vineri, august 12, 2022

Ultimele zile de recenzare. Unde suntem?

La sfârșitul zilei de luni 11 iulie datele Institutului Național de Statistică arătau o populație recenzată de 15,3 milioane locuitori, însemnând nu cu mult peste 80 la sută din populația rezidentă estimată la 19 milioane locuitori la 1 decembrie 2021. Mai rămân de recenzat în zilele de 12-17 iulie 3,4 milioane persoane. Diferențele pe județe ale gradului de recenzare sunt considerabile, între recenzare totală în județul Botoșani, valori mai mari de 90 la sută în 8 județe și valori mai mici de 75 la sută în 6 județe.  Mai importantă acum este dimensiunea populației încă nerecenzată, cele 3,4 milioane. Este un număr foarte mare de recenzat în numai cele 6 zile rămase (12-17 iulie).

Dacă la nivel național vorbim de 20 la sută  populație nerecenzată,  diferențele teritoriale sunt considerabile, cele din figura 1. Cele mai multe dintre județe au o populație nerecenzată mai mică de 20 la sută, dar sunt 6 județe cu valori între 25 și 35 la sută –  Constanța,  Caraș-Severin, Iași, Ilfov, Timiș iar în Capitală situația este de-a dreptul dramatică – 45 la sută populație nerecenzată. Cum s-a ajuns la aceste valori  ale nerecenzării atât de ridicate ținând cont de succesul incontestabil al autorecenzării și în Capitală și în județele Constanța, Ilfov, Timiș, la care am putea  adăuga Sibiu și Cluj?Prin dificultăți neașteptate în  organizarea și eficiența muncii recenzorilor în faza înregistrării în gospodării. Recrutarea recenzorilor s-a dovedit mult mai dificilă decât se credea, folosirea tabletei la înregistrare nu este o activitate ușoară ținând cont de multitudinea informațiilor asupra populației și locuințelor din sectorul de recensământ stocate în tabletă, de rigorile și disciplina completării electronice a chestionarelor și ale transmiterii lor la servere.  Abandonul activității de recenzare la apariția dificultăților și a unor comportamente anti-recensământ în gospodării urbane au contat și ele.

Totuși, există județe care au o populație nerecenzată de numai 5-15 la sută și se definesc prin grad de urbanizare scăzut, cele din jumătatea inferioară a clasamentului. Fără a mai vorbi de excelenta performanță a județului Botoșani – terminarea recenzării luni 11 iulie. În apropierea atingerii unei astfel de performanțe în zilele următoare se află județele Vrancea, Gorj, Olt, Teleorman, Vâlcea, Suceava, Călărași, cu mai puțin de 10 la sută populație nerecenzată și ritm susținut de înregistrare în ultimele zile.

În județele cu nerecenazare mai mare de 25 la sută  evoluții miraculoase în zilele rămase nu pot avea loc și recensământul nu se putea termina la 17 iulie. Doar prelungirea recenzării după 17 iulie și intensificarea masivă a înregistrărilor zilnice ar putea  duce la recenzarea întregii populații. Reluarea recenzării asistate va avea o astfel de contribuție. Ea a avut cea mai importantă contribuție la autorecenzarea celor aproape 10 milioane de români. În situația în care ne aflăm astăzi la înregistrarea populației în gospodării putem realiza mai bine că șansa terminării recensământului se află în neașteptat de marele număr al populației autorecenzate – aproape 10 milioane de locuitori.

Ce poate urma în puținele zile rămase? Nu ne rămâne decât să construim scenarii. Recenzarea descrie o tendință masivă de amplificare pe zile, datele de duminică 10 iulie fiind semnificative în acest sens. Dacă urmărim curbele numărului de persoane recenzate pe zile ale săptămânii putem constata că valorile cele mai ridicate au fost până săptămâna trecută în zilele de duminică și luni. Începând cu cea din urmă săptămâna valori deosebit de ridicate se constată și în zilele de marți și miercuri și tendința se va extinde la celelalte zile. Atât prin înregistrarea cu recenzor, cât și prin recenzare asistată. Putem astfel admite că numărul de persoane recenzate se va menține cel puțin la valorile ridicate din ultimele zile și în figura 2 cititorul poate vedea la ce nivel ar ajunge nerecenzarea la 17 iulie dacă în zilele de 12-17 iulie numărul persoanelor recenzate ar fi cel de duminică 10 iulie (pentru 11 iulie datele vor fi disponibile mâine, 13 iulie).

Trei observații se desprind din date. Numărul județelor cu recenzare totală  a populației ar ajunge la 6, pe lângă Botoșani, adăugându-se cele ale gospodarilor din Bistrița-Năsăud, Călărași, Olt, Suceava și Vrance. Foarte aproape ar ajunge județele Gorj, Teleorman, Buzău, Covasna, Sălaj, Neamț, Dâmbovița, Bacău și Vâlcea. Marile probleme rămân la București, Timiș, Ilfov, Iași, Constanța, Cluj, Sibiu, Caraș-Severin, Brașov.  Prelungirea recenzării și un număr zilnic de recenzări mai important se conturează a fi singurele soluții. În sfârșit, în figura 3 cititorul poate examina proporția populației care ar urma să fie recenzată în zilele de 12-17 iulie pentru atingerea înregistrării totale. Așezarea județelor nu poate fi diferită de cea din figura 2, în mod firesc. Și din perspectivale atingerii valorilor de recenzare din figura3 creșterea numărului persoanelor recenzate și prelungirea recenzării sunt indispensabile.

Ceea ce i se propune cititorului în acest articol este un exercițiu. Un exercițiu într-o situație dramatică a recenzării și care poate contura evoluții indispensabile înregistrării întregii populații și finalizării celei mai importante faze a recensământului.

Recensământul trebuie finalizat cu orice preț.

Eșecul ar constitui un imens semn, cel al incapacității țării, societății românești în ansamblul său, de organizare și efectuare a unui recensământ național în anul 2022.

12 iulie 2022

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. recenzarea ar fi trebuit sa beneficieze de anumite informatii precompletate – de ex daca am o adresa de bloc – ce sens are ca recenzatul sa completeze etajul sau informatii despre canalizare ? Doar nu isi face canalizare singur sau isi muta apartamentul de la 2 la ultimul etaj .. samd … acelasi lucru si despre spatiul util in cazul apartamentelor – nu poti extinde apartamentul cum poti extinde o casa ..

  2. de asemenea aplicatia pentru online a avut o serie de probleme care au generat recenzari incomplete !
    sunt persoane care folosind telefonul nu au reusit sa finalizeze recenzarea asa cum ar fi trebuit si din cauza frustrarilor generate de aplicatie au renuntat sa insiste …

  3. ”Eșecul ar constitui un imens semn, cel al incapacității țării” …. nu al țării, un eșec, ca tot ce face de altfel, al acestui Guvern de incapabili !!!

  4. Situatia este ciudata pentru o tara cu experienta indelungata de recenzare. Aceasta jumatate recenzata poate fi acea jumatate din romanii aflati in sec XXI fata de cei ramasi in secole anterioare (cele doua Romanii, cum spun unii).
    Dar procentajul este redus tocmai in judetele care au si cele mai mari si mai importante orase, adevarate capitale regionale, fiind si centre economice si universitare. Deci se pare ca nu a contat nici inapoierea satelor, nici etnia sau apartenenta istorica la vreunul din vechile principate romanesti.
    Dimpotriva, satele sunt fruntase, judetele sarace sunt fruntase, judetele cu informatizare slaba sunt fruntase (inclusiv la autorecenzare, deci prin informatica).
    Ar ramane de discutat mirajul marilor orase, care atrage locuitori, nu atat ca navetisti la munca, cat ca locuitori neintegrati, fara un domiciliu stabil, fara un loc de munca (noile legi nu mai obliga la asta), care nu au o educatie civica solida (scoala nu se mai ocupa nici de asta) si care se autodefinesc la cetateni de rangul doi prin autoexcludere de la obligatii dar nu si de la drepturi, un fel de „lumpenproletariat” cum se spunea pe vremuri.
    Daca actualul recensamant va reusi sa evidentieze acest fenomen social, si amploarea lui, vom avea baza pentru noi strategii de educatie si invatamant, de integrare a fortei ce munca etc.

  5. @gica contra,
    In teorie da, in practica nu este chiar asa!
    „nu poti extinde apartamentul”
    Blocul este din prefabircate, toate apartamentele pe aceeasi coloana ar trebui sa fie IDENTICE.
    In realitate insa, din 1988 de cand locuim aici, apt. meu si al parintilor, situat dedesubt, sunt trecute in acte cu suprafete usor diferite, iar diferenta se vede si cand platesc impozitele!

    „aplicatia pentru online a avut o serie de probleme” – au fost, m-am lovit de ele, dar s-a rezolvat!
    Deorece nu am astetat termnul-limita, ci am facut autrecenzarea la inceputul lui aprilie,, asa ca in cele din urma am reusit (nu de la rpima incercare) sa finalizez recenzarea pt doua familii si trei apartamente.

    ” folosind telefonul” – nu este de mirare, telefonul este ca sa VORBESTI la el, aplicatiile se ruleazea sub Windos sau Linux, pe un laptop sau desktop PC!

    • Cu regret, la toate apartamentele dinainte de 1990 suprafata locuibila este identica. Ca unii au demolat camara, debaraua a schimbat doar suprafata utila. A castigat spatiu de bucatarie si de culoar. Unii din doua camere au facut una, dar suprafata utila este aceiasi si multi nu au au avut autorizatie sau au declarat aceasta demolare a peretelui despartitor. Dar o diferenta este data la impozitare si de etajul la care este situat apartamentul, expozitia sa.

  6. Pentru a avea succes orice actiune trebuie f.bine gandita si pregatita. A lipsit gandirea selectiva si analitica in realizarea unui chestionar mai bine construit si structurat. Acum aceste greseli se intorc contra acestui demers util pentru economie si societate. Atat varianta on line cat si cea de teren au multe neajunsuri, incat au mers din nou pe varianta centrelor de recenzare dar si de amenzi date aiurea ca in perioada de pandemie. Nu amenzile si partea punitiva sunt solutiile ci mai buna conexiune intre institutiile publice si cele private. Acestea au lipsit in multe locuri. Se doreste cu orice chip sa fim 19 milioane de cetateni ca sa dea bine la UE si guvernului. Recenzarez se putea face si prin locurile de munca ale fiecaruia. O zi alocata ca toti salariatii sa isi realizeze recenzarea. Asa cum educatia si sanatatea, cultura au decazut mult, nici actiunea de recenzarea asa cum a fost gandita nu putea sa dea rezultate excelente. Mai avem de luptat cu digitalizarea performanta, nu cea ad hoc si resursa umana.

  7. Intrebarea este daca populatia e nerecenzata din cauza ca nu au ajuns recenzorii in realitate la toate adresele si doar au declarat fictiv ca au facut acest lucru si nimeni nu a raspuns, ca nu au reusit recenzorii in realitate sa ajunga la toate adresele, au ajuns dar oamenii au refuzat recenzarea, sau poate pur si simplu populatia efectiv prezenta in tara e mult mai mica decat estimarile indica. Sau o combinatie din toate de mai sus.

    Si a doua intrebare este ce se va face daca se incheie recenzarea si nu sunt recenzati „toti” din listele evidentei populatiei. Se va accepta realitatea din teren sau se vor adauga fictiv, prin estimari statistice si un factor de corectie, oameni pentru a preveni efectele negative ale scaderii populatiei cum ar fi scaderea numarului de parlamentari, reducerea finantarii localitatilor, reducerea numarului de europarlamentari si alocarilor de la UE samd?

    Se spunea la inceputul recenzarii ca aceasta va duce la o imagine reala, autentica a populatiei. Vor accepta autoritatile rezultatele sau vor gasi scuze pentru a aduce realitatea la nivelul estimarilor?

  8. „Eșecul ar constitui un imens semn, cel al incapacității țării, societății românești în ansamblul său, de organizare și efectuare a unui recensământ național în anul 2022.”

    gresiti, este un esec al institutiilor statului pline de incompetenti si o problema a societatii romanesti care deriva din slaba educatie (nu este inteleasa notiunea de civism iar mare parte din invatatorii/profesorii de azi nu mai sunt/pot fi formatori ai societatii tocmai datorita neintelegerii notiunii de civism si societate/buna vecinatate si respect/ajutor reciproc)

  9. Ne-am facut de ras … eu nu am reusit sa ma recenziez online, nu a mers site-ul niciodata (probabil ca era prea incarcat). Astept sa ma rezolve statul cu alte variante puse la dispozitie.

    • Cei 11 milioane care s-au autorecenzat, au reusit.
      Nu stiu ce inseamna niciodata. Au reusit.
      Platforma de autorecenzare a functionat foarte bine. Timpul pentru un chestionar poate parea lung de 7-10 minute, dar asa se face recensamantul in toata UE cu privire la nr de variabile cerute.
      Parafrazand un antescriitor/vorbitor, e simplu sa critici fara sa te implici si asta ne costa mult.

      • Eu m-am autorecenzat. Dar nu este treaba mea să scormonesc prin documentații, să pricep ce anume înțeles are o întrebare și să mă lupt eu cu mesaje ambigue (înainte de validarea recenzării, mesajul la cererea dovezii spunea că trebuie refăcută, deși, în final totul a fost OK).

        O aplicație de autorecenzare, în care fac un serviciu autorităților statului, nu este făcută pentru specialiști în chestionare sau în IT și pentru cei dispuși să își piardă timpul căutînd și expermentînd, este făcută pentru toți cei care folosesc în mod curent un smartphone sau un computer. Asta dacă îți propui să obții rezultate, nu doar să cheltui banii și să bifezi acțiunea.

        Pe partea de recenzare cu recenzori, probabil că pe de o parte, mai ales în București și în marile orașe, oamenii care pot face chestionarea au deja alte activități, mai lucrative iar, pe de altă parte, discrepanțele dintre situația din actele de identitate și cea reală sînt mult mai mari. Nu mai sîntem în vremea în care, fără buletin nu existai și fără buletin cu adresa reală nu aveai acces la rațiile de produse. Plus că și mobilitatea profesională a crescut și oamenii nu mai au timp și chef să își piardă timpul la cozi stupide la Evidența Populației.

  10. Daca primea fiiecare recenzor tableta de la inceputul recensamantului si nu primeau recenzorii ARA cate doua degeaba, iar recenzarea se facea simultan online, asistata si fata in fata, cred ca altele erau rezultatele. Recensamantul ARA a avut succes in rural fiindca recenzorii ARA au mers in teren pentru recenzare, nu pentru ca populatia a navalit in centrele de recenzare asistata.

  11. Concluzia articolului este gresita:
    Eșecul ar constitui un imens semn, cel al incapacității țării, societății românești în ansamblul său, de organizare și efectuare a unui recensământ național în anul 2022.
    Concluzia corecta este urmatoarea:
    Eșecul ar constitui un imens semn, cel al incapacității țării, societății românești în ansamblul său, de organizare a activitatilor administrative de orice fel.

  12. Statul roman nu mai e in stare sa indeplineasca nici cele mai de baza functii ale sale. Romania nu mai este o tara serioasa de vreo 10 ani.

  13. Tot aparatul de comandă se regăsește perfect în poza aeriană cu podul auto dărâmat recent, unde dintre mormanele de moloz se vede marginea unui banner pe care scrie ‘fapte, nu vorbe’. Oameni care n-au construit nimic în viața lor dau ordine în această direcție, iar rezultatele se văd.

    Idem in orice alt domeniu.

  14. Eu m-am recenzat online (am completat pentru mine, soție și copil), cu vreo luna înainte de a se încheia perioada autorecenzarii. După ce s-a încheiat perioada aceasta am citit în presă ca ar trebui să verific online daca formularelr completate au fost validate pentru ca era vorba ca sunt vreo 2 milioane nevalidate. Am verificat si surprinzator nu eram înregistrati ca recenzati (mentionez ca atunci cand m-am autorecenzat parea totul in regula, primind chiar si pdf-urile cu rubricile completate). Apoi am astepta un semn de la recenzorii din teren si NIMIC, niciun semn pana pe 12 iulie. Noroc ca m-am deplasat eu la un punct fix din oras ca sa ma recenzez. Deci…organizare proasta, autorecenzarea online nu a functionat cum trebuie (daca primeam un mesaj/email ca nu au fost valide chestionarele online, as fi incercat din nou sa le completez). Ma intreb cati or fi in situatia asta, sa se stie autorecenzati, sa nu fi verificat si nici sa nu-i caute nimeni pe-acasa.

    • Foarte multi! Aplicatia e mizerabila. Eu am completat formularele de doua ori ca sa memoreze ceva. Prima data a fost aparent totul in regula, am fost invitat sa verific rezultatul peste 7 zile (nu inteleg de ce o operatiune digitala are nevoie de 7 zile sa se incheie, ma rog…), a intrat dupa 7 zile sa verific si sa imi iau adeverinta si, surpriza, chestionarul a fost cica incomplet!

      A trebuit sa il mai completez o data (in mod normal cimpurile completate deja ar fi trebuit sa se regaseasca, dar nu, lipseau cu desavirsire) si aceasta a doua oara a mers desi m-a atentionat ca nu am completat codul de recenzor.
      Aflasem de pe internet ca problema e de fapt asta cu codul recenzorului. Aplicatia e proiectata de niste incompetenti si nu face distinctie intre recenzori si simpli utilizatori. Am incercat sa pun un cod la intimplare dar degeaba, nu am pacalit-o.

  15. Acum cu aceste centre de recenzare se incearca o dregere a greselilor acumulate, in stil pur romanesc. La mine la bloc, la avizier nu am vazut nici un anunt cu ziua cand vine recenzorul. Apoi la cozile de acum, pe canicula, cati oameni in varsta, ori cu copii mici se aseaza la cozi de cate ceasuri.?! On line trebuia la fiecare cetaten sa arate unde mai are de completat si sa o poate face orin revenire, dar softul prost conceput.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro