vineri, septembrie 18, 2020

Un ordin de ministru și geografii academice

Să încercăm un mic exercițiu de imaginație. Suntem în vara anului 2024. La universitățile din România s-au încheiat de ceva vreme cursurile. Studenților și masteranzilor din anii terminali le-au fost înmânate diplomele de absolvire, iar forfota înscrierilor pentru noul an universitar se lasă încă așteptată. Într-o după amiază caniculară, un banal ordin de ministru pune, pe neașteptate, stăpânire pe spațiile sociale de discuții, provocând reacții imediate nu doar dinspre mediul academic, ci și dinspre cel politic. Mai întâi individual, iar mai apoi printr-un memoriu comun, rectorii universităților și directorii institutelor de cercetare din București solicită imperativ Ministrului Educației să anuleze ordinul de numire a noii componențe a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru mandatul 2024-2028, în al cărui consiliu general nu a fost inclus nici un reprezentant al mediului academic din capitală. În doar câteva zile, o petiție publică în sprijinul acestei solicitări adună mai multe sute de semnături, iar ministerul anunță printr-un comunicat de presă o iminentă revizuire a respectivului act.

Să ieșim însă din câmpul imaginației, care, de foarte multe ori, ne oferă spațiul necesar pentru a da viață unor situații imposibile în viața reală și să aruncăm o privire asupra Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 4.621/2020, prin care a fost stabilită componența consiliului general, a panelurilor pe domenii și a comisiilor de specialitate CNATDCU1. Chiar din prima listă nominală, cea a consiliului general, care se dorește a fi și o radiografie la zi a stării mediului academic românesc, vom observa că Iașul, „capitala istorică și culturală a României”, cu a sa „cea mai veche universitate românească”, a fost ignorat în totalitate. Astfel, din cei 21 membri ai consiliului general, 11 au afiliere instituțională în București, șapte în Cluj, iar trei în Timișoara, ponderea de reprezentare împărțindu-se, după cum se observă, aproape egal între partea de sud și de vest a țării. Ordinul de ministru amintit a fost la fel de „generos” cu universitățile și institutele de cercetare din Iași, dar și din Galați sau Suceava, și în cazul panelurilor pe domenii sau comisiile de specialitate. De pildă, din cei 69 membri ai panelurilor, doar doi provin de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. În total, în cazul panelurilor pe domenii, universitățile și centrele de cercetare din Moldova au o pondere de reprezentare de circa 10%, în timp ce Bucureștiul de 57%, iar Clujul și Timișoara au împreună peste 20%. (A se vedea fig. 1 și 2). La fel, și în cazul comisiilor de specialitate, cifrele lasă puțin loc pentru interpretări justificative și scuze.

Alături de nenumărate considerații de ordin general, care presupun o discuție foarte serioasă asupra modului în care autoritățile centrale înțeleg politicile educaționale și de cercetare, ordinul de ministru amintit, cu ale sale liste de validare a unor reale sau prezumtive calități academice, merită discutat și din perspectiva fundamentărilor de legalitate și de scientometrie, așa cum au fost acestea definite chiar prin anunțul public privind modalitatea de selecție a membrilor CNATDCU.

„Principiile de selecție” fac în mod expres referire la „asigurarea reprezentativității instituționale” 2, prin care se înțelege, desigur, și faptul că în procesul de selecție și numire ar fi trebuit să se țină cont de asigurarea în structura nominală a consiliului general, a panelurilor pe domenii și a comisiilor de specialitate a unei echități de reprezentare între universitățile și institutelor de cercetare din țară, atât pe domenii cât și ca distribuție geografică. Din păcate, nici nu este nevoie de o analiză prea sofisticată pentru a concluziona că acest principiu a rămas doar în faza de deziderat.

Analizând componența noului CNATDCU, unde se regăsesc și nume importante, cu o mare vizibilitate științifică internațională, se poate presupune că între universitățile și institutele de cercetare din Iași, pe de o parte, și cele din București, Cluj sau Timișoara, pe de altă parte, există o falie calitativă de netrecut, care justifică ignorarea de către unii diriguitori ai educației și cercetării românești a competențelor cadrelor didactice universitare și ale cercetătorilor ieșeni. Doar că datele statistice vin să contrazică în totalitate această manieră de a judeca lucrurile. În primul rând, pentru că niciuna dintre universitățile românești nu se poate lăuda cu poziții demne de luat în seamă în clasamentele internaționale. În dependență de metodologia și anul alcătuirii acestor clasamente, cele trei mari universități din România își revendică periodic calitatea de alma mater reprezentativă. De pildă, în clasamentul The World University Rankings3, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este situată peste Universitatea din București, iar conform QS World University Rankings4 pentru anul 2019 alma mater din capitala Moldovei este pe prima poziție în clasamentul universităților românești. Suita de exemple care demonstrează că recenta marginalizare a centrului universitar Iași nu are nici o fundamentare scientometrică ar putea continua. Din lipsă de spațiu, voi aminti aici doar faptul că la competiția „Proiecte de Cercetare Exploratorie”, recent lansată de către UEFISDCI, la care au existat criterii științifice minimale de eligibilitate, ponderea aplicațiilor cu afiliere instituțională la universități și institute de cercetare din Iași a fost mult peste ponderea de reprezentare a acestora în noul CNATDCU.

Faptul că Iașul și alte centre universitare din Moldova sunt subreprezentate în noile structuri ale CNATDCU se explică nu doar prin faptul că asistăm de mai multă vreme la adevărate jocuri de putere, în care grupuri cu afinități regionale din diferite instituții de stat își revendică supremația la nivel central, ci și prin caracterul netransparent și discutabil din punct de vedere etic al întregului proces de selecție și numire. Așa se explică și faptul că unii membri ai comitetelor de selecție se regăsesc printre membrii CNATDCU (!), în speță printre membrii consiliului general (nerespectându-se astfel chiar principiile stabilite de minister2), că unii dintre aceștia au o vizibilitate internațională redusă sau că au apărut la un moment dat în public ca avocați ai unor plagiatori notorii.

Aș încerca să sugerez doamnei ministru al Educației ca, într-un prim gest de a demonstra contrariul față de cele afirmate mai sus, să facă publică lista inițială propusă de către comitetele de selecție pentru comisiile de specialitate, precum și modul în care au fost selectați membrii panelurilor pe domenii și ai consiliului general. Poate că așa vom putea înțelege cum și de ce a fost scos Iașul de pe harta academică a României. Din păcate, îmi dau însă foarte bine seama că am intrat din nou pe un tărâm al imaginației.

Fig. 1.

Fig1

Fig. 2.

Fig 2

1 https://www.edu.ro/aprobarea-regulamentului-de-organizare-și-funcționare-și-componența-nominală-consiliului-național-de

2 https://www.edu.ro/ministerul-educației-și-cercetării-inițiază-demersurile-privind-selecția-viitorilor-membri-cnatdcu

3 https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/2020/world-ranking#!/page/0/length/25/locations/RO/sort_by/rank/sort_order/asc/cols/stats

4 https://www.topuniversities.com/university-rankings/world-university-rankings/2019

Distribuie acest articol

50 COMENTARII

  1. Acele pozitii sunt privite ca o sinecura asa ca tribul la putere si-a tras partea leului. Doar se stie ca in 30 de ani PSD a transformat orice institutie platita de stat intr-o forma sau alta intr-o adunatura corupta …plina de posturi inutile, pensii speciale, legi cu dedicatie pt salvarea infractorilor si multa functionarime si politruci care vin la serviciu ca sa treaca zilele pana la salariu sau ca sa ia spaga; incompetenti, indiferenti, superficiali, dezinteresati, falsi, inculti, fuduli, cinici, mincinosi, demagogi si rauvoitori care sunt principala frana in dezvoltarea tarii.

  2. Vrem sa vedem foaia matricola pentru studiile de licenta ale domnului Liviu Marin care a facut parte din comitetul de selectie la matematica. Cum este posibil ca unul care a fost un student mediocru (inainte de ’89 nu ar fi prins anul V, deci nu puatea activa in mediul universitar) sa decida asupra unor lucruri atat de serioase?

    • Mi se pare jenant sa aduceti acuzatii fara ca macar sa va uitati pe CV-ul persoanei respective. Sau poate v-ati uitat dar nu ati inteles nimic. Cred ca un master in Germania, doctorat in Anglia urmat de doua postdoc-uri tot in Anglia inseamna ceva, la fel ca si revistele unde se publica. Nu sunt specialista in domeniul de cercetare al celui incriminat, , dar vad reviste de calitate, nu pseudo-jurnale editate aiurea prin India, China sau Europa de Est. Concluzia este urmatoarea: ori sunt necinstit, ori sunteti incompetent, ori amandoua.

      https://sites.google.com/site/marinliviu/home/cv

      Revenind la CNATDCU, ar fi bine ca in aceasta comisie sa fie cooptate cat mai multe persoane cu un asemenea CV si nu indivizi ca cei de la Baia Mare, Alba Iulia si alte centre de „excelenta” in matematica.

      • Stimata doamna Alexa,
        nu doriti sa vedeti respectiva foaie matricola? Nici un strop de curiozitate?
        In plus, domnul Marin nu are nici un articol incadrat la Matematica. Dansul poate selecta ingineri, mecanicieni, matematicieni aplicati etc, dar nu matematicieni.
        Pentru a va documanta complet va rog sa studiati si opera stiintifica a dr. inginer academician Elena Ceausescu. Va sigur ca si aceasta este la un inalt nivel!
        Eu nu-mi permit (inca) sa trag o concluzie asupra domniei voastre!

        • @Paul Cred ca aceasta faimoasa foaie matricola a fost deja verificata de cei care l-au acceptat la master, doctorat si postdoctorat. Habar nu am de detaliile acestui caz, dar imi este greu sa cred ca oameni de la 3 universitati din occident s-au inselat toti asupra aceluiasi candidat si ca dvs detineti adevarul absolut.
          Cat despre celelalte afirmatii, din cate stiu matematica aplicata face parte din marele domeniu numit „matematica”, iar comisia despre care este vorba in articol este formata din oameni din toate domeniile matematicii ( pura sau aplicata). M-am uitat pe Mathscinet si vad publicatii OK: care este problema dv? Oricum ar fi, fata de CV-urile multora din faimoasa comisie, mi se pare de departe un CV mai mult decat onorabil.
          Iar comparatia cu Elena Ceausescu este atat de iesita in context incat este evident vorba de a scrie ceva in lipsa de argumente inteligente.
          Ma tem ca interventia dvs nu are nimic academic, ci doar o ranchiuna mai veche, eventual o neintelegere crasa a unui CV academic.

          • Stimata doamna Alexa,
            prin urmare, in viziunea dumneavoastra, este foarte in regula ca cineva care inainte de ’89 nu ar fi avut acces la invatamantul superior sau la cercetare pe motiv de medie insuficienta la studiile de licenta sa faca selectia unei comisii atat de importante. Altii vad lucrurile altfel si doresc sa stie pe ce lume traim. Prin urmare, daca nu avem nimic de ascuns, hai sa vedem cum se plaseaza domnul L. Marin fata de colegii de an. De ce va deranjeaza acest demers?
            In alta ordine de idei, reviste precum Computers&Structues si CMC-Computers Materials & Continua nu au nici o legatura cu matematica. De altfel domnul Marin nu are nicio lucrare incadrata la matematica!
            Ma tem ca interventia dumneavoastra nu este nimic altceva decat o sustinere oarba si neconditionata a unui CV care nu arata nicidecum calitati matematice, ci ingineresti.

            • @Paul Ceea ce ma deranjeaza in interventiile dvs este gandirea foarte limitata si incercarea de a arunca cu noroi in cineva care, dupa cate constat, are o cariera frumoasa. Tipic mioritic, imi pare rau sa fac aceasta constatare.
              Ar trebui sa stiti ca cercetarea si succesul in cercetare) nu sunt direct legate de niste note la diverse materii, care pot sa intereseze mai mult sau mai putin un student, pot fi predate mai bine sau mai rau de catre un profesor si el de un nivel discutabil.
              Si ma bucur ca acest matematician a avut posibilitatea sa arate ce poate, in ciuda unor note care, pretindeti dvs, i-ar fi interzis accesul la inscrierea in doctorat. Daca notele ( pe care sustineti ca le-ar fi avut in facultate) ar fi reflectat nivelul sau matematic atunci nu ar fi facut fata nici in master, nici in doctorat, nici dupa. Si vorbim de niste studii doctorale si postdoctorale facute in universitati care chiar daca nu sunt in Top 50 mondial , pot sa se laude cu un nivel stiintific mult superior celor din Romania.
              Deci, daca aveti ceva de reprosat, atunci ar trebui sa reprosati celor care dau note mari unora care nu reusesc in cercetare, si note mici altora care reusesc.
              Nu intru intr-o discutie sterila despre ceea ce credeti dvs ca inseamna matematica ( am colegi matematicieni care lucreaza in acelasi domeniu si nimeni nu ii considera ingineri), este suficient sa ma uit pe Mathscinet- ceea ce va recomand si dv sa faceti- ca sa vad ca este vorba despre publicatii de matematica aplicata, multe in reviste cat se poate de decente, unele ca ” Inverse Problems” fiind extrem de bine cotate, si de colaboratori din universitati straine. Daca ati fi o persoana onesta, chiar si numai din statiscile facute pe Mathscinet si ati vedea ca este vorba de cineva care lucreaza in analiza numerica, cu predilectie ( 42 de articole din totalul de 61, dixit Mathscinet). Este dreptul dvs sa considerati acest domeniu ca nefacand parte din matematica, dar cum spuneam, ma tem ca singura motivatie de a abera pe marginea acestui subiect, este aceea a unei rafuieli cu aceasta persoana, rafuiala pe care o duceti intr-un mod lipsit de curaj sub anonimat.
              PS Puteti face o plangere adresata Mathscinet-ul daca nu va convine clasificarea articolelor indexate pe acest site.

      • Draga doamna Alexa,
        va las in admiratia profunda pe care o nutriti pentru inginerii vopsiti in matematicieni (este suficient sa aruncati o privire pe articole si sa constatati ca nu contin rationamente) si in iluzia ca este cu putinta ca un student mediocru sa devina un mare om de stiinta.
        A constata o evidenta nu inseamna a arunca cu noroi.
        Daca va deranjeaza interventiile mele exista o solutie extrem de simpla: nu le cititi! Mult succes!

        • Va pot da acelasi sfat: daca nu va plac comentariile mele nu le cititi!
          Cat despre ” aruncati o privire pe articole si constatati ca nu contin rationamente” va reamintesc ca au fost altii care „au aruncat o privire” pe acele articole, ca de altfel pe orice articol dintr-o revista decenta. Se mai intampla ca un articol sa „treaca” i si si sa fie publicat intr-o revista considerata OK fara sa contina cine stie ce rezultat, dar nu zeci de articole ale aceleiasi persoane: daca dvs. va considerati mai inteligent ca toti cei care au facut recenziile acelor articole…..ce pot sa ma adaug: va asteapta premiul Abel.
          Mai bine ati critica persoanele care isi fac cariera universitara publicand in reviste debile din Romania, Serbia, Ungaria, Georgia, Bulgaria si alte tari cu ” renume” in cercetarea matematica, decat sa va luati aiurea de oameni care nu se fac de ras cu asemenea mizerii pseudo-stiintifice. Se vede clar din ce categorie faceti parte.

          • Draga doamna Alexa,
            deoarece se pare ca nu doriti sau nu puteti sa prindeti esentialul, trec la etapa de consolidare: se vede din avion ca articolele despre care vorbim sunt de inginerie, nu de matematica (nu contin rationamente matematice care sa depaseasca prima treapta de liceu). Prin urmare referentii pe care-i chemati in ajutor nu va sunt de folos caci ei au prestat pentru reviste care nu sunt incadrate la domeniul matematica (diversiunea cu MathSciNet nu tine; in baza de date Clarivate Analytics nu exista nici macar o revista in care a publicat Liviu Marin incadrata la domeniul Matematica). Prin urmare puteti sa va dati peste cap caci ramane asa cum ne arata evidenta: Liviu Marin este un inginer pe care unii doresc sa-l vopseasca in matematician, dar culoarea nu prinde.
            Culoarul indicat de dumneavoastra in ultimul paragraf este plin. Nu cred ca se simte nevoia de forte suplimentare. Va indemn insa sa reflectati asupra afirmatiei pe care o debitati conform careia Ungaria este o tara cu „renume” in matematica.

            • @Paul Tara arde si dvs bateti campii. Cate universitati din Ungaria sunt in Top 100, in matematica? Ce inseamna jurnalele de matematica unguresti la nivel international? un mare zero barat, dar pentru cei care publica acolo este greu de acceptat, pentru ca nu au alta posibilitate. . Inverse Problems, ( un simplu exemplu printre altele) nu este un jurnal de matematica? Dar strugurii sunt acri atunci cand nu ajungi la ei, nu este asa? Este mai simplu de publicat in Publ. Math. Debrecen sau in Filomat, alte revista ” stiintifica” de mare succes printre pseudo-cercetatori. Ca doar toata lumea stiintifica a auzit de Universitatea din Debrecen si cea din Nis, ca si de cele din Baia Mare, Tg-Jiu si Suceava, universitati de top cu reviste de top, unde publica numai matematicieni de top. Acesta este discursul dv, nu?
              Continuati-va discursul steril, pentru mine este evident ca faceti parte dintre cei incapabili sa evalueze un dosar, CV, sau un proiect.
              De asta a si ajuns lumea universitara din Romania la nivelul actual: pentru ca este parazitata de oameni care incurajeaza pseudo-stiinta si dau in cap celor care incearca sa faca ceva pozitiv.

            • PS Si ca sa arat cat de „onest” este cel care semneaza
              @Paul, la o simpla cautare pe Clarivate Analytics, se poate constata cat se poate de usor ca la ” Inverse Problems” este marcat:
              INVERSE PROBLEMS: Publisher: IOP PUBLISHING LTD, TEMPLE CIRCUS, TEMPLE WAY, BRISTOL, ENGLAND, BS1 6BE
              Categories: MATHEMATICS, APPLIED | PHYSICS, MATHEMATICAL | PHYSICS

          • Draga doamna Alexa,
            ori aveti probleme de intelegere ori sunteti rau intentionata.
            V-am indemnat sa va reconsiderati afirmatia conform careia Ungaria este o tara cu „renume” in matematica. Acum deviati discutia catre revistele editate in Ungaria. Jalnic! Eu cred ca puteti numi cativa mari matematicieni maghiari. Daca nu, nu!
            Va multumesc pentru exemplul cu revista Inverse Problems care confirma ca nu este incadrata la domeniul Matematica, adica exact ceea ce va spuneam si eu. In plus, cred ca revista la care va referiti se numeste Inverse Problems in Science and Engineering!
            Ramane cum am stabilit: domnul Liviu Marin este cel mai mare inginer dintre matematicieni si cel mai mare matematician dintre ingineri

            • @Paul Cata rea credinta din partea dvs ! sau poate chiar nu stiti sa cititi?! Este vorba de ” Inverse Problems ” o revista de matematica, foarte bine cotata. Este drept ca nu toata lumea a aflat de existenta ei. Revistele mai sus mentionate „Publ. Math. Debrecen sau Filomat” sunt mai apropiate de nivelul dvs.

              „MR2302979 Reviewed Johansson, T.; Marin, L. A procedure for the temperature reconstruction in corner domains from Cauchy data. Inverse Problems 23 (2007), no. 1, 357–372. „

          • Draga doamna Alexa,
            iata cum se autodescrie revista Inverse Problems (https://iopscience.iop.org/journal/0266-5611/page/about-the-journal#aim):
            An interdisciplinary journal combining mathematical and experimental papers on inverse problems with theoretical, numerical and practical approaches to their solution. As well as applied mathematicians, physical scientists and engineers, the readership includes those working in geophysics, radar, optics, biology, acoustics, communication theory, signal processing and imaging, among others. The emphasis is on publishing original contributions to methods of solving mathematical, physical and applied problems. … Due to the broad scope of the journal, we require that authors provide sufficient introductory material to appeal to the wide readership and that articles which are not explicitly applied include a discussion of possible applications.
            Prin urmare este evident ca nu avem a face cu o revista de matematica. Nici nu are cum din moment ce este publicata de IOP (Institute of Physics)!
            Lipsa de argumente nu va justifica marlania de a decreta care dintre reviste sunt mai apropiate de nivelul unei persoane pe care nu o cunoasteti. Sunteti o doamna!

            • @Paul Lipsa de argumente si de cultura stiintifica nu justifica minciunile pe care le proferati. Ar trebui sa stiti ca se publica mult mai greu intr-o revista multi-disciplinara decat intr-una axata pe o anume tematica, pentru ca sunt numarul de articole primite la asemenea reviste este mult mai mare, deci alegerea este mult mai dificila. Ar trebui sa fiti multumit ca va ajut sa va faceti o minima cultura matematica si ati aflat de existenta acestei reviste de matematica, pe care o ignorati total. Macar despre Mathscinet sper ca stiati ca exista….
              Ceea ce ma ingrozeste este faptul ca oameni ca dv ajung in pozitii cheie, decid cine obtine un titlu de doctor sau de abilitat, sau un proiect. Si cand nu obtin ceea ce isi doresc , incep sa arunce cu noroi in oameni capabili.
              Este atitudinea omului marunt si invidios, incapabil sa vada mai departe de CV-ul lui modest, daca nu cumva chiar nul.

  3. Mda, marog, bucu are cu vreo 20% mai mult decat ar trebui, iashu” cu cca10% mai putin decat s-ar cuveni. Problema e ca bucu reprezinta tot sudul, iar tudorel toader pe nimeni din MOLDOVA!
    (A, pardon, doar pe cei ca el din UNIVERSITATEA transformata dupa chipul si asemanarea sa si a predecesorilor sai fara de care niciodata n-ar fi ajuns Pana Aici!
    Dupa cum observati nu e nimeni din Galati, ci doar din recentul centru universitar CLUJ/ Cimishoarea (ambele dezvoltate de comunisti) hipereprezentat deoarece are spate politic consistent in postceausismul antiromanesc din care a aparut si tudorel toader.
    Oricum ar fi, dupa toti astia doar NIMICU nimicului urmeaza sa va inghita pe toti in cateva decenii.

    • Au sprijin POLITIC transfrontalier in numele MULTICULTI si alte aberatii pe care le tot promo Fritzu nostru.
      (vezi ultimele UNIVERSITATI incluse in reteaua UE academica de cercetare… din care nu face parte niciun Galati – desi are domenii de cercetare unice in ROMANIA si REALIZARI – si nici macar Gh. Asachi, cu cea mai veche Facultate de pe teritoriul NATIONAL -, dar face parte Universitatea de talie MondialU din Petrosani/ tg.jiu, n-am retinut, unde lucreaza securistu nostru raspopit iubitor de secui si austriecii care scot profituri colosale deoarece Putin e marinimos si desi voinic nu le cere mai nimic!
      …ca sa intelegeti cine sunt cei din spatele lor.

  4. In Ro, daca exista regionalizare si descentralizare teritoriala altfel ar fi stat lucrurile. Fiecare regiunea avea autonomie de a lua decizii majore in probleme de invatamant universitar. Cam cum sunt landurile in Germania, regiunile in Franta si voievodatele in Polonia. Atata timp cat exista centralism dirijat de la Bucuresti nu vom avea niciodata lucruri corecte. Legea trebuie sa fie buna, nu ceea ce avem acum. DeRomania Educata s-a ales praful de mult, pentru ca exista alte interese si politizare excesiva impusa de la Capitala. Cei care sunt in aceste comisii ale MEC sunt si sustinatorii din umbra si castigatorii licitatiilor de proiecte.

  5. Sincer? Nu vad de ce ar mai trebui sa existe CNATDCU. Responsabilitatea trebuie lasata universitatilor (fiecare pasare pre limba ei piere!). In tarile cu invatamint superior adevarat nu exista asa ceva. Iti iei diploma de doctor de la Universitate chiar in ziua sustinerii/aprobarii de catre comisie. Iar titlurile de profesor samd sunt date de universitatea care te angajeaza. Ea poarta intreaga responsabilitate privind politica de cadre.

    • Deci universitatea poate sa descarce lunar salarii de cateva mii de EUR pt imposturul x sau y (din bugetul public) in numele responsabilitatii pentru politica de cadre? Atunci cand rectorul vine cu bani de acasa sau cand univeristatile vor fi niste covrigarii de la coltul strazii, poate….

  6. Sau cum să interpretăm statisticile…Atât în THE 2018 (în 2019, UAIC este 1001+), cât și în QS 2019, UAIC este listată, alături de alte universități din Ro, în intervalul 801-1000. Listarea în interval se realizează în ordine alfabetică. Prin urmare, doar din aceste date, nu se poate deduce că o universitate dintr-un interval este „cotata peste” o alta universitate din aceeași „mulțime”.

  7. Chiar asa! Au fost omisi savantii de la Iashington? Glumeam!

    Aflati ca singurul clasament care ia in considerare doar performante reale ale universitatilor este clasamentul ARWU(Academic Ranking of World Universities), cunoscut si ca clasamentul Shanghai. Aici se iau in considerare doar premiile Nobel, medaliile Fields sau Abel, articole si citari in primele 20 de reviste ale fiecarui domeniu masurat(tinand cont de scorurile date de Science Citation Index Expanded), iar ultimul criteriu, cu o pondere mai mica, masoara nr de articole si citari in toate revistele acoperite de Science Citation Index Expanded. Articole scrise de profesori sau studenti ai universitatii ce se evalueaza.

    In acest clasament, o singura universitate din Romania a ajuns in top 500 in clasamentul global, intr-un singur an, nu mai retin care. Si anume Universitatea Bucuresti(pe un loc intre 401 si 500, care releva forta academica a universitatilor romanesti).

    ARWU face si clasamente pe domenii si subdomenii. In clasamentul pe Matematica, Univ Babes Bolyai si Univ Buc au fost intr-un an pe locuri intre 201 si 300. In acel an Univ Iasi a fost, tot la Matematica, pe un loc intre 401 si 500. In acest clasament anual pe Matematica, Univ Babes Bolyai si Univ Buc au fost prezente de 4-5 ori, Univ Iasi doar o data, in top 500.

    La link-ul urmator, aveti toate datele: http://www.shanghairanking.com/.

    Pentru clasamente pe domenii, dati la Rankings si selectati Subject Ranking.

    Clasamentele pe care le invocati dumneavoastra nu reflecta valoarea reala a universitatilor evaluate, pentru ca tin cont de infrastructura, nr studenti, promovabilitate si fel si fel de criterii care nu au nicio legatura cu valoarea reala.

    Ceea ce am scris mai sus nu reprezinta o scuza pentru MEC si nominalizarile facute in CNATDCU in aceasta perioada. Ce pretentii poti avea de la Monica Anisie, in acest sens? Alegerile facute sunt, sa zicem, bune, dar ar fi putut fi mult mai bune!

    In ceea ce priveste Univ A.I.Cuza, tot respectul meu pentru profesorii si cercetatorii valorosi ai acestei universitati! Insa faptul ca o comunitate academica consacrata a putut alege ca rector pe un personaj ca Tudorel Toader ma face sa am nenumarate dubii privind moralitatea acestei comunitati. Si deseori moralitatea este in stricta legatura cu valoarea si competenta!

    • Credeti că clasificarea ARWU a stat la baza numirilor în CG și paneluri? Oare?
      Din păcate, universitățile din România nu se pot lăuda cu poziții demne în clasamente. Spre exemplu, conform clasamentului ARWU 2019 Iranul are 13 universități în top 1000, dintre care două în top 500.

      • Evident NU ! Anisie n-a auzit de ARWU si oricum i-ar fi foarte greu sa priceapa despre ce e vorba in chestia asta numita ARWU. Lasand la o parte pe Anisie, sunt multi universitari cu pozitii la varf in minister si universitati care fie nu au auzit de ARWU, fie, daca au auzit, ignora si bagatelizeaza acele clasamente( pentru ca sunt neconvenabile mocirlei in care se scalda alaturi de fel si fel de impostori de prin universitati).

        Exemplul dat de comentatorul Paul, mai sus, este relevant in legatura cu „problemele” celor ce au fost desemnati de minister in comitetele de selectie!

        Sunt multe nume care ar fi trebuit, de facto, repinse in alegerea membrilor CG si ai panelurilor. De acord in totalitate si cu ceea ce spuneti in legatura cu fostul rector UBB.

        Dar, daca ar fi fost desemnati mai multi profesori de la UAIC, credeti ca ar fi fost cei potriviti pentru a face parte din CNATDCU? Eu cred ca nu! Ar fi fost preferati tot cei ce sunt maestri ai compromisurilor, sau cei care, in numele unor scoruri prost intelese, si-ar fi promovat prieteni, colegi de proiecte banoase sau amici politici.

        • Probabil. Pentru că nu avem o metodologie clară și un proces transparent de selecție. Nu avem încă afișate listele celor selctați de comitetele de selecție. „asistăm de mai multă vreme la adevărate jocuri de putere, în care grupuri cu afinități regionale din diferite instituții de stat își revendică supremația la nivel central.”

      • E jenant ceea ce releva clasamentele ARWU in legatura cu valoarea universitatilor din Romania! Exemplul cu Iran este concludent!

        • O completare la cele spuse ieri, Iranul are si o universitate în top 400 ARWU. Cercetarea în România suferă de o subfinanțare cronică. Avem competiții o data la patru ani cu rate de succes conform pachetelor de informații de doar 5-7% (ultimele PED2019 și PCE2020). Ne așteptăm să ajungem în topuri….?

      • Exista impostori care reusesc sa patrunda si prin universitatile din lumea „buna”! Problema din Romania este ca avem un procent mare de impostori prin universitati, si mai mult, impostorii nostri sunt impostori cu ifose de savanti!

  8. Este, pur si simplu, o gafa. Dar cum s-ti permiti gafe atunci cand este vorba de un domeniu atat de important?
    Una e sa asculti pe la usi si sa dai buzna in clase spunand ca tu esti chiar ministrul si sa tragi de urechi invatatoarea, si alta sa formezi echipa menita sa faca ordine in privinta titlurilor academice! Un domeniu atat de murdarit si de batjocorit in Romania!
    Poate ca a contat faptul ca cea mai veche si candva cea mai prestigioasa universitate din tara se complace in a avea un rector atat de compromis. Poate ca Ministerul s-a obisnuit cu ideea, de multe decenii foarte agreata la Bucuresti, ca Moldova e un fund de tara, deci de ce s-o mai ia in seama?
    Dar cine, decat moldovenii, ar trebui sa rastoarne aceasta stare de fapt?

  9. Țara arde si babele se piaptănă. Topurile cu pricina sunt scientometrice. La cat de slabă este finanțarea cercetării, nu înțeleg de unde ambiții de a fi in orice topuri.

    Trebuie 10 ani de finanțare susținută ca sa putem vorbi de cercetare. A nu se confunda banii pentru pregătirea studenților cu banii pentru cercetare.

    Dar, pregătirea profesională mai interesează pe cineva prin universități? Sau rămânem cu capul in norii citărilor si a indicatorilor scientometrici?

    • Bulls’ eye! Dar nu ne convine: dacă ne ia cineva Hirsch-ul personal, obținut prin: tractare în echipa conducătorului de doctorat, lingușirea colegilor, puparea în fund a politicienilor de la Bucu care împart mălaiul prin UEFISCDI, parazitarea unei echipe din străinătate, integrarea într-o cooperativă de citare reciprocă ori pur și simplu prin încondeierea unor lucrări ale unor străini, nouă ce ne mai rămâne? Să citim lucrări ale studenților 30 de ore pe săptămână? Și la partid, la agapă, la business-ul personal când mai mergem? Să scriem manuale (necotate în evaluare)? Decât 1000 de pagini într-un tratat, mai bine 3 pagini în WoS!
      Deci: nici cercetare nici pregătirea studenților, ci auto-tragerea de păr în sus pentru a crește în clasificările internaționale! Învățământul „superior” – olimpiada descurcăreților! Calitatea de membru CNATDCU, ARACIS: dregătorii! Dacă vrei să omori un domeniu de vocație, de har, de pasiune, birocratizează-l.

  10. Cumva, cei care cred exclusiv in indicatori scientometrici( si o fac nu din interese personale sau de grup, ci din buna credinta) presupun ca niste indicatori scientometrici buni reflecta si o buna pregatire profesioanala in relatia cu studentii. Ceea ce nu este adevarat!

    Cunosc nenumarate cazuri, in care persoane cu liste de lucrari considerate tari de scientometristi tin cursuri si seminarii execrabile, neinteligibile si deseori pline de greseli flagrante. In unele cazuri e chiar surprinzator faptul ca aceste personaje care clar nu stapanesc notiuni elementare au putut fi autori de articole in reviste tari(e adevarat, in colaborare !!!??). Incurcate sunt caile Domnului !!

    In acelasi timp insa, nu poti numi UNIVERSITAR pe cineva care nu e in stare sa publice macar 2-3 articole in reviste recunoscute, articole prin care sa aduca minime elemente de noutate in domeniul in care lucreaza.

  11. Pentru ca articolele bine cotate ale unor profesori de doi lei, sunt scrise de altii, la fel si cursurile lor. Au intrat in invatamantul universitar din perioada cea mai lejera de dupa 1995 si acum trebuie sa asteptam sa faca 70 de ani ca sa avem catedre libere sa angajam pe altii poate mai bine pregatiti. Atata timp cat vor fii contrate de munca nederminate in invatamant nu vom avea calitate in veci.

  12. Pai era de asteptat! Se cunoaste orientarea pnlista a Timisoarei (rectorul UV mare deutat pnl, primarul Timisoarei si fostul rector al UT, mare sef la pnl), Clujului (numai Boc fiind aminiti si este destul) si Bucurestiului (UB a lovit sistematic orientarile de stanga). Ca urmare, cum era sa fie nominalizari de la Iasi (rector T Toader!), Galati (rectorul fost ministru psd), Suceava (idem). Desi mediul academic nu ar trebui sa fie atras in lupta politica, din pacate, iata doamana ministru are grija de pnl! Acuma ca nici rectorii nu se abtin de la a face politica fatisa, este la fel de adevarat.

  13. „…Iașul, „capitala istorică și culturală a României”, cu a sa „cea mai veche universitate românească”…”

    Și eu cred, la fel precum autoarea articolului că, dincolo de criteriile scientometrice de evaluare, numărul mic al cadrelor didactice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și din Moldova în CNATDCU este intenționată. Și nu este vorba despre un act de corupție al unui profesor, ori al altuia, care ar fi putut fi ocoliți în procesul de selecție. Este vorba despre întreg corpul didactic, astfel încât cu greu au putut fi selectați doi membri ai panelurilor.

    Onestitatea și buna credință a profesorilor de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza au fost demonstrate cât se poate de elocvent cu ocazia alegerii în funcția de rector al domnului Tudorel Toader. Nu doar că a fost ales în această funcție un om care a contribuit în cel mai direct mod la scoaterea României de pe traseul său european, făcând un imens rău Justiției și nesocotind principiile statului de drept, dar s-a dovedit pe deasupra lipsit de profesionalism. Motivarea propunerii de demitere a d-nei LC Kovesi, spre exemplu, este o bâlbâială incoerentă și neconvingătoare.

    În acest context, lipsa de scrupule a profesorilor ieșeni i-a făcut nu doar să-l aleagă entuziast pe cel fără care merită disprețul tuturor cetățenilor români pentru imensul rău social pe care l-a înfăptuit, dar au refuzat – în ciuda apelului disperat al studenților – să candideze la funcția de rector contra d-lui T Toader! O lașitate și o conformare mai mare la „direcția politică trasată” de dl. T Toader nici nu s-ar fi putut închipui! Nici un cadru didactic nu a făcut măcar o declarație despre incompetența, ori reaua credință antinațională a d-lui T Toader, ceea ce nu poate fi interpretat decât drept susținere solidară a acestuia.

    Prin urmare, ce încredere poate avea mediul universitar că evaluările cadrelor didactice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași vor fi corecte?! Dacă T Toader a ajuns profesor (zice-se bun), deși a demonstrat că nu este capabil nici măcar să motiveze coerent ticăloșia națională pe care a înfăptuit-o, ce speranță de bună credință poate exista în cazul evaluării tezelor propriilor studenți și cadre didactice care ar putea ajunge la profesorii provenind din Iași?! Niciuna!

  14. Universitatea din Iasi si-a batut joc de tot prestigiul ei la nivel national atunci cand l-a uns rector pe unul de teapa lui Tudorel Toader. Este o rusine pentru mediul academic. Sute de profesori de la Iasi au votat un asemenea individ. S-ar putea aceasta sa fie explicatia pentru marginalizarea universitatii din Iasi.

  15. Draga doamna Alexa,
    care sunt minciunile pe care pretindeti ca le proferez? Am justificat tot ce am afirmat. Neavand argumente sa combateti ceea ce sustin, porniti atacul la persoana. Ceea ce este straniu este ca va imaginati ca eu sunt in pozitii cheie, ca decid cine obtine titlul de doctor sau de abilitat, ca am un CV nul etc.
    Ramane clar insa ca domnul Liviu Marin nu are nici macar un articol publicat intr-o revista care sa fie incadrata de Clarivate Analytics la domeniul Matematica.
    Ramane sa vedem foaia matricola a domnului Liviu Marin de la studiile de licenta ca sa ne lamurim ca in leatul dansului nu ar fi prins anul V, deci nu ar fi avut acces la invatamantul superior sau la cercetare.
    Faptul ca nu doriti sa vedeti acest document este atitudinea strutului care baga capul in nisip.
    Va multumesc ca va imaginati ca ma ajutati sa-mi fac o minima cultura matematica, dar nu inghit gogoasa ca Invers Problems este o revista de matematica. Incercati in alta parte!

    • @Paul Ceea ce nu inghititi este faptul ca sunt si oameni care reusesc sa aiba o cariera decenta in Romania, muncind corect si fiind recunoscuti ( atat ei cat si munca lor) in Romania.
      Despre faptul ca dvs ” nu inghititi gogoasa ca Invers Problems este o revista de matematica” va priveste direct si personal si nimeni nu e vinovat pentru ignoranta dvs stiintifica. Nu aveti decat sa va uitati pe ultimul numar al acestei reviste si sa vedeti articolele de matematica: dar banuiesc ca sunteti incapabil sa aveti un aviz coerent pentru absolut tot ce iese din sfera dvs de lucru, destul de ingusta dupa cat imi dau seama.

      „Semiclassical inverse spectral problem for seismic surface waves inisotropic media: part II. Rayleigh waves” este unul din articolee aparute in ultimul numar al revistei Inverse Problems ( l-am luat la intamplare, este primul ca:e apare): nu vi se pare prea matematic subiectul? Totusi, chiar nu va este jena sa va aratati ignoranta, chiar si sub pseudonim?

      Cat despre ceea ce nu incetati sa sustineti despre note si inscrierea in master, repet ceea ce am mai spus de vreo 2 ori: daca este adevarat, atunci asta inseamna ca multe note se dau aiurea in tramvai si ca oameni care in Romania nu sunt bine cotati, ajung sa termine cu brio master, doctorat si post doctorat in universitati straine cu un bun renume in domeniul respectiv. In schimb multi dintre cei cu note mari in facultatile romanesti se chinuie cu anii sa termine un doctorat in Romania si-si continua parcursul mediocru cu pseudo-publicatii stiintifice in pseudo-reviste stiintifice. Deci, ce este de preferat dupa mintea dvs? Ati face bine sa cogitati mai mult si sa scrieti mai putin: nu convingeti pe nimeni cu pseudo-argumentele dvs.

      • Draga doamna Alexa,
        daca pentru domnia voastra Inverse Problems este o revista de Matematica, desi chiar auto-prezentarea ei nu pretinde acest fapt, nimeni nu va poate impiedica sa va faceti de ras. Clarivate Analytics nu o incadreaza la acest domeniu.
        Despre ignoranta mea stiintifica va pronuntati in necunostinta de cauza. Eu pot insa sa va indemn sa va imbogatiti cultura generala si sa renuntati la inventii lingvistice de tipul „”inscriere in master”, „de vreo 2 ori”, „sa aveti un aviz”, „sa cogitati” etc.
        De unde stiti ca domnul Marin a terminat cu brio masterul si doctoratul? Daca ar fi adevarat, ar fi fost profesor in Anglia. Va rog sa nu puneti placa cu dragostea de tara, cu ridicarea din noroi a stiintei din Romania etc. Eu cred ca totusi va intereseaza ce note a avut la licenta domnul Marin, dar nu doriti sa recunoasteti. Sau poate ca stiti deja care sunt acestea si nu doriti sa se afle!

        • @Paul „”De unde stiti ca domnul Marin a terminat cu brio masterul si doctoratul? Daca ar fi adevarat, ar fi fost profesor in Anglia”””.
          Nu stiu si nici nu ma intereseaza, stiu doar ca daca nu ai macar cateva rezultate bune, nu termini doctoratul in universitati ca respectiva si nici nu obtii un postdoctorat. Cat despre ” a fi profesor in Anglia”, daca vi se pare ca este o rusine sa nu obtii un post intr-o universitate straina, atunci banuiesc ca sunteti mare profesor prin vestul Europei Statele Unite sau Japonia, incat va permiteti sa-i judecati pe altii. Daca nu este cazul, si evident, nu este cazul, atunci putina modestie si respect pentru cei care au reusit ceea ce nu a fost cazul pentru dvs nu v-ar strica. Invidia o sa va dea arsuri la stomac, acceptati-va asa cum sunteti si respectati valoarea.
          Este clar ca ignorati lumea universitara care depaseste granita carpato-danubiana, de unde minimizarea unor rezultate obtinute de altii. Sau poate ca strugurii sunt acri, prea acri pentru dvs. Inca o data, atentie la arsurile stomacale.
          Cat priveste articolul pe care il citati, este vorba de anul 2002, si daca nu ma insel, prin acea perioada a aparut acea revista si inca una de la Cluj. Stiu ca atunci au fost cooptati in editorial board cateva personalitati exterioare, pentru a provoma revista, asa cum s-a facut apel la colegi din tara si strainatate ca sa se publice un articol-doua, pentru a ajuta la demararea revistei.
          Personal nu sunt de acord cu aparitia acestor reviste pe langa universitati mici si fara valoare stiintifica, chiar si pe langa cele mari, pentru ca reviste stiintifice sunt destule, dar stiu ca unii au dat o mana de ajutor, simtindu-se poate obligati moral sa o faca.. De atunci e cale lunga si de cativa ani buni, revista este pe duca.
          Dar iarasi ma izbesc de ignoranta si superficialitatea dvs in a intelege lucruri destul de evidente. Ca sa nu mai vorbim ca eu ma referam la cei care isi fac cariera publicand in asemenea reviste, pe intelesul dvs au majoritatea lucrarilor in asemenea reviste, si nu la cei care au cateva articole in reviste modeste, pe durata unei intregi cariere.
          Iarasi constat ca asemenea detalii va scapa in totalitate, ceea ce este imposibil pentru un bun matematician.:concluzia o trageti singur:.
          Deci, puteti sa va invartiti in jurul Clarivate Analytics cat vreti: nimic nu scuza invidia de care dati dovada si dorinta de a murdari un coleg care a reusit.

          • Draga doamna Alexa,
            prin urmare propuneti sa trecem la acordul fin. Asadar, nu conteza unde, ci cat. Ei bine, aflati ca onoarea se pierde o singura data.
            Oricat incercati sa abateti atentia de la problema in cauza, ea exista si se enunta astfel: domnul L. Marin, dupa Clarivate Analitics, nu are nici macar o lucrare incadrata la domeniul matematica; foaia matricola a domniei sale, aferenta studiilor de licenta, ne arata ca nu indeplinea conditiile cerute pentru a urma anul V, deci nu avea acces la invatamantul superior sau la cercetare. In viziunea domniei voastre domnul Marin „a reusit”: este „good enough for the Orient”, caci pentru Apus nu prea. In plus, aflam de la dumneavoastra ca domnul Marin (pe care inteleg ca-l apreciati) a contribuit la „demararea” revistei de la Baia Mare, pe care dumneavoastra o desconsiderati. Halal consecventa!

            • @Paul Ma tem ca faceti parte din cateogoria celor care sunt convinsi 100% ca au dreptate, sunt impermeabili la orice argument si sunt convinsi ca de vina pentru esecul lor sunt intotdeauna altii.
              Repetati niste fraze din care nu intelegeti nimic: imi pare rau sa o spun pentru ca banuiesc ca sunteti universitar si ma ingrozeste idee ca cineva ca dv preda studentilor si se lauda ca face cercetare. Pentru ca este evident ca habar nu aveti cu ce se mananca cercetarea adevarata.
              Ca sa fie clar: in comentariile mele nu apar o persoana ci un principiu. Acela care consta in a recunoaste realizarile cuiva si nu a lasa persoane ignorante si/sau rau intentionate sa murdareasca efortul acestor realizari.
              Ramaneti in lumea dv ingusta in care conteaza niste note in licenta ( daca este adevarat ce afirmati, ceea ce nu este deloc clar) si nicidecum adevaratele realizari. Celelalte aiureli nu sunt decat simbolul unei suferinte interioare si al unui ego supradimensionat care nu poate accepta ca altii au reusit mai bine ca el/ea.
              Nu regret timpul consacrat acestor comentarii: inteleg mult mai bine de ce fosti colegi ramasi in tara si care au o cariera universitara frumoasa sunt obositi pana peste poate si scarbiti de mancatoria si invidia din mediul universitar mioritic, pe care il reprezentati cu mult succes.

      • Mult prea stimat doamna Alexa,
        va semnalez o lucrare:
        L. Marin, D. Lesnic, A regularisation method for the numerical solution of the Cauchy problem for the Helmholtz equation, Buletinul Ştiinţific al Universităţii Baia Mare, Seria B: Fascicola Matematică-Informatică 18(2) 235-242, 2002.
        Si acum va citez: „Este mai simplu de publicat in Publ. Math. Debrecen sau in Filomat, alte revista ” stiintifica” de mare succes printre pseudo-cercetatori. Ca doar toata lumea stiintifica a auzit de Universitatea din Debrecen si cea din Nis, ca si de cele din Baia Mare, Tg-Jiu si Suceava, universitati de top cu reviste de top, unde publica numai matematicieni de top.”

      • Mult stimata doamna Alexa,
        puteti spune ce doriti despre persoana mea. Oricum vorbiti in necunostinta de cauza si faceti fel de fel de presupuneri, in speranta ca astfel se acopera informatiile concrete pe care le semnalez.
        De data aceasta va dau cateva amanunte despre conducatorul de doctorat al domnului Marin.
        „Professor Derek Ingham is an applied mathematician who has worked on a wide variety of engineering and industrial mathematical problems in collaboration with numerous engineering scientists and with several industries and acted as an Expert Witness. He has published research papers with members of staff in all the engineering and environment departments, and several science and medical departments. At present he supervises 15 PhD students and has successfully supervised over 100 PhD students.”
        Pentru conformitate: https://www.sheffield.ac.uk/mecheng/people/academic/derek-b-ingham
        Astfel puteti (oare?) intelege ca domnul Marin nu poate selecta matematicieni, ci ingineri sau „matematicieni aplicati”, caci dansul nu este matematician.
        In plus, puteti vedea ca vestita Universitate „Spiru Haret” are „filiale” in Apus. 115 doctori/doctoranzi este o performanta. Domnul Marin este unul dintre ei si a fost coordonat de cineva care „worked on a wide variety of engineering and industrial mathematical problems”. Matematica curata!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mariana Neamtu
Mariana Neamtu
Mariana Neamțu este cercetător, doctor habil., coordonatoarea grupului Științele Mediului din cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Preocupările sale sunt în domeniul protecției mediului (soluții inovative și ecologice privind epurarea apelor uzate). A beneficiat de stagii de cercetare în universități și centre de cercetări din Germania, Elveția și Marea Britanie.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe

Tu vei muri de bătrânețe. Eu voi muri din cauza schimbărilor climatice. Tânăra care poartă pancarta pe care se...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Acordul dintre Israel si Emiratele Arabe Unite: normalizare și trădare

La data de 13 august, președintele american Donald Trump anunța încheierea unui acord între Emiratele Arabe Unite și Israel, o înțelegere istorică...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.