marți, ianuarie 26, 2021

Un teribil avertisment

Marele, însă tare mi-e teamă că și singurul merit al lui Feliks Ivanovici Ciuev, despre care dintr-o scurtă noțiță însoțitoare aflu că ar fi fost publicist, poet și prozator- mă grăbesc să adaug eu, fiindcă precizarea mi se pare absolut obligatorie, “sovietic”, a se citi, obligatoriu, bolșevic retroactiv până în măduva oaselor.- este acela de a fi avut răbdarea și consecvența de a se fi întâlnit și de a fi conversat de 139 de ori cu Viaceslav Mihailovici Molotov. Nimeni altul decât celebrul fost ministru de Externe al Uniunii Sovietice din perioada stalinistă în sarcina căruia cade pe veci responsabilitatea mega-ticăloșiei de a fi semnat, cot la cot cu Ribbentrop, celebrul pact sovieto-german consfințind alianța temporară dintre Stalin și Hitler.
Mai precis. Între anii 1969 și 1986, Feliks Ivanovici Ciuev a ascultat fără să crâcnească, fără a formulă o minimă, o elementară obiecție, fără să aibă nici cea mai mică reacție omenească minciunile revărsate în cascadă de unul dintre acei indivizi care au făcut posibil să se manifeste și să provoace ravagii ceea ce Leszek Kolakowski numea “diavolul în istorie”. Comunismul în două dintre formele sale cele mai abjecte leninismul și stalinismul. Pe care fanatismul iresponsabil al omului de partid Molotov nu doar că le-a slujit necondiționat, ci a și încercat să le justifice – cu toate atrocitățile, cu toate crimele în masă, crime duse până la faza de genocid- până la sfârșitul vieții lui.
Cele 139 de conversații, mustind de adorație față de Lenin și Stalin și de ură pentru Nikita Sergheevici Hrusciov plus a 140 conversație, eșuată, inexistentă care marchează, scandalos de melancolic, dispariția de pe Pământ a acestui veritabil monstru, care e mereu dornic să sublinieze că nu a fost niciodată diplomat, ci eminamente comunist, rolul său fiind acela de a îndeplini întocmai sarcinile încredințate de partid- reprezintă substanța cărții Conversații cu Molotov- În cercul puterii comuniste, semnată de Ciuev și Molotov. Carte apărută în 1991 într-o Uniune Sovietică aflată pe punctul de a-și da obștescul sfârșit. Tradusă în limba română de Antoaneta Olteanu (care a întocmit și o suită de minuțioase note) și apărută în 2017 în colecția Historia a editurii Corint.
Versiunea românească beneficiază de o binevenită și atent cumpănită prefață datorată istoricului Armand Goșu, autorul ei având grijă să atragă atenția cititorului român asupra nenumăratelor falsuri istorice comise de Molotov în zicerile sale halucinante. Falsuri în nici un fel contrazise, cu atât mai puțin amendate de Feliks Ciuev. Care, așa după cum ne înștiințează o notă, s-a dezis ferm chiar și de postfața ediției în limba rusă, postfață scrisă de doctorul în istorie Serghei Kuleșov care a mai încercat să dreagă lucurile.
Astfel stând lucrurile nu pot decât să îmi exprim mirarea în legătură cu aprecierea apărută în Kirkus Reviews, reprodusă pe coperta a patra a ediției românești. Apreciere în conformitate cu care “plină de portrete surprinzătoare, pătrunzătoare și memorabile, cartea este o sursă istorică de primă mână. O relatare în stare să hipnotizeze și să înfricoșeze totodată pe cititor”. Mă întreb cum ar putea fi catalogată drept “o sursă istorică de primă mână” o succesiune de afirmații care justifică atât foametea artificial declanșată de Stalin în 1934 cât și Marea Teroare din 1937. Rostul acestei mari nelegiuiri fiind, în opinia lui Molotov, acela de a-i elimina pe cei ce oscilau. Iată ce a spus cu gura lui Molotov: “Anul 1937 a fost necesar – dacă avem în vedere că după revoluție noi am tăiat în stânga și în dreapta, am obținut victoria, dar restul dușmanilor de toate orientările au continuat să existe și în fața pericolului amenințător al agresiunii fasciste ei se puteau uni”. Reamintesc, vorbele acestea sunt rostite de nimeni altcineva decât de cel care a semnat un act politic odios consfințind unirea dintre nazism și comunism!. Măcar aici trebuie să îi dăm dreptate autorului anonim care a scris năzbâtioasele aprecieri din Kirkus Reviews. Zicerile lui Molotov s-ar cuveni să ne înfricoșeze și să ne atragă mereu atenția că sunt oricând posibile recidive ale cumplitei hipnoze reprezentate de ideologia comunistă.
Iată motivul pentru care socotesc cele mai bine de 650 de pagini ale acestei cărți drept un teribil avertisment asupra a ceea ce ar putea să însemne reinstaurarea hipnozei comuniste.
Feliks Ciuev& Viaceslav Molotov- CONVERSAȚII CU MOLOTOV- ÎN CERCUL PUTERII COMUNISTE; Traducerea: Antoaneta Olteanu; Editura Corint, București, 2017

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.