joi, ianuarie 20, 2022

Uniunea și viitorul ei – oportunitatea dezbaterii cetățenești

„Conferința asupra Viitorului Europei va deschide un spațiu nou de dezbateri cu cetățenii asupra provocărilor și oportunităților care stau în fața Europei. Cetățenii europeni indiferent de profesiune sau de locul în care trăiesc în Uniune pot să participe la dezbateri, iar tinerii vor juca un rol esențial în conturarea viitorului proiectului european.”

Joint Declaration on the Conference on The Future of Europe – Martie, 2021

DECLARAȚIA COMUNĂ

Ideea asupra unei „conferințe asupra viitorului Uniunii”, care să permită consultarea largă a cetățenilor europeni, a fost lansată de președintele francez Emmanuel Macron[1] și a găsit sprijinul cancelarului german de atunci, Angela Merkel.

În decembrie 2019, la o reuniune a Consiliului European, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au căzut de acord că „Proiectul Conferinței asupra Viitorului Europei” este necesar și ca ar trebui lansat în cel mai scurt timp, vehiculându-se la acel moment ca debut luna martie 2020, în mandatul președinției croate la Consiliul Uniunii Europene.

Pandemia SARS-CoV-2 a amânat cu un an planurile legate de debutul conferinței, astfel că, în cele din urmă, evenimentul de lansare a fost organizat în mandatul președinției portugheze la Consiliul UE, mai precis în luna martie, când a fost dată publicității Declarația Comună, semnată de premierul portughez Antonio Costa, de Ursula von de Leyen, președintele Comisiei Europene și de David Sassoli, președintele Parlamentului European.

Conform declarației comune, reperele Conferinței sunt următoarele:

(a) Principii:

Conferința se bazează pe principiile incluziunii, deschiderii și transparenței, dar cu respectarea regulilor privind protecția vieții private și a identității participanților.

Dezbaterile cu cetățenii sunt înregistrate și pot fi accesate pe platforma dedicată conferinței, împreună cu documentele aferente respectivelor dezbateri. Conferința are o identitate care o singularizează, o platformă pe care cetățenii se pot înscrie și pune la dispoziție un calendar al evenimentelor care pot fi accesate de cei interesați, după ce și-au creat un cont în platformă.

Organizarea conferinței și a evenimentelor de sub egida acesteia se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, așa cum acestea se regăsesc în Tratatele fondatoare și în Cartea Europeană de Drepturilor Fundamentale ale cetățenilor.

(b) Principalele teme de dezbatere:

Conferința va da o voce cetățenilor europeni în dezbaterile care privesc cele mai importante teme ale Agendei Consiliului European pentru perioada 2019 – 2024, precum a celor legate de provocarea pandemică și se vor axa pe: (i) construcția unui continent „mai sănătos”; (ii) măsuri de răspuns la provocările ridicate de schimbarea climatică și protecția mediului; (iii) o economie care produce pentru oameni, egalitate de șanse, solidaritatea inter-generațională; (iv) transformarea digitală; (v) drepturi și valori europene, domnia legii; (vi) provocările migrației; (vii) securitatea europeană și rolul Uniunii Europene în lume; (viii) fundamentele democratice al Uniunii; (ix) întărirea proceselor de guvernare democratică a Uniunii Europene.

(c) Modul de organizare al Conferinței:

Conferința se găsește sub autoritatea a trei instituții europene: Parlamentul UE, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene; președinții celor trei instituții exercită Președinția Comună a Conferinței.

O structură de guvernanță va asigura conducerea lucrărilor Conferinței și este formată din: (i) Un Comitet Executiv, care va fi format din reprezentanții celor trei instituții europene și va raporta periodic Președinției Comune. Comitetul Executiv este responsabil de luarea deciziilor prin consens, de supervizarea progresului lucrărilor conferinței, pregătirea Plenarelor și de captarea inputului cetățenilor care participă la dezbateri;

(ii) Secretariatul Comun, cu reprezentare egală asigurată de cele trei instituții, asistă Comitetul Executiv;

(iii) Plenarele, se întrunesc semestrial și sunt formate din reprezentanți ai Parlamentului UE, Consiliul UE și Comisia Europeană, dar și reprezentanți ai parlamentelor naționale și reprezentanți ai cetățenilor europeni.

Plenarele trebuie să se asigure că vor fi dezbătute fără scopuri predeterminate și fără a trage concluzii predefinite toate propunerile venite dinspre cetățeni și parlamentele naționale.

(d) Cum funcționează?

Conferința este centrată pe cetățenii europeni, funcționează de jos în sus, pentru a capta tot ceea ce cetățenii au de spus despre Uniunea Europeană. Pentru a oferi cetățenilor rolul central, se organizează o multitudine de evenimente pe întreg teritoriul unional și printr-o platformă digitală accesibilă în toate limbile de pe teritoriul unional.

Evenimentele organizate sub egida Conferinței, cu participare fizică sau prin platforma digitală, inclusiv cele organizate la nivel național, regional și care implică societatea civilă și părțile interesate, trebuie să oglindească diversitatea europeană.

La nivel european, instituțiile europene organizează panelurile de dezbatere cetățenească. Statele membre pot organiza suplimentar evenimente naționale subsumate Conferinței, pentru a aduce și propriile lor contribuții suplimentare la dezbateri.

Rezultatul tuturor dezbaterilor subsumate conferinței sunt colectate, analizate și publicate pe platforma digitală a Conferinței. Pe această platformă orice cetățean european poate veni cu propriile sale idei, pe care să le propună în dezbatere.

Un mecanism de feedback va asigura că ideile împărtășite în timpul Conferinței vor fi cuprinse recomandările pentru acțiune europeană.

O PLATFORMĂ, DOUĂ PLENARE ȘI CÂTEVA RAPOARTE

După Declarația Comună semnată în martie 2021, Conferința Viitorul Europei și-a stabilit organismele de guvernanță în luna aprilie ac. – Comitetul Executiv și Secretariatul Comun -, s-a lansat platforma futureu.europa.eu și s-au creat condițiile pentru organizarea dezbaterilor în cele două Plenare de până acum, din 19 iunie, respectiv 23 octombrie ac..

În acest interval au fost publicate trei rapoarte ale Comitetului executiv, și anume primul și al doilea raport intermediar privind funcționarea platformei digitale și un raport de activitate pentru intervalul martie – iunie (cuprinzând concluziile primei plenare).

Cu privire la participarea cetățenilor europeni la dezbateri, cred că este interesant de urmărit interviul pe care HotNews l-a făcut cu jurnalista Oana Tache[2]; eu am să insist mai mult pe concluziile desprinse din funcționarea platformei futureu.europa.eu în primele trei luni după ce a fost deschisă cetățenilor europeni.

Mai întâi ar trebui definită noțiunea de grup de dezbatere: participarea cetățenilor europeni la dezbaterile preliminare este asigurată prin intermediul constituirii a patru grupuri de dezbatere pe patru teme importante ale Agendei Europene: (i) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală; (ii) Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate; (iii) Schimbări climatice și mediu/sănătate; (iv) UE în lume/migrație.

Cele patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au fiecare trei sesiuni deliberative de trei zile, dintre care două sesiuni cu prezență fizică.

Grupurile de dezbatere sunt alcătuite din 800 de cetățeni europeni, câte 200 pentru fiecare dintre cele patru grupuri, pentru a asigura un echilibru între diversitate (facilitată atunci când numărul este mai mare) și eficacitatea procesului de deliberare.

Cetățenii care participă la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni vor trebui să se angajeze că vor participa la toate sesiunile. Având în vedere importanța exercițiului și contribuția solicitată în termeni de timp și efort, aceștia vor primi o sumă de bani.

Grupurile de dezbatere vor prezenta o serie de recomandări concepute colectiv și cu responsabilitate colectivă care vor fi integrate în deliberările generale ale conferinței, în special în adunările plenare ale conferinței și, în cele din urmă, în raportul privind rezultatul final al acesteia.

Fiecare grup va desemna 20 de reprezentanți care vor participa în plenul conferinței pentru a prezenta și a dezbate cu ceilalți reprezentanți recomandările adoptate. Primele două grupuri de dezbatere vor prezenta rezultatele activității lor în cadrul adunării plenare a conferinței din decembrie 2021, iar celelalte două, în ianuarie 2022.

În privința funcționării platformei digitale, primul raport din august 2021[3] a evidențiat următoarele aspecte:

(a) Au fost colectate în total 19.679 contribuții pe platformă;

(b) Subiectul „Democrație europeană” a înregistrat cel mai ridicat nivel de contribuții (idei, comentarii și evenimente) – 3 641, urmat de „Schimbări climatice și mediu” – 3 156; contribuțiile de la rubrica „Alte idei” se află pe locul trei – 2626, urmate de cele pentru „O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă” – 2007 și „UE în lume” – 1743;

(c) Contribuțiile naționale, raportat la populație (per 1 milion de locuitori): (1) Malta – 163; (2) Luxemburg – 123; (3) Austria – 121; (4) Belgia – 114; (5) Finlanda – 112, iar pe ultimele cinci locuri (23) Grecia – 18; (24) Spania – 17; (25) Estonia – 13; (26) România – 8 și (27) Polonia – 8.

Al doilea raport, din septembrie ac.[4] a ridicat numărul contribuțiilor în total la 22.498., iar ca subiecte abordate, preferințele au rămas aceleași. Subiectele care au trezit interesul cel mai redus au fost: Transformarea digitală – 1378 contribuții; Migrația – 1280 și Sănătatea – 1159.

În privința contribuțiilor naționale, primele cinci poziții au fost ocupate de aceleași cinci țări ca și la raportarea din august, dar în privința țărilor cu contribuții reduse situația s-a schimbat: (23) Italia – 20; (24) Estonia – 15; (25) România – 12; (26) Grecia – 12 și (27) Polonia – 10.

Cât privește primul raport al Comitetului Executiv, acesta abordează ca subiecte: (i) funcționarea platformei digitale, (ii) primul eveniment cetățenesc care a avut loc la Lisabona în 17 iunie ac., (iii) prima Plenară, din 19 iunie, desfășurată la Strasbourg, în sala de plen a Parlamentului European și (iv) activitatea grupurilor de dezbatere.

La Plenară au luat cuvântul, din sală sau online, 150 de participanți și, conform raportului, luările de poziție s-au concentrat pe/subsumat următoarele/următoarelor teme:

• Conferința reprezintă o oportunitate unică și fără precedent pentru o abordare ascendentă, în care democrația participativă completează democrația reprezentativă;

• Necesitatea ca conferința să fie un exercițiu incluziv, să se adreseze cetățenilor din toate categoriile sociale, în toate regiunile și în toate segmentele societății, și să asculte cu atenție preocupările, ideile și propunerile acestora, în special cele ale tinerilor;

• Importanța unor rezultate concrete și a asigurării unor acțiuni ulterioare eficace;

• Necesitatea de a învăța din crizele recente și de a se pregăti pentru viitoare provocări;

• S-a făcut apel la o Europă mai unită, subliniindu-se că statele membre sunt mai puternice împreună, în special din perspectiva provocărilor globale și pe scena internațională;

• Necesitatea de a respecta principiul subsidiarității și de a implica autoritățile regionale și locale;

• Necesitatea de a permite participarea țărilor din Balcanii de Vest la conferință;

• Necesitatea de a recunoaște și prețui progresele realizate de UE și de a nu considera niciuna dintre aceste realizări ca fiind obținută odată pentru totdeauna, recunoscând totodată necesitatea unor schimbări pentru a face față provocărilor viitoare;

• Unii au susținut că procesul ar trebui să se axeze pe prioritățile de politică ale Uniunii, în timp ce alți vorbitori au propus să se includă și chestiuni cu privire la capacitatea și funcționarea Uniunii;

• În mod similar, unii vorbitori au afirmat că ar fi necesare modificări ale tratatelor, în timp ce alții au susținut că sunt posibile modificări în cadrul actual.

EVENIMENTE ORGANIZATE ÎN ROMÂNIA

Cred că, dacă ar fi să întrebăm în ce măsură România și românii se implică în dezbaterile Conferinței Viitorul Europei pe cineva, oricine dintre oamenii obișnuiți pe care-i cunoaștem, și nu mă refer aici la persoane pe care în general nu le interesează ce se petrece în jurul lor, ci la cei care au obiceiul de a se menține informați, am întâlni mai degrabă ridicări din umeri.

Și totuși, se întâmplă. Nu am idee câți români și-au inițiat un cont pe platforma futureu.europa.eu (eu am făcut-o abia în august ac.), dar sunt câteva instituții și organisme care sunt implicate în astfel de dezbateri.

În primul rând, Ministerul Afacerilor Externe a postat pe site-ul său oficial, la secțiunea „Dosare de actualitate”, un material privind dezbaterile Conferinței Viitorul Europei[5], care poate fi util ca un prim ghid pentru cei interesați privind scopul dezbaterilor, documentele și instituțiile conferinței, dar și legat de funcționarea platformei de dezbateri.

Cotroceni, iulie 2021

În 13 iulie ac., Președinția a organizat o sesiune de dezbateri privind Viitorul Europei, găzduită, după cum se vede în imagini, de președintele Klaus Iohannis și la care au participat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi și profesorii Alina Bărgăoanu și Cristian Pârvulescu, de la SNSPA, respectiv Valentin Naumescu de la Babeș-Bolyai.[6]

Concluzionând la finalul dezbaterilor, Klaus Iohannis făcea următoarele remarci:

„Toate crizele pe care le-am avut (…) au avut o componentă importantă pe care nu am reușit să o eliminăm: neîncrederea între cetățeanul european și instituțiile europene sau Uniunea Europeană, cum am putea să spunem, sau neîncrederea dintre cetățean și politicienii care se ocupă de destinele Uniunii. Eu cred că este vital să reclădim încrederea, asta presupune în primul rând să reclădim conexiunea între cetățean și Uniunea Europeană.

Până la urmă, haideți să fim sinceri, pe un simplu cetățean european prea puțin îl interesează dacă Consiliul cu Comisia se înțeleg foarte bine sau bine, sau câte poziții trebuie să fie în Consiliul European, sau câți comisari trebuie să fie. Pe un simplu cetățean îl interesează dacă funcționează Uniunea, livrează ce dorește el de la Uniune, se ocupă de problemele lui, ale cetățeanului, sau nu se ocupă. (…)

Cum s-a ajuns aici? Sunt nenumărate cauze, sunt nenumărate motivații, dar cred că aici trebuie să lucrăm foarte mult. Și de aceea cred că această conferință despre viitorul Uniunii Europene nu trebuie și nu poate să rămână o discuție între oameni interesați de funcționarea Uniunii, ci trebuie să fie o discuție cu și despre nevoile cetățeanului european. Dacă ignorăm și de această dată în discuție cetățeanul și nevoile lui atunci vom lăsa spațiul deschis populiștilor, euroscepticilor, și lucrurile în loc să funcționeze mai bine vor funcționa mai prost.”

La jumătatea lunii septembrie ac. au avut loc alte două evenimente în București. Primul, organizat la Biblioteca Universitară Centrală Carol I, i-a avut ca protagoniști pe secretarii de stat responsabili cu afacerile europene din România, Iulia Matei, și Franța, Clément Beaune, care s-au întâlnit cu studenți și tineri interesați de viitorul Uniunii Europene.[7]

Cel de-al doilea, organizat la două zile distanță de Institutul Diplomatic Român, reprezentat de Iulian Fota, a avut ca temă „Viitorul Europei = Viitorul României” (un truism). Invitații lui Iulian Fota au fost Iulia Matei, Alina Bărgăoanu, despre care am mai vorbit, Roxana Nicolae, președinte al Asociației Tineretului ONU[8],  eurodeputații Siegfried Mureșan și Victor Negrescu, precum și Leonard Orban, fost consilier prezidențial, recent pensionat.[9]

Toate cele trei evenimente descrise sunt, cred eu, simptomatice pentru modul în care în România abordăm lucrurile importante: câteva dezbateri elitiste, prilej de reuniuni flatante la nivel înalt, eventual cu cafea, gustări și cocktail, reflectate cu grijă în presă și pe rețelele de socializare și impact aproape de zero în societate.

Ca să fiu sincer, când am început să documentez acest articol credeam că România și românii sunt cvasi-absenți de la dezbateri, iar cele trei evenimente de mai sus m-au demobilizat și mai mult.

Dar pe platforma futureu.europa.eu lucrurile nu stau așa. În primul rând, sunt înregistrați cinci participanți activi la dezbateri, și anume: Președinția României, Societatea Academică din România, Federația Solidaritatea Sanitară din România, Institutul European din România și PES Activist Romania. Ar putea fi mai mulți? Probabil.

Au fost și mai sunt programate 126 de evenimente în România. Ca exemplu: (i) în 10 noiembrie ac., la Casa Tineretului Timișoara, Europe Direct Timișoara organizează evenimentul „Digital single market – the youth’s opinion”; în 29 noiembrie ac. Ioan Gâf-Deac (cercetător la Institutul Național de Cercetări Economice Costin C. Kiritescu) organizează pe platforma Zoom conferința „Transformarea digitală a administrației publice locale din România” și așa mai departe.

În Uniunea Europeană viețuiesc mult peste 20 de milioane de români. Cu siguranță am putea fi mai activi în dezbaterea Viitorul Europei, pentru că sunt multe lucruri pe care nu le înțelegem legat de funcționarea Uniunii, sau cu care nu suntem de acord, după ce am început să le înțelegem. Dar balansăm între conformism și nemulțumiri reprimate; tipuri de atitudine care nu ne sunt de folos.

Conferința Viitorul Europei are ca principal obiectiv să colecteze în principal opiniile cetățenești care pot oferi o critică constructivă, chiar dacă acestea reflectă (sau tocmai pentru acest motiv) un euroscepticism în creștere. Și în România euroscepticismul câștigă teren și din anul 2020 este bine reprezentat și politic, în Parlament.

Sursa: https://futureu.europa.eu/pages/getinvolved?locale=ro

Cred că fiecare român cu conștiință civică ar trebui să se înregistreze pe platforma futureu.europa.eu, dacă nu din alt motiv, măcar pentru a fi parte a discuției privind viitorul Europei. La primul nivel vom constata că suntem mai bine informați. Apoi am putea îndrăzni, încercând să participăm și la discuții, să trecem la nivelul următor. Ideal ar fi să postăm idei, să participăm la dezbateri online, să organizăm dezbateri la rândul nostru.

Știu că nouă, românilor nu ne vine ușor. Mie, de exemplu, nu-mi vine ușor. Avem o întreagă tradiție de a sta la locul nostru, de a nu ne implica. Dar e musai. Nici România nici Europa nu vor fi un loc mai bun dacă nu ne implicăm.

Dacă nu intrăm în dialog atunci când avem ocazia, dacă nu participăm la vot și dacă nu ne mobilizăm la proteste atunci când libertățile, domnia legii și democrația ne sunt în pericol, dacă nu suntem civic responsabili și activi politic prin urmare, putem fi siguri că punctul nostru de vedere nu va ajunge niciodată să fie cunoscut și luat în considerare.


[1] https://www.lalibre.be/international/2019/03/04/la-tribune-demmanuel-macron-aux-citoyens-europeens-7VIMY666CJBURNKSB3CJ7WMYY4/

[2] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25087731-video-interviu-trebuie-stim-despre-conferinta-privind-viitorul-europei-oana-tache-este-pentru-prima-oara-cand-vine-deschide-portile-spune-cetatenilor-veniti-colaborati-noi.htm

[3] https://prod-cofe-platform.s3.eu-central-1.amazonaws.com/fbt9frv7s9k3z6jmsdzpqckl9bmo?response-content-disposition=inline%3B%20filename%3D%22sn03411-re01.ro21.Graphs_fixed.pdf%22%3B%20filename%2A%3DUTF-8%27%27sn03411-re01.ro21.Graphs_fixed.pdf&response-content-type=application%2Fpdf&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-Amz-Credential=AKIA3LJJXGZPDFYVOW5V%2F20211102%2Feu-central-1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-Date=20211102T075709Z&X-Amz-Expires=300&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Signature=6c132df9078739a2156b99d7c7518132d955a0f3d783b164958ab820be9e10e4

[4] https://prod-cofe-platform.s3.eu-central-1.amazonaws.com/dm195qo8a24uavu30s0v01u0fr15?response-content-disposition=inline%3B%20filename%3D%221240577RO.pdf%22%3B%20filename%2A%3DUTF-8%27%271240577RO.pdf&response-content-type=application%2Fpdf&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-Amz-Credential=AKIA3LJJXGZPDFYVOW5V%2F20211102%2Feu-central-1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-Date=20211102T081151Z&X-Amz-Expires=300&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Signature=7071f78dfa857806ac3eacdff2c399d8cba1fb88a5105511dc01a0bea4cd3b5b

[5] https://www.mae.ro/node/56221

[6] https://www.presidency.ro/ro/media/politica-externa/interventiile-din-cadrul-evenimentului-de-lansare-a-dezbaterii-nationale-privind-viitorul-europei-gazduit-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-la-palatul-cotroceni

[7] https://www.mae.ro/node/56687

[8] https://unyouth.ro/

[9] http://www.idr.ro/viitorul-europei-viitorul-romaniei/

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Oau, contăm!, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, noi tinerii avem ceva de spus, cineva vrea să audă ce vrem și noi.
    Nu ne mai pasă, fonduri UE sau de la stat; n-avem acces, nu sunt pentru noi. Recunoaștere pentru munca depusă în ultimii 10 ani – 0 (zero). Stăm aici indiferenți la ce se întâmplă din inerție și din iubirea inconștientă de locul unde ne-am născut; privind inert cum batjocoriți o moștenire.

    Ar trebui să luam distanță și să privim ceea ce se întâmplă acum și dintr-un alt punct de vedere.

    Redau mai jos CRONOLOGIA stăpânirii teritoriilor pe care ne aflăm la în prima parte a sec. XIX
    (preluare după A. Sacerdoțeanu)

    1799 moare domnitorul Constantin Hangerli executat din ordinul sultanului.

    Mihail Suțu 1801-1802
    Constantin Ipsilanti 1802-1806
    Ocupația rusească 1806-1812
    Ion Gheorghe Caragea 1812-1818
    Alexandru Suțu 1818-1821
    Ocupația turcească mai 1821-iunie 1822
    Grigore Ghica iulie 1822-mai 1828
    Ocupația rusească mai 1828-aprilie 1834
    Alexandru Dimitrie Ghika aprilie 1834-octombrie 1842
    Gheorghe Bibescu ianuarie 1843-iunie 1848
    Guvern provizoriu 14 iunie 1848-28 iunie 1848
    Căimăcămia 28 iunie-30 iunie 1848
    Guvern provizoriu 30 iunie-28 iulie 1848
    Locotenența domnească 28 iulie-13 septembrie 1848, septembrie 1848-iunie 1849
    (I.E. Rădulescu, N. Golescu, C. Tell)
    Căimăcămia lui C. Cantacuzino
    Barbu Știrbey iunie 1849-octombrie 1853, sept. 1854-iunie 1856
    Ocupația rusească octombrie 1853-iulie 1854
    Ocupația turcească iulie-august 1854
    Ocupația austriacă august 1854-martie 1856
    Căimăcămia lui A. Ghika iulie 1856-octombrie 1858
    Căimăcămia de trei octombrie 1858-ianuarie 1859
    (E. Băleanu, I. Manu, I. Filipescu)
    Alexandru Ioan Cuza 24 ianuarie 1859-11 februarie 1866
    Locotenența domnească 11 februarie 1866-8 aprilie 1866
    (N. Golescu, L. Catargiu, N. Haralambie)

    Apoi a venit Carol I.

    Avem mai bine de 67 de ani în care te întrebi cine a condus de fapt sau ce a condus ?
    Pentru că dacă a conduce înseamnă prin definiție „a îndruma un grup de oameni„ ce sistem (înțeles ca origine, direcție și sens) s-a implementat ? Care este măsura prin care se poate determina un rezultat în urma demersurilor de conducere a celor 24 de forme de guvernare de mai sus ?

    Concluzia: cred, în baza celor de mai sus, că noi locatarii suntem de mult de capul nostru pe aici și se impun doar 2 reguli: rămâi în viață și nu ceda din teritoriu, atât avem de făcut.

    Restul cine e la conducere o sa tot vină și o să tot plece, n-are rost să ne îngrijorăm pentru ei; la fel și cu UE.

    P.S. termin de scris și repede îmi fac un cont unde mi-ați indicat…

    • @Alin Radomir
      Am contat mereu exact în proporția în care am dorit să contăm și în măsura în care ne-am implicat pentru a realiza ceea ce contează.
      Nu am înțeles niciodată la ce ajută să insistăm mereu pe ideea că românul a stat sub vremuri. E o idee falsă. Dacă românul era sub vremuri nu ar fi avut astăzi o construcție statală născută din convulsiile etapei naționale a istoriei și care a rămas în picioare, rezistând și deceniului demolator de după destrămarea imperiului comunist condus de la Moscova.
      Doar că astăzi trăim o altă istorie, că vrem să o recunoaștem sau nu, că ne place, sau nu.
      Vremurile de astăzi se trăiesc altfel. Oamenii trebuie să acționeze altfel. Unii o și fac, individual. Probabil 4 sau 5 milioane de români au ales deja alte patrii europene pentru a-și împlini visurile personale. Își iubesc țara de origine, dar viitorul lor este acum în locul din Europa de care și-au legat destinul.
      Dar mai trăiesc încă 20 de milioane de oameni pe teritoriul național actual, din care probabil cam 75% sunt etnici români. Din 20 de milioane probabil 90% sunt (și) cetățeni români, 95-96% sunt cetățeni europeni.
      O altă etapă istorică se construiește.
      Pe acest fond se întâmplă Conferința cetățenească Viitorul Europei.
      Poate că sunt un romantic idealist, dar insist să cred că organizarea conferinței este un foarte special semn al noii istorii care se construiește. Și, da, cred că ar trebui cât mai mulți dintre noi să profităm de această oportunitate istorică și să ne exersăm civismul, propunând propria noastră viziune pentru uzul instituțiilor statului român și a celor (în construcție) ale Uniunii Europene.
      Conferința Viitorul Europei este un exercițiu clar de democrație participativă.
      Și cu toții vrem democrație, nu? Cel puțin declarativ…

      • Probabil 4 sau 5 milioane de români au ales deja alte patrii europene pentru a-și împlini visurile personale.

        Si eu am fost si mai sunt, doar un pic, din cei 4-5 mio. 90% din astia sunt atit de ocupati sa-si asigure existenta, incit nu stiu pe ce lume se afla, nu au nici o idee de politica tarii adoptive si habar nu au de ce vrea Europa.
        Cu alte cuvinte, exact cetatenii care sunt loviti de filozofia europeana nu participa la dezvoltarea acesteia pt ca trebuie sa-si cistige piinea, sa-si zugraveasca casa, sa-si sustina rudele din Ro, sa culeaga via.
        Deci la aceste dezbateri ajung sa participe hipsteri, pafaristi, plictisiti, ametiti, soacre, oricum nu sunt nici pe departe reprezentativi pt societate.

  2. Sper ca oamenii politici europeni să se trezească rapid și să înțeleagă că o asemenea structură suprastatală neînchegată nu poate rezista prea mult. Mai ales in circumstanțele actuale, ale asaltului sino-rusesc asupra economiei europene.

    Cea mai bună șansă de supraviețuire și, ulterior, reviriment civilizațional este Imperiul. Uniunea actuală pseudofederativă are un cap moale, fragil și inconsistent politic. Nu e vorba de persoană, ci de instituție. Nu pot să uit cum șefa executivului european a fost umilită public de un satrap oriental care a tratat-o ca pe o secretară, trimițînd-o pe canapea in timp ce l-a așezat lângă el, pe fotoliu, pe funcționarul de eșalon secund Ch. Michael (care a trădat civilizația noastră expunîndu-și cu nonșalanță misoginismul și lipsa de curtoazie). Cam asta e poziția Europei in jocurile politice internaționale: de mimoză bună de ținut in vitrină și plimbată pe la sindrofii. Datorită atribuțiilor minore in materie de politică externă Comisia Europeană este lipsită de vlagă și direcție, incapabilă să impună un curs politic sau să blocheze inițiative belicoase, ostile sau chiar inumane ale unor state asiatice tot mai autoritariste.

    Când comisarul Barroso visa cu ochii deschiși, cu gura rânjită la camere, despre „imperiul non-imperialist” lumea a cam luat in derâdere ideea, insă realitatea actuală ne izbește in față și mă face să cred că blajinul portughez s-a înșelat asupra unui aspect: Uniunea ar trebui să devină un imperiu cât se poate de imperialist, pentru că am intrat intr-o nouă eră de ‘care-pe-care’.

    UE ar trebui să-și înființeze imediat o armată federală puternică, servicii de securitate, o magistratură și un cod penal minimal care să definească clar câteva infracțiuni federale care afectează însăși existența uniunii. Printre ele trădarea și sabotarea Uniunii. Uniune nu mai poate cere statelor-membre noi norme/campanii anti-corupție atâta timp cât nu e capabilă să-și curețe propria ogradă pentru că nu are instrumentele necesare. Traficul de infuență, corupția, abuzul sistematic de putere NU pot fi anchetate și judecate astăzi la nivel federal.

    In fruntea armatei, serviciilor și externelor trebuie să stea un lider puternic, înzestrat prin Constituție (da, e nevoie și de asta) cu competențe solide in sfera executivă. Liderul ar trebui să se numească Împărat, nu președinte, din multe motive, printre care bizara alcătuire a Uniunii din republici și deopotrivă monarhii. Șeful unei regine nu poate fi un președinte/prim-ministru/cancelar. In plus este o figură politică tradițional europeană. Imperiile sunt o construcție europeană. Inedit ar fi ca acest Împărat să fie ales (pe un mandat mai lung decât orice alt demnitar, de 8 sau 10 ani), prin vot universal, in baza unui program minimal, și cu îndeplinirea unor condiții drastice (de cazier, de avere, de reputație, de studii, fără membership politic anterior etc).

    Numai un Împărat european ar putea fi capabil să pună frână ambițiilor imperialiste ale tartorilor putin și xi, acțiunilor hegemonice și cuceririlor întreprinse de aceștia.

    • Wishfull thinking, vise si iar vise, cu sanse ZERO de implementat. Gandirea nationala nu poate fi eradicata in Europa singura sansa, sa ne concentram pe cateva puncte esentiale, economia interconectata , infrastructura , justitie si securitatea comuna, in rest fiecare sa fie liber sa faca dupa cum doreste fara amestec si regelementari pana in sfere cele mai intime ale cetateanului.

      • Desigur, aveți dreptatea dumneavoastră. Eu definesc comentariul meu ca fiind o utopie, nu wishful thinking (nu e ca și când mi-aș dori așa ceva, doar mi-am imaginat o ieșire din impas de dragul polemicii). Mai exact este o contra-utopie, asta pentru că Uniunea Europeană e la rândul ei o utopie, o megautopie in curs de întrupare (in ceva ce nu a fost incă deslușit de autorii ei).

        Gândirea națională a fost deja extirpată in rândul unor mase largi de populație vest europene. Cine credeți că i-a întâmpinat pe imigranți cu pancarde drăgălașe ”welcome refugees”? Cine, la nivel de înaltă funcționărime, a apostrofat Ungaria, și mai recent Polonia, că îndrăznesc să-și apere granițele? Problema este că aceste mentalități nationale nu au fost înlocuite cu o mentalitate/sentiment identitar europene. Ci cu o mantră globalistă ineptă: „eu, milenialul genial, am depășit gândirea retrogradă, tribală a strămoșilor, iar de acum sunt cetățean al lumii!”

        Or, cu asemenea specimene ajunse la conducere, mi-e teamă că vom avea mari probleme in a salvgarda in situații de criză/atacuri infrastructura, tehnologiile, economiile, capitalul și stilul de viață europene. Doar o identitate asumat europeană poate inspira un sentiment al datoriei față de cetățenii europeni și constitui, la nevoie, un zid de apărare in fața năvălirilor barbare. Este Europa impotriva lumii, iară NU Europa dedicată lumii. Nu trebuie să ne (mai) simțim obligați moral să răspândim pacea, toleranța, energia ieftină/verde, tehnologia, medicina și vaccinurile in intreaga lume. Nu trebuie să ne mai batem capul cu toți oropsiții planetei. Nu trebuie să ne mai lamentăm și să ne punem cenușă in cap pentru războaiele de altădată, pentru colonialism, pentru imperialism. Permițînd unor haite de defetiști să acapareze discursul public nu facem altceva decât să ne sabotăm viitorul, nu numai al entității politico-administrative, dar chiar al civilizației noastre.

    • interesanta viziune, insa „armata imperiala’ va fi garantat folosita pentru lichidarea dizidentei, asa ca nu, mersi.
      Parca aud marshul imperial pe fundal.

      • păi nu văd de ce armata republicană națională nu poate fi folosită in aceleași scopuri. ce o reține să se implice, dacă are chef, in represiuni dictate de lideri politici de tip șef de fanfară?

        ș-apoi, fără o armată proprie, cum se poate apăra Europa de armatele imperiale ale altora? chiar mai avem naivi care să creadă că războiul modern presupune apariția unor omuleți verzi, evantual călare, ce cuceresc fizic un teritoriu? Până și Comisia a descoperit că Rusia și China desfășoară trupeți propagandiști ce întreprind misiuni nu tocmai prietenoase prin părțile europene de web. Cum ne protejăm economia, firmele și cetățenii de atacurile cibernetice, de pildă?

    • Exista o locație in București, nu foarte nouă, dar la numărul 9, unde se afla destui napoleoni pentru nouă imperii. Nouă nu ne trebuie!

      • Io zic că Noua ordine globală are nevoie ca de apă de o nouă paradigmă că celelalte nouă s-au împotmolit. Iar paradigmele se formulează de oameni cu expertiză nouă, chit că uneori e extrasă din arhiva Spitalului 9. Toți pașii Uniunii au fost făcuți in urma lansării unui val de delir contagios de către clienții ospiciilor atomizate in Occident (la ei au apărut puzderie de clinicieni cu cabinete private, că e mai bănos așa). Dar nouă ne convine noua lor scrânteală, ne-am aruncat in acțiune hămesiți și am înghițit pe nemestecate nobilele idealuri scornite pe Shutter Island.

  3. De conferinte peste conferinte lumea s-a cam saturat, in urma lor in afara unor declaratii sforaietoare nu prea iese mare lucru.
    Pentru mine personal dar cred si pt altii este nevoie de rezultate palpabile precum taxele pt telefonie mobila la acelasi pret in UE, tranzactiile bancare in UE la acelasi costuri, libera circulatie a cetatenilor in cadrul UE , sunt exemple implementate cu succes si care functioneaza dar sunt inca prea putine, diferentele dintre tari predomina.
    Ce se intampla cu problema migratiei, din 2015 dupa valul produs de razboiul civil din Siria dar si alte conflicte, UE nu este masura sa gasesca o cale comuna de gestionare a problemei, vezi actuala situatie la granita Polonia/ Bielorusia.
    Sunt curios daca pe acesta tema s-ar discuta deschis cu cetatenii europeni, majoritatea fiind impotriva unei migratii necontrolate respectiv a unei restictionari masive.
    A-si fi atre curios cum s-ar exprima cetatenii fata de intrega discutie pe tema „gender” si a diversitatii, a impunerii unui limbaj de gen conform etc.etc.
    Presedintele Johannis a concluzionat corect problemele europene ” Toate crizele pe care le-am avut (…) au avut o componentă importantă pe care nu am reușit să o eliminăm: neîncrederea între cetățeanul european și instituțiile europene sau Uniunea Europeană…”
    Din 1990 Europa este tot timpul intr-o criza, cand va fi o data liniste ?
    Afirm ca 95 % dintre cetatenii europeni nu stiu cum functioneaza UE si nici nu ii intereseaza, ei vor rezultate care intarzie sa apara.
    UE si reglementarile din agricultura si industria alimentara ne otravesc si omoara, incet, cum ?
    Exista substante si ingrasaminte chimice interzise la folosirea lor in cadrul UE dar nu si exportul. Ele sunt exportate in lumea intreaga, folosite la greu iar UE importa materii de baza precum soia, porumb, legume fructe tratae cu aceste substante, perversa situatie nu-i asa ? ganditi-va numai la mult iubitele banane.
    Agricultura UE este toxica pt ca subventioneaza metode prin care se distruge solul, se distruge natura, vietatile, apa, aerul, despre ce sa discutam in cadrul acestor dezbateri cu politicieni corupti ?
    Da, sunt corupti legal de armata de lobbyisti instalata la Bruxelles, 25000 de oameni care lucreaza in cadrul instutiilor europene contra 30000 de mii de lobyyisti !!! va dati seama cat de minime sunt sansele ca cetatenii ss poata fi auziti ?
    Am dat cateva exemple si de ce presedintele Johannis a concluzionat corect, de ce nu functioneaza UE si de ce neincrederea devine tot mai mare, avem o problema foarte mare cu UE mai ales acum in pandemie si fata de ce va urma, schimbarea radicala a modului de viata, al nostru al tuturor.
    Cine ne intreaba daca dorim sa participam la ele ? sau suntem „prelucrati” atrat pana cand renuntam si plecam capul.

    • @alin
      Intrebari legitime!
      Sfatul meu: va faceti un cont pe futureu.europa.eu și intrati în dezbatere cu chestiunile care va interesează și le-ati expus în comentariu.

      • Multumesc, nu am incredere ca datele personale pe care trebuie sa le ofer nu sunt folosite in alte scopuri.
        Da, neincrederea in sistem e maxima pt ca s-au intamplat deja prea multe si la urma urmei, pt ce mai avem nevoie ed politicieni alesi ? ei nu cunosc indeaproape problemele cu care ne confruntam, zi de zi si de ce nu se ocupa cu rezolvarea lor.
        Impresia mea, aceste runde de discutii nu sunt altceva decat cautarea si gasirea unuor alibiuri pt esecurile politice.

  4. Mi-e destul de clar ca in iterarea actuala uniunea e kaputt. Au avut sansa sa faca ceva fantastic, au preferat sa-si bata insa joc, cu un URSS 2.0, in care prioritatile sunt in agende private gestionante incompetent, nu pe ce realmente vor europenii. Cine e Leyen?… Cine e Michel?… De ce au ei atata influenta asupra mea? Cand i-am votat eu?… Cum a ajuns Europa azi la mila gazului rusesc?…
    „Democratia” la nivel de uniune lasa mult de dorit pentru ambitiile actuale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro