cu pericol mare pentru navigatie
      in schimb marea Chinei(e pe locul 1) , Marea Nordului si bucata intre Islanda si Groenlanda
      sunt deasemenea in primele pozitii…adica EXACT te unde au trecut vikingii si chinezii

      https://www.theyachtmarket.com/en/articles/general/the_stormiest_seas_in_the_world/
      https://www.sail-world.com/Australia/Worlds-most-dangerous-waters-by-the-WWF-and-Allianz/-115413?source=google

      • Nu este o chestie de tehnică – chinezii sunt foarte tari la acest capitol. Este o chestie de mentalitate. După ce au fost cuceriți de mongoli, au fost siliți să se deschidă spre lume. Chinezii au avut dintotdeauna o mentalitate autarhică, suficientă de sine. Regatul de Mijloc (adică tărâmul care menține echilibrul lumii, mai pe înțelesul românului, se cred buricul pământului) a primit din partea lui Dumnezeu (sau, dacă sunteți adeptul perspectivei chinezești, din partea Mandatului Divin) primul șut în fund sub forma cuceririi mongole. După aceea a apărut prima răspântie: Mandarinii sau Eunucii. Au câștigat Mandarinii, a fost interzisă prin lege construcția de nave!!! în același moment în care Columb pleca în explorare, iar Vasco da Gama deja ajunsese în India… Faimosul ”Veac al Umilirii/Century of Humiliation) este consecința deciziei Chinei de a renunța la contactul cu restul lumii – spre deosebire de Japonia, care a luat în mod silit o decizie similară, dar nu identică (a continuat extinderea înspre Filipine, dar nu a rezistat expansiunii spaniole în zonă). Această mentalitate autarhică subzistă chiar și acum, în contextul expansiunii economice a Chinei, iar mai devreme sau mai târziu China se va lovi de problema similară a Eunucilor(adepții unei poziții mai similare cu Occidentul) versus Mandarinii(comuniștii puri și duri, spre care înclină acum actualul președinte). Rezultatul va fi poate mai puțin spectaculos decât a fost umilirea Chinei între 1850 și 1950, dar mai dezastruos.

  6. @Klopo_Tare

    topicul care preocupa pe cei interesati cu navigatia este : o barja supradimensionata poate rezista sarcinilor in furtuna?
    cu cat o nava din lemn e mai mare cu atat proiectarea si ranforsarile sunt mai importante;
    putea sa se descurce numai cu vele triunghiulare, aveau si patrate? , busola rudimentara
    ar fi fost de ajuns ?
    stim ca vasele chinezesti aveau din proiect compartimente etanse si stabilizatoare anti ruliu.
    mai stim ca aceasta investitie uriasa NU a avut semnificatie/urmari „in the long run”
    pana una alta analiza e alimentata cu tot felul de supozitii si putina documentatie ramasa.

    in cealalta parte avem in mod clar o revolutie in proiectare/constructie
    caravela Santa Maria s a pierdut, se spune ca avea avea 36 sau 19 metri si vre o suta de tone ;
    restul undeva 60 si 70 tone ; era foarte manevrabila , echilibrata si avea vele mixte

    desigur izolationismul a existat in Asia si i a lipsit de revolutia industriala …dar asta e alt topic;

    nu sunt atat de destept sa stiu cum o sa fie China peste 100 de ani …si nu am calificare in predictia dezastrelor, din partea mea poti sa crezi ce vrei….eu vorbeam de vele si carene

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Agenda ,,verde”, Europa și gazul rusesc: cronica unei crize energetice anunțate

            Dacă la sfârșitul verii s-a vorbit despre o situație tensionată, acum se vorbește deschis despre o criză energetică. Prețurile la petrol,...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.