duminică, iulie 14, 2024

Un început de secol și un sfârșit de lume

Scris și regizat de cineasta de origine bosniacă Ena Sendjarević, aceeași care în urmă cu vreo cinci ani dădea Take M Somewhere Nice, Sweet Dreams este al nu știu câtelea film cu acest titlu. În Sweet Dreams este a nu știu a câta oară când se abordează problema colonială.

Producția olandezo-suedeză prezentată în premieră mondială în 2023, ce a putut fi văzută în România grație Festivalului de Film European și directorului acestuia, Cătălin Olaru,  își concentrează acțiunea la începutul secolului al XX lea, pesemne chiar în 1900, în vremea în care Indonezia se afla sub ocupația Olandei. Într-un loc în care Agathe, excelent jucată de Renée Soutendijk, și Jan (Hans Dagelet), păreau a fi bogați. Aveau o casă cum nu se poate mai luxoasă, cu multe încăperi și parcă încă și mai multe coridoare, mai posedau  o imensă plantație de zahăr și o fabrică de prelucrare (asupra tuturor acestor posesii insistă și nu degeaba camera lui Emo Weemhoff), făceau ceea ce voiau cu  viața și soarta unui consistent număr de servitori și lucrători.

Încă din primele secvențe ale filmului , (în primul rând aceea a uciderii tigrului în care  aparatul de filmat se concentrează asupra copilului Karel, interpretat de Rio den Haas, despre care toți oamenii locului știu că este fiul natural al lui Jan și că acesta l-a botezat astfel spre a-i marca apartenența la Europa) vom realiza că lucrurile nu merg prea bine între cei doi membri ai cuplului. Jan o înșală de multă vreme pe Agathe, servitoarea Sitl (Hayat Azis face aici un rol cu totul remarcabil), nimeni alta decât mama lui Karel, îi este de multă vreme amantă oficială. Ceea ce nu înseamnă însă nici un moment că din relația dintre cei doi ar fi dispărut raporturile  de subordonare rasială și de proprietate. Marcate ca atare de preludiul dansant la ordin  înainte de clipele de sex. Dans reluat cu toate semnificațiile lui speciale în partea de final a filmului.  

După o asttfel de partidă de sex, Jan moare. Sub privirile nepăsătoare ale Agathei. Care nu schițează nici cea mai mică tentativă de salvare a partenerului ei de viață. Această primă tranșă a filmului (tranșele sunt delimitate în consecință  cu ajutorul unor generice intermediare) se încheie cu secvența în care Agathe îi scrie lui Cornelis (Florian Myjer joacă uneori cu garda exagerat deschisă și cu grimase în supranumerar) să își ia cu sine soția însărcinată în ultima lună (Lisa Zwererman), să părăsească în mare grabă Europa spre a prelua cât mai curând  posibil administrarea fabricii de zahăr aflată în administrarea familiei.

Cea de-a treia secvență este una a stării de urgență. Una în care lucrurile se agită, crescând în consecință și numărul de personaje numite ca atare pe generic.

Cu totul aparte mi s-a părut a fi ultima tranșă a filmului. Intitulată Plecarea. O plecare de fapt doar intenționată și nicidecum și niciodată realizată.  Prima care refuză plecarea este Agathe. Secvența sinuciderii acesteia acoperită de zahăr m-a dus inițial cu gândul la soarta bătrânului servitor Firs din cehoviana Livadă de vișini. În timpul petrecerii de adio Sitl mai dansează o dată ceea ce se va dovedi a fi un dans al morții. După care va incendia casa. Având însă grijă să se pună la adăpost și ea, și Karel.

Numai ei doi vor avea șansa salvării în Europa. Șansă despre care vorbise Josefien.

LEMMING FILMS
SWEET DREAMS

Scenariul și regia: Ena Sendijarević

Imaginea: Emo Weemhoff

Producători: Erik Glijnis, Leontine Petite

Montajul: Lot Rossmark

Muzica: Martial Foe

Cu: Renée Soutendijk (Agathe), Hayati Azis (Sitl), Lisa Zwererman (Josefien), Florian Myjer (Cornelis), Muhammad Khan (Reza), Hans Dagelet (Jan), Rio den Haas (Karel), Peter Faber (Pastorul), Verdi Solaiman (Hong)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro