joi, iunie 20, 2024

Uitându-l pe Aristotel în bibliotecă

Nu știu câte kilograme a avut la naștere viitorul actor Pavel Bartoș. Habar nu am dacă, asemenea personajului pe care îl joacă în primul film al cărui producător este (împreună cu Jesus del Cerro), a cântărit în întâia oră a existenței sale mai bine de 4 kilograme și jumătate. Dar că este un actor de-a dreptul formidabil, a cărui excelență se poate constata cu ochiul liber nu doar în aparițiile sale proteviste alături de Smiley, ci mai ales în spectacolele Teatrului Odeon, știu sigur.

Nu sunt nicidecum sigur dacă Pavel Bartoș a văzut și i-au plăcut filmele din anii 50-60 ai secolului trecut cu Norman Wisdom, cel mai celebru dintre ele fiind, Alerg după o stea. Însă că Ramon respectă în linii mari modelul producțiilor ce l-au făcut celebru pe actorul american iar știu sigur.

Și mai sunt sigur încă de ceva. Atunci când mergeți să vedeți Ramon, trebuie obligatoriu să lăsați acasă, bine închis în bibliotecă, tot ceea ce știți despre verosimil. Așa cum a fost el teoretizat de Aristotel sau de fruntașii ideologici ai clasicismului francez. Fiindcă e clar că nici măcar unui singur viticultor, fie el sau nu din Struguracu, din Deal sau din Câmpie, nu i se va întâmpla să se îndrăgostească la prima vedere de o super vedetă a filmului și a modellingului și să creadă că ar putea să o ia în căsătorie. Fiindcă și aceasta consimte la amoarea lui. Pentru concretizarea proiectelor matrimoniale netrebuind decât să își lase singură via pentru nu mai mult de două zile și să plece în căutarea  Divei în Capitală. O Capitală care, grație imaginii semnate de Adrian Silișteanu, apare în film mult mai frumoasă decât este ea în realitate.  

Nici măcar un singur viticultor de pe lumea asta nu va ajunge ca după ce a fost confundat cu un mega-infractor să devină un fel de Superman care salvează din mâinile unor escroci de talie internațională un tablou de o valoare inestimabil. Și care e decorat de Președintele Republicii. Al cărui nume nu ni se spune în film ca nu cumva să fie deranjate orgolii și susceptibilități. Provocându-se astfel noi trântiri de paltoane.

Mai trebuie ca, preț de mai bine de 90 de minute, atât cât durează proiecția, să fiți pregătiți să râdeți mult, puternic, sănătos .Și să o faceți fără a auzi nici măcar o singură vorbă vulgară. Au avut grijă de asta Jesús del Cerro, deopotrivă scenarist și regizor, și Anghel Damian și Lia Bugnar. Aceștia doi din urmă scriind niște replici care de multe ori sunt chiar de nota 10. Inteligente și mustind de umor fiind tot timpul. Și mai trebuie încă ceva. Să fiți dinainte preveniți că atunci când râdeți mai bine și mai sănătos (inclusiv de polițiștii români și de doamna comisar șef Angela, rol  în care regizorul a distribuit-o pe Elvira Deatcu, intervine ceva care vă va face să aveți nevoie de o batistă.  Ramon sau, mă rog, RamonA, cu A mut, este un om bun. Care crede în semeni. Care, deși trădat de nenumărate ori de aceștia,  e gata mereu să îi ierte. Bunătatea lui Ramon vă va produce indubitabil lacrimi, așa cum o va face și aceea a Soniei. Un om al străzii care îl ajută pe Ramon. O face arătându-i și Capitala ca și superba sală a Teatrului Odeon. Sonia este jucată excelent de Andreea Vasile. Și fiindcă tocmai a venit vorba despre Teatrul Odeon trebuie obligatoriu să observ că o bună parte a distribuției este alcătuită  din actori de acolo. Lui Pavel Bartoș și Elvirei Deatcu alăturându-li-se Carmen Tănase, Cezar Antal, Marius Damian. Mi-au mai plăcut Bogdan Farcaș, Iulian Postelnicu și Bogdan Horga (interpreții prietenilor lui Ramon), a fost pe gustul meu Teona Stavarachi, a însemnat o adevărat încântarea reîntâlnirea cu Alexandru Ion. Care, după excelenta evoluție din Taximetriști, înregistrează încă un succes în rolul Emilian.

În film apare și Andreea Esca. Al cărui rol constă în principal în cititul știrilor ce informează telespectatorii despre nemaiîntâlnitele aventuri ale lui Ramon. Andreea Esca primește și niscaiva sarcini artistice adevărate. De care se achită așa cum trebuie. Așa cum a făcut-o și cu ani în urmă în spectacolul Năpasta de la TNB în regia lui Radu Afrim.   

RAMON                                                                                                            

Regia: Jesús del Cerro

Scenariul: Jesús del Cerro, Lia Bugnar, Anghel Damian  după o idee de Pavel Bartoș

Imaginea: Adrian Silișteanu

Producători: Pavel Bartoș și Jesús del Cerro

Cu: Pavel Bartoș, Elvira Deatcu, Iulian Postelnicu, Andreea Vasile, Bogdan Horga, Bogdan Farcas, Smiley, Teona Stavarachi, Alexandru Ion, Gabriela Iliescu, Andrei Șelaru, Carmen Tănase, Cezar Antal, Marius Damian, Dora Cătănescu, etc

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „Inteligente și mustind de umor fiind tot timpul.” Asta e in limba română sau în ce limba? Fără supărare, dar de la un profesor universitar se cereau înainte niste cunoștințe de limba română. Acum nu se mai cer? Intreb pentru cs nu e nici pe departe singurul pasaj de acest fel. Si nici singurul articol cu asemenea fraze.

    • Vai de capul nostru cu oameni ca dumneavoastră. Vorbiți și scrieți doar ca să va aflați in treabă. Eu zic sa va imprieteniți cu inenarabilul pensionar Ion Stănilă care va seamănă și să jucați împreună șeptic sau table.

      • @MM
        Cred ca intelegeti acum ca asmutirea slugilor acelor pe care ati incercat sa evitati sa ii provocati este un modus operandi. Apropo precedentul articol cu Nego,

    • Probabil ca ati fi vrut sa va intrebati cati dintre profesorii universitari din celebrul invatamant romanesc or fi prosti si cati or fi culti? Dar nu prea v-a iesit.Ei, nu-i nimic ,poate data viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro