marți, ianuarie 25, 2022

Va fi sau nu va fi război? Interviu cu Armand Goșu

Idei principale:

  • Tratatul și acordul propuse de Rusia Statelor Unite și NATO sunt mai degrabă ultimatumuri, dar ce prevederi conțin ele?
  • Cum dorește Putin să arate arena internațională?
  • Ciclurile din istoria Rusiei și dorința de revanșă
  • Putin vrea să împartă lumea în sfere de influență după modelul Molotov-Ribbentrop
  • De ce a acceptat administrația Biden să negocieze cu Kremlinul
  • De ce este importantă Ucraina pentru Rusia
  • Care sunt liniile roșii ale Rusiei și la ce sunt ele bune
  • Situația politică internă din Ucraina
  • Cât de puternică este astăzi armata ucraineană după șapte ani de modernizare
  • De ce Putin crede că o Ucraină pro-occidentală nu există, și doar una pro-rusească
  • Concluziile după video-conferința Biden-Putin
  • Cum s-ar putea încheia negocierile cu Rusia de la Geneva și Bruxelles?
  • Va renunța NATO la Deveselu ca să calmeze Rusia?

Contributors: Criza internațională declanșată de masarea trupelor ruse la granițele Ucrainei a intrat în fază birocratică odată cu avansarea unor proiecte de tratat, de către ministerul rus de Externe. O scurtă recapitulare: la 7 decembrie, președinții Biden și Putin au o conferință video de două ore. Câteva zile mai târziu, Putin anunță că Rusia va prezenta propuneri concrete. La 15 decembrie, la Moscova, unui trimis special american i s-au înmânat proiectele de tratat. Un exercițiu de ciudată transparență, două zile mai târziu documentele sunt postate pe site-ul MAE al Rusiei. Ele sunt respinse, atât de NATO cât și de Casa Albă, însă americanii anunță că vor discuta cu rușii, pornind de la documentele avansate de aceștia. Vreau să faceți un inventar al ideilor din aceste documente. Ce ați reținut din ele?

Armand Goșu: Aș începe prin a spune că seamănă cu un ultimatum, nu cu textul unui tratat. E mai degrabă un program de politică externă al Rusiei lui Vladimir Putin, nicidecum un text juridic. Fiecare articol, aproape fiecare paragraf încalcă principii de drept internațional.

Concluzia mea este că nici măcar rușii nu cred că textul avansat poate servi ca bază de negocieri serioase. E mai degrabă o pârghie de presiune asupra americanilor. E un exercițiu propagandistic. Și un joc la intimidare, în care, cine clipește primul pierde.

Dacă vrei cu adevărat să negociezi ceva, nu publici înainte astfel de documente. Oricum, nu există precedent la ce a făcut acum Rusia.

Pentru că mi-ați cerut, o să amintesc conținutul principalelor articole. Deci…. Rusia și SUA se angajează să nu întreprindă nimic care ar putea afecta securitatea celeilalte părți. Să nu folosească teritoriul altei țări pentru a declanșa un atac armat împotriva celeilalte părți. Să nu amplaseze rachete cu rază scurt și medie și cu baza la sol care să poate lovi teritoriul celeilalte părți. Să nu desfășoare arme nucleare în afara țării și să readucă în țară armele din afara granițelor.

Cel puțin trei articole se referă la contextul ucrainean și la situația din bazinul Mării Negre din ultimele luni. Deja celebrul articol 4 prin care SUA se angajează să nu extindă NATO spre est și să respingă candidaturile fostelor republici sovietice în cazul în care vor cere să adere la Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, SUA nu va desfășura infrastructură militară pe teritoriul fostelor republici sovietice care nu sunt membre NATO și nu va coopera militar cu acestea. Mai este un articol care prevede că părțile nu vor desfășura trupe și nici disloca armament în zone în care aceste acțiuni ar fi percepute ca o amenințare la adresa securității naționale de cealaltă parte.

Asta înseamnă că dacă vrei să aduci niște tancuri în România sau tunuri pentru un exercițiu de artilerie….. Rusia poate să spună, nu! 

Chiar dacă mi-au scăpat unele detalii, sper că nu din cele importante, vă puteți face o idee despre ce încearcă să obțină Putin prin aceste negocieri. Totul în numele securității Rusiei care se simte amenințată.

Celălalt document se intitulează acord, saglașenie, și ar fi între țările membre NATO și Rusia. Și acest document are ceva prevederi care par dedicate situației din zona Mării Negre. Părțile vor coopera pentru a evita incidentele de zbor în Marea Neagră. Vor împinge manevrele mai departe de frontieră. Se exclude extinderea NATO, în mod particular aderarea Ucrainei. Statele NATO renunță la orice activitate militară în Ucraina, în state din Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Și mai este un articol ciudat, care spune că părțile nu-și dislocă forțele militare și armamentul pe teritoriul unui alt stat european în plus față de ce erau staționate acolo în mai 1997.

Nu înțeleg, nu mi-e clar ce vor aici rușii. Asta poate însemna că orice militar sau armament NATO din România, Bulgaria, Polonia, Țările Baltice, să dau exemplul flancului estic, ar trebui evacuat și armamentul retras și revenită la situația dinaintea summit-ul NATO de la Madrid din 1997.

Ce uită Putin, este că SUA până la anexarea Crimeei nu și-a desfășurat trupe suplimentare pe flancul estic. Abia după 2014, deci după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, NATO a adoptat decizii privind consolidarea flancului estic. Care flanc a rămas până astăzi, prea puțin consolidat, în fața amenințărilor Rusiei.

Intalnirea Biden-Putin de la Geneva din iunie 2021. Sursa: captura BBC

Contributors: Tot ce ați amintit mai sus face parte din programul de politică externă a lui Putin, cel puțin așa ați afirmat. Cum explicați faptul că la 30 de ani după colapsul Uniunii Sovietice, Putin avansează această agendă?

Armand Goșu: Vladimir Putin e nemulțumit de statutul Rusiei pe arena internațională și refuză să accepte primatul american și lumea monopolară, adică cu un singur centru major de putere, Statele Unite. Cum au făcut Germania și Japonia, după război, care au acceptat poziția dominantă a SUA și s-au integrat cu succes într-o pax americana.

Ce s-a întâmplat în ultimele trei decenii…. ține de ciclurile obișnuite din istoria Rusiei. După înfrângeri severe, Rusia traversează reforme politice, sociale, dar mai ales economice, își reface capacitatea militară și încearcă să-și ia revanșa. Sunt cicluri istorice ale Rusiei de mai bine de 300 de ani.

E ceva literatură pe subiect, iar tema a fost destul de dezbătută în mediile culturale moscovite, la mijlocul anilor ’90. Am fost și eu influențat de această teorie iar asta se vede în primele articole despre Rusia pe care le-am publicat în reviste românești. Cred că n-a fost curs despre istoria Rusia la care să nu le vorbesc despre asta studenților mei.

Câteva exemple, pe scurt: Petru cel Mare a fost înfrânt de suedezi la Narva. S-a dedicat reformelor economice, a manufacturizat Rusia, iar la Poltava și-a luat revanșa în fața lui Carol al XII-lea. Înfrântă în războiul Crimeii, Rusia intră pentru două decenii în cel mai amplu ciclu reformator, și-și ia revanșa prin pacea de la Berlin. După ce Japonia i-a administrat o înfrângere severă, sub presiunea revoluției, Nicolae II a trebuit să accepte reforme. Dar bolșevicii au ajuns la putere, astfel că Rusia a fost privată de potențial uriașele câștiguri pe care le-ar fi obținut dacă s-ar fi aflat în tabăra învingătoare după Primul Război Mondial. Și așa mai departe…

Mai recent, după prăbușirea Imperiului Sovietic și înfrângerea în Războiul Rece, Elțin și mai ales Putin au început reforme serioase care au permis refacerea capacității militare a Rusiei, care în ultimul deceniu a contestat deschis ordinea internațională dominată de americani. Iar acum, Rusia e suficient de puternică – cel puțin așa crede Kremlinul – ca să anuleze în favoarea sa, măcar o parte a consecințelor pierderii Războiului Rece și să-și ia revanșa. Acest cuvânt revanșă… e foarte important. Revanșa e motorul care pune în mișcare politica externă și de securitate a Rusiei.

Contributors: Am înțeles… Iar cele două documente prezentate de diplomația rusă reflectă felul în care Putin ar dori să arate lume. Și… ce se va întâmpla? Urmează o nouă împărțire a lumii? Să ne temem de război?

Armand Goșu: Președintele Putin speră să intre într-o negociere seriosă, să treacă de etapa discuțiilor preliminarii. Forțează discuții, consultări, negocieri, amenințând NATO și mai ales SUA, cu invadarea Ucrainei. Publicarea celor două documente… să zicem că a fost primul pas; da, Putin a cerut foarte mult. Americanii au acceptat să discute pe tema securității Rusiei și vor răspunde celor două documente. Vor fi discuții, delegația americană se va întâlni cu rușii la Geneva, la 11 ianuarie, cu aliații din NATO la 12 ianuarie, la un Consiliu NATO-Rusia, pentru care Moscova tocmai și-a dat acordul, iar pe 13 va merge la OSCE. Nu uitați că și americanii și rușii se cunosc foarte bine, au o lungă experiență de negocieri acumulată în timpul Războiului Rece.

Nu e cel mai bun moment pentru americani, ar fi preferat să nu poarte nicioadată aceste negocieri. De cealaltă parte, președintele Putin crede că e cel mai bun moment pentru Rusia, nu vrea să-l rateze, astfel că va forța un aranjament de securitate. Se teme să nu piardă un context favorabil; la Moscova unii comentatori afirmă că Rusia trebuia încă de acum cinci ani să ceară garanții de securitate. Și analiștii moscoviți se tem că peste 10 ani lumea ar putea arăta cu totul altfel, după un coflict sino-american, în care Rusia să nu mai conteze.

Spuneați de împărțirea lumii…. poate că Putin dorește un nou Pact Molotov-Ribbentrop, să împartă Europa Centrală în sfere de influență. Cum bine ați sesizat, asta e miza propunerii Moscovei.

Discutie video intre Joe Biden Si Vladimir Putin, decembrie 2021. Sursa BBC

Putin știe, în același timp, că documentele internaționale au o valoare de întrebuințare limitată. Din ele te poți retrage; sunt prevăzute condiții pentru asta. Avem nenumărate cazuri în ultimul deceniu, cel mai recent … tratatul de cer deschis, din care s-a retras Rusia. Rețineți că și SUA și Rusia s-au retras din mai multe tratate și acorduri, pentru că la un moment dat au considerat că prevederile sunt contrare intereselor lor. Așa că Putin se bazează pe forță, pe armata sa, pe tehnica ei de luptă, pentru a descuraja inamicul, nu pe hârtii cu multe semnături. În relațiile internaționale te temi de capacitatea militară a adeversarului, nu-ți este frică de hârtii.

În politica externă și de securitate, frica joacă un rol important, decisiv în luarea deciziilor.

În cazul nostru, escaladarea crizei până la izbucnirea războiului depinde de mai mulți factori. Sunt câteva elemente pe care nu le cunoaștem, de la violența noului val de Covid, la starea vremii, la disponibilitatea SUA și NATO de a negocia în continuare cu Rusia, la rezistența la stres a conducerii Ucrainei, mă refer aici la președintele Zelenski și anturajul său imediat.

După tonul conferinței anuale de presă de la Kremlin… aici mai mult speculez, Putin mi s-a părut încrezător în șansele de succes în negocierea cu americanii. Doar și faptul că le-a stricat sărbătorile de iarnă la Departamentul de Stat și birocraților de la NATO, și este un succes pentru Rusia. Desigur, Putin vrea mult mai mult.

Contributors: Dar pentru americani nu este riscant să intre într-o negociere cu rușii? Ce câștigă?

Armand Goșu: Câștigă timp. Nu le place, dar n-au de ales. Sunt obligați de context să negocieze. Nu vor să fie făcuți responsabili de o agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. Noua elită democrată de la Washington nu vrea să conducă lumea. America s-a schimbat și pentru că lumea s-a schimbat mult. America nu mai vrea să fie solistă pe arena internațională, vrea să pună în operă coaliții cu geometrie variabilă. Cu Marea Britanie și Germania în Europa, în fața agresiunii Rusiei, cu Japonia și Australia în Pacific.

Exista temerea că Putin ar putea face ceva nechibzuit în decembrie, când se împlinesc 30 de ani de la colapsul URSS. Ar fi fost o acțiune simbolică, știți că lui Putin îi place simbolistica, el crede că acum își șlefuiește propria statuie din Panteonul Rusiei și-și pregăște locul din manualele viitoare de istorie. Runda de la Geneva o să aibă loc între Crăciunul și Revelionul pe stil vechi. Rușii se întorc din vacanța de iarnă după 15 ianuarie. Până la Olimpiada de iarnă de la Beijing, care începe la 4 februarie, urmează câteva săptămâni decisive. Diplomația rusă are o lună, începând cu 11 ianaurie, ca să-și dea seama dacă poate obține de la americani, măcar câteva din garanțiile la care visează. Vladimir Putin va merge la Olimpiadă. Șantajul Rusiei este evident: dacă SUA nu oferă garanții de securitate, măcar ceva din meniul compus de MAE al Rusiei în cele două documente, atunci Putin și Xi o să bată palma pentru o solidă axă anti-americană. Poate chiar în februarie, la Olimpiadă, acolo, pe loc…

Din ce spuneți, americanii sunt cu spatele la zid. Astea înseamnă că vor fi obligați să facă concesii? Adică să dea garanții de securitate Rusiei.

Armand Goșu: Cred că acesta este planul diplomației rusești. Cât privește diplomația americană… aici n-am expertiză, iar cei câțiva prieteni pe care-i am la Washington sunt mai degrabă rezervați. În primul rând, Joe Biden e obligat să se concentreze pe agenda internă, care e foarte complicată. Adăugați Covidul, tocmai a început un nou val. America n-a fost niciodată atât de divizată, cum este astăzi. Iar diplomația americană nu pare în cea mai bună formă. Nu mi-e clar ce decide Antony Blinken… după ce a declarat că e împotriva Nord Stream 2 iar peste o săptămână Merkel și Biden au binecuvântat proiectul. Se vede că lobby-ul german la Washington e mai puternic decât secretarul de stat. Iar deciziile majore le ia președintele Joe Biden, personal. De aproape un an, Departamentul de Stat are cu totul alte priorități și e fisurat între grupurile de lobbiști democrați iar grija lui Blinken e să țină un echilibru între aceste grupuri.

Reprezentanța permanentă a SUA la NATO o are în frunte pe doamna Julianne Smith, colaborator apropiat al președintelui Biden, ceea ce e foarte bine. Prioritatea americanilor e negocierea Conceptului Strategic a Alianței, cu accent pe simultaneitatea strategică, pentru ca NATO să facă față la două amenințări simultane, China și Rusia. Urmează alte două documente fundamentale ale administrației Biden, strategia de securitate și cea de apărare.

Ele vor suprinde un detaliu foarte important pentru Europa Centrală și de Est. China, și nu Rusia, va fi cel mai important inamic al SUA pentru următoarele decenii. Deci, din punct de vedere strategic, americanii nu au nevoie de Ucraina. Taiwanul e mult mai important pentru americani decât Ucraina, acolo își joacă soarta credibilitatea garanțiilor americane. În privința Rusiei, se pot imagina mecanisme de descurajare, cu flancul estic al NATO, din Estonia până în România, consolidat. Câteva mii de soldați la frontiera răsăriteană a NATO nu schimbă echilibrul strategic din regiune. Important este că americanii dau satisfacție românilor, polonezilor și balticilor și-i păstrează loiali. În ce privește Ucraina… nu cred că americanii sau alți membri ai Alianței Nord Atlantice se gândesc să construiască baze militare la Harkov sau Dnepropetrovsk.

Însă, dacă rușii atacă Ucraina, desfășurarea americană pe flancul estic va continua, din Țările Baltice și până în România, va crește numărul militarilor, echipamentelor, tehnicii de luptă. A repetat-o Jake Sullivan, consilierul pe securitate al președintelui Biden.

Tot nu mi-ați răspuns la întrebarea dacă americanii vor da rușilor garanțiile de securitate pe care aceștia le cer.

Armand Goșu: Nu cred că soluția pentru Vest este să facă concesii, pentru că s-a revenit la logica Războiului Rece. După o etapă de containment America intra în periode de discuții, negocieri, chiar ceva concesii tactice. Deci, potrivit logicii Războiului Rece, americanii ar trebui să trimită câteva mii de soldați în Dobrogea, unde e cea mai apropiată bază NATO de zona Donbass pentru a consolida flancul estic. Soldați, tehnică de luptă, rachete cu rază medie, adică ceva solid. După ce și-ar întări flancul estic, logic ar fi fost în România și Bulgaria, Statele Unite ar fi putut intra în etapa discuțiilor, negocierilor. Dar consolidarea flancului estic ar însemna anularea Actului fondator NATO-Rusia, ceea ce Vechea Europă nu acceptă.

Predați politică externă sovietică la Universitate, iar acum afirmați că Putin se inspiră din experiența Războiului Rece. Vă întreb, actuala situație tensionată este comparabilă cu criza rachetelor din Cuba. De asemenea, se vorbește despre finlandizarea Ucrainei. Sunt acestea soluții la actuala criză. La ce să ne așteptăm?

Armand Goșu: Ar fi o criză a rachetelor pe dos. Adică SUA joacă acum rolul Uniunii Sovietice. Analiștii ruși au propus această comparație, care a fost preluată și de comentatori occidentali. În toamna 1962, Hrușciov a dus rachete în Cuba, de unde puteau lovi principalele orașe de pe costa de vest a Statele Unite, având o rază de 2.000 km. Acum, americanii sunt acuzați că aduc sisteme de rachete în apropierea granițelor Rusiei. Numai că, rachetele americane nu s-au mișcat spre Est. Ceea ce nu-l împiedică pe Putin să acuze că de la baza de la Deveselu ar putea fi folosită pentru a trage cu rachete spre Moscova.

Sunt și comentatori care compară comportamentul liderilor politici în cele două momente. Pe lângă Putin care se joacă cu lumânarea aprinsă într-un depozit de artificii, Hrușciov pare un monument al echilibrului și predictibilității.

S-a vorbit mult despre finlandizarea Ucrainei. S-ar putea face dacă ar exista încredere între Rusia și Occident, ceea ce nu se întâmplă acum. Ar presupune cheltuieli militare exorbitante pentru Ucraina, pentru că cel mai bun garant al neutralității este o armată bine antrenată și echipată. Și ar trebui să presupună un premiu, cum ar fi aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Numai că nici UE nu se grăbește să deschide porțile fostelor republici sovietice. Recentul summit al Parteneriatului Estic confirmă ce vă spun.

În criza actuală, cu Ucraina amenințată de o invazie rusească, vor face sau nu americanii concesii?

Armand Goșu: Depinde. Dacă americanii vor să elimine posibilitatea unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să-i ofere ceva lui Putin. De pildă recunoașterea anexării Crimeii, oricum occidentalii n-o să verse sânge pentru a-i alunga pe ruși din peninsulă. Sau progrese notabile prin presiuni asupra Kievului, în sensul dorit de Kremlin, în reglementarea conflictului din Donbass. Deci o validarea a intepretării dată de Rusia acordurilor de la Minsk. Sau să promită Moscovei că Ucraina nu va fi primită în NATO. Că Alianța nu se va extinde spre Est. Cu alte cuvinte, Occidentul va recunoaște Rusiei o zonă de influență. Oricum, Biden a declarat că nu vede Ucraina în NATO în următorii 10 ani. De ce 10 și nu 20?

Celalălat scenariu, la fel de plauzibil ca și cel despre care am vorbit mai devreme, conține și elementul unei agresiuni, nu neaparat un război clasic. Să presupunem că americanii vor avea susținerea europenilor din NATO care sunt dispuși să meargă la război pentru Ucraina. Dacă văd că aliații lor sunt determinați să reziste Rusiei, o să discute, negocieze…luni și ani de zile, fără să acorde nimic din garanțiile pe care le cere Putin și atunci, astfel de crize o să tot apară în următorii trei ani. Și, foarte probabil, o să vedem și episoade de războaie locale, care vor dura câteva zile, maxim săptămâni. În ciuda a tot ce s-a spus și scris, a unor hărți de operațiuni publicate de presa internațională, Rusia nu are capacitatea să ocupe militar întreaga Ucraină. Cel mai probabil vor fi operațiuni limitate în zona Donbass sau maxim la ce era proiectul inițial Novorosia.

Ce înseamnă războaie locale, la ce fel de operațiuni vă gândiți?

Armand Goșu: De pildă, operațiuni purtate de unități speciale de mercernari “Wagner”. “Wagner” a apărut în Donbass, în 2014-2015, s-a extins apoi în Siria, Libia, centrul Africii, America de Sud. Abia după 7 ani UE a adoptat măsuri împotriva mercenarilor ruși, nu se știe cât vor fi acestea de eficiente.

Ca să-i parafrazez pe ideologii de ieri ai Kremlinului care spuneau nazad k Leninu (“Înapoi la Lenin!”), spun și eu astăzi nazad k Putinu. Să-l citim cu atenție pe Putin. Cum descrie Putin războiul din Ucraina? Drept un război intern, un război civil…. Cum o să arate? Ne spune secretarul Consiliului Rus de Securitate, Patrușcev, colaboratorul apropiat al lui Putin: Ucraina o să arate ca Afganistanul, după retragerea americanilor.

S-a scris mult despre faptul că Rusia dorește să mai anexeze cel puțin un culoar lat de 40-50 km, care să lege regiunea Donbass, prin Mariupol, de Crimeea, pe unde să aducă apă, pentru că în peninsulă este o mare secetă, iar ucrainenii au un sistem de a livrarea apei.

Armand Goșu: Sunt diverse scenarii. Cel despre care vorbiți este foarte popular printre cei care gândesc în paradigmă militară. Uriașele baze militare din Crimeea sunt vulnerabile prin absența unui cordon teritorial care să lege peninsula ucraineană cu teritoriul Federației Ruse, cu regiunea Donului. Numai că Putin a dovedit-o în 2014-2015 nu gândește în termeni militari, ci politico-strategici. El vrea toată Ucraina, nu doar fâșii din ea. Dar s-a trezit că timpul nu e de partea lui. Și a decis să acționeze.

De ce? Ce s-a schimbat în politica Rusiei, care să explice aceste concentrări de trupe la frontiera cu Ucraina?

Armand Goșu: Obiectivul strategic a rămas același. Ceea ce s-a schimbat e contextul intern ucrainean, contextul regional și a avansat – cu ajutorul consilierilor militari străini – modernizarea armatei ucrainene și transferul de tehnică militară modernă către Ucraina.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe scena politică de la Kiev vedem că popularitatea președintelui Vladimir Zelenski, care a câștigat alegerile cu peste 73%, a scăzut serios. Mai mult, sondajele indică o scăderea dramatică a partidului prezidențial, Sluga naroda care câștigase alegerile parlamentare acum doi ani și are o majoritate confortabilă în Rada Supremă de 250 deputați din totalul de 450. Până în toamna 2020, deci la un an și jumătate de la alegeri, Sluga naroda a pierdut jumătate din simpatizanți. Scăderea a continuat. Sondaje de acum câteva luni indicau o cotă de 15%, astfel partidul prezidențial a pierdut aproape 30 de procente în doi ani și jumătate… ceea ce este enorm! Zelenski și partidul său au venit la putere pe un val de anti-corupție. Speranțele au fost mari. Așteptările au fost uriașe. Iar puterea a livrat prea puțin, tocmai pe anti-corupție. Să vină secretarul de stat american, Anthony Blinken să-ți spună că din bugetul Ucrainei se fură 40 miliarde de dolari, iar miniștrii guvernului de la Kiev ridică din umeri… e limpede că lucrurile nu pot continua așa.

Asta explică, cel puțin parțial, de ce a crescut popularitatea principalului partid de opoziție, care e și un partid pro-rus, Platforma opoziției – Pentru viață, condus de Viktor Medvedciuk, prieten personal al președintelui Vladimir Putin. De altfel, liderul de la Kremlin a fost nașul de botez al fiicei oligarhului ucrainean, care pe atunci era șeful administrației prezidențiale a președintelui Leonid Kucima. Medveciuk e un personaj foarte, foarte …. sulfuros. Ar fi un subiect de serial pe Netflix.

La începutul verii anului trecut, împotriva deputatului Medvedciuk, procurorul general al Ucrainei a început cercetările sub acuzația de trădare, colaborare cu organizație teroristă… sunt mai multe capete de acuzare, toate spectaculoase. Ancheta nu s-a încheiat, „omul lui Putin din Ucraina” – cum este considerat – e în continuare consemnat la domiciliu. Încă un detaliu important: puțin înainte de începerea anchetei procuraturii, două canale de televiziune controlate de Medvedciuk și mai multe portaluri de internet au fost închise. Trebuie să știți că din cauză că după anexarea Crimeii posturile rusești au fost interzise în Ucraina, propaganda rusă s-a scurs prin media holdingul lui Medvedciuk.

Rețineți conturul personajelor și dinamica lor din fotografia scenei politice de la Kiev: „omul lui Putin” amenințat de o condamnare pentru trădare …. un lung proces, probabil o condamnare, ceea ce scoate din joc cea mai importantă piesă a Kremlinului, de pe tabla politică ucraineană; arsenalul propagandistic al Rusiei scufundat; președintele Zelenski și partidul său pierd din popularitate, ceea ce, fără îndoială, creează o anumită nervozitate pe culoarele puterii, la Kiev. Nu e vorba de panică, alegerile sunt departe, președintele și parlamentarul n-au ajuns nici măcar la mijlocul mandatului.

Să nu uit, alte trei potențiale motive de criză. E vorba de ancheta publicată recent de Bellingcat privind operațiunea senzațională a serviciului secret al armatei ucrainene împotriva mercenarilor ruși „Wagner”. Dacă mai țineți minte… rușii arestați la Minsk de KGB, sub acuzația că pregăteau o lovitură de stat împotriva lui Lukașenko, în iulie 2020, cu două săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale din Belarus. Ei au fost atrași, aduși acolo de serviciile ucrainene, și nu au fost capturați pentru că ar fi fost o defecțiune în lanțul de comandă de la Kiev. În ultimul moment, din rațiuni politice, s-ar fi renunțat la operațiune. Se vorbește de trădare, de agentură rusească la cel mai înalt nivel al puterii… Suspiciunile privesc persoane din anturajul președintelui Zelenski. A doua temă cu potențial uriaș de criză: acuzația de complot și pregătire a unei lovituri de stat la 1 decembrie, de forțe politice pro-rusești, în care este implicat oligarhul Rinat Ahmetov, patronul clubului Șahtior Donețk.

Mercenari ”Wagner”

A treia este ancheta pentru trădare națională într-un dosar deschis de procuratură împotriva fostului președinte Petro Poroșenko. S-a întâmplat acum câteva zile. Poroșenko e în Polonia, de unde a promis că se va întoarce la mijlocul lunii ianuarie, după Crăciunul pe stil vechi. Întrebat de presă despre acest caz, Zelenski a răspuns în stilul lui Putin, nu știu, nu cunosc, o să mă informez. Au reacționat imediat amabasadele SUA și Marii Britanii, cu postări de rețele sociale. Poroșenko are multă trecere la Washington, mai ales în mediile democrate. A avut contracte cu importante case de lobby de acolo, a împărțit generos sume mari de bani în dreapta și în stânga, ca să obțină susținere pentru agenda ucraineană. Amintiți-vă măcar și de fiul actualului președinte Biden care a făcut mulți bani la Kiev. Iar lista e cu mult mai lungă, nici nu vă puteți imagina cât e de lungă.

Să deschizi în același timp, așa de mult fronturi de luptă, cu adversari atât de dificili, cred că e o eroare strategică majoră din partea lui Zelenski.

Ce legătură are ce spuneți dvs cu acțiunile militare ale Rusiei la granițele Ucrainei?

Armand Goșu: Are legătură pentru că narațiunea promovată de Kremlin pleacă de la această viață politică agitată. Ce spune Putin, și dezvoltă apoi diverși analiști, purtători secundari de mesaj. Președintele Zelenski și partidul său sunt la o cotă minimă de popularitate și vor să-și crească ratingul printr-o campanie militară în Donbass, împotriva separatiștilor pro-ruși.  Deci, agresorul ar fi Ucraina, iar ținta ar fi zonele din Donețk și Lugansk controlate de separatiști care formează acele republici populare pro-ruse. În media rusească, Zelenski e comparat cu Mihail Saakașvili, iar evenimentele de acum, cu cele din vara 2008, care au dus la războiului de cinci zile, cunoscuta invazie rusească din Georgia. Ideea de bază, atunci și acum, este că Rusia sare în ajutorul victimei, atunci Osetia de Sud, astăzi separatiștii din Donețk și Lugansk.

E o narațiune destul de sofisticată, șlefuită de instituții influente de la Moscova, de cercetători și universitari ruși importanți, care produc articole ce sunt imediat traduse în engleză și au o difuzare internațională surprinzător de bună. Mă gândesc la Russian International Affairs Council…. Sunt semnături prestigioase acolo, Andrei Kortunov, Feodor Lukianov.

De pildă, Kortunov scrie că din cauza pierderii popularității, Zelenski ar putea fi atras de scenariul unui „mic război victorios”, sintagmă folosită la începutul secolului al XX-lea de ministrului de interne Pleve, care l-a împins pe Nicolae II să declare război Japoniei, război pe care Rusia l-a pierdut, iar rezultatul direct al războiului l-a reprezentat Revoluția de la 1905. Andrei Kortunov dar și alți experți ruși spun că Zelenski s-ar fi inspirat din exemplul lui Ilham Aliev, președintele Azerbaidjanului, care a făcut un război cu Armenia, anul trecut, iar acum a devenit erou național la Baku. Pentru a întări acest scenariu, experții ruși care-l difuzează fac trimitere la un articol al lui Taras Kuzio, britanic, profesor în Canada, dacă nu cel mai bun, cu siguranță unul dintre primii trei experți occidentali în probleme ucrainene. Articolul este despre cum s-a modernizat armata azeră, cum a colaborat cu Israel și cu Turcia, cum și în ce fel ar trebui Zelenski să se inspire din exemplul azer. Numai că Taras Kuzio are rezerve când vorbește despre perspectiva unei campanii victorioase a ucrainenilor și spune că situațiile sunt diferite, că forțele pro-ruse din Donbass sunt mult superioare unităților regulate armene din Nagorno Karabah și că separatiștii pot fi sprijiniți de militarii ruși, masați la frontieră.

Se discută mult despre modernizarea armatei ucrainene, despre creșterea capacității ei de luptă. Sunt adesea amintite dronele Bairaktar pe care Ucraina le-a cumpărat de la Turcia, motiv pentru care Rusia ar fi foarte îngrijorată. Am întâlnit argumentul că Putin ar fi obligat să facă război acum, când ar putea obține victoria. Dacă nu se grăbește, armata ucraineană va deveni mai puternică iar rușii nu pot s-o mai înfrângă.

Armand Goșu: Sigur că are sens acest argument. În octombrie, în prima și singura de care știu operațiune militară mai amplă cu utilizarea dronelor Bairaktar, ucrainienii au înregistrat un succes notabil în fața milițiilor separatiste. Moscova este realmente îngrijorată de creșterea capacității de luptă a armatei ucrainene. O înfrângere ar fi un coșmar pentru regimul Putin, ar fi începutul sfârșitului, fără nici un dubiu. Regimul său autoritar a fost susținut și are încă o cotă suprinzător de mare de popularitate pentru că livrează victorii militare, reface prestigiul Rusiei, pregătește revanșa Rusiei în fața americanilor. Și pe lângă toate acestea, mai și plătește pensiile la timp.

Drona Bairaktar

În cazul republicilor separatiste din Donbass….ar fi de spus câteva lucruri. În ciuda faptului că Putin repetă acuzația că Ucraina este de vină pentru blocarea implementării acordurilor de la Minsk, Rusia a avansat în anexarea de facto a celor două republici separatiste. A distribuit în Donbass peste jumătate de milion de pașapoarte și cetățenii, din care peste 250 de mii au participat la alegerile parlamentare din septembrie. Valuta celor două republici populare este rubla rusească, iar economic zona este integrată în spațiul economic rusesc. Sunt partide politice la Moscova care militează deschis pentru anexarea celor două republici la Federația Rusă, însă Putin respinge acest scenariu. Deocamdată.

Nu întâmplător, în cele două documente avansate de Ministerul Rus de Externe se insistă asupra faptului că NATO și americanii trebuie să înceteze orice colaborare militară cu Ucraina. În nenumărate rânduri, președintele Putin, miniștrii ruși de Externe și ai Apărării, au acuzat faptul că securitatea țării lor este direct amenințată de transferul de armament occidental și antrenarea de către instructori din țările NATO a trupelor ucrainene. Deci, Moscova se teme de armata ucraineană, presupun că are motive serioase. E limpede că armata ucraineneană e mai bine înarmată, mai bine antrenată și mai bine condusă decât era în 2014. Iar peste câțiva ani, rușilor le va fi și mai greu să-i învingă pe ucraineni. Deci speranța lor e să forțeze acum, cât încă mai au șanse, o campanie decisivă, în urma căreia să obțină acea victorie care va duce la o reglementare pe termen mai lung a diferendului cu Ucraina.

După întâlnirea Biden-Putin de la Geneva din vară începuse un dialog între Rusia și SUA care detensionase relația. Cum explicați această escaladare? Era inevitabilă?

Armand Goșu: Cred că mulți am citit greșit summitul de la Geneva. La nici o lună după consumarea lui, Putin a publicat un articol intitulat cam așa… “Unitatea istorică a rușilor și ucrainienilor”. Principala teză: rușii și ucrainenii sunt un singur popor, un tot întreg, edinoe țeloe….spune Putin. La mijlocul lunii iulie, când a fost postat pe site-ul Kremlinului, articolul lui Putin mi s-a părut o colecție de lucruri deja spuse de către președinte. Ca și cu alte ocazii, Putin vine cu propria sa versiune asupra unui mileniu de istorie de interacțiune între centru (Moscova) și periferie (Ucraina, denumire ce provine din rusa veche, okraina, margine, periferie). La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui al XX-lea, austriecii au inventat identitatea ucraineană în Galiția ca o contrapondere la mișcarea națională poloneză și pentru a lovi în sentimentele filo-ruse ale populației. Nici măcar această teză nu este nouă. Urmează o descriere a anilor 1917-1920, cu diversele republici ucrainene declarate, cu războiele purtate de ele, cu Petliura, obsesia Kremlinului, și formarea Ucrainei Sovietice. După care vine un paragraf interesant, asta mi se pare ceva nou, despre ucrainizarea rușilor, anii 1920 – începutul anilor 1930….e vorba de politica de korenizația adică de re-etnicizare, de revenire la rădăcinile etnice ale populației respective. În Transnistria, de pildă, sovieticii au românizat, moldovenizat ruși și ucraineni. Aici, în Ucraina, procesul de korenizația – spune Putin – a fost unul de ucrainizare a rușilor. Și tot în acest articol – dacă-mi amintesc bine – Putin acuză politica națională sovietică că e vinovată de împărțirea slavilor de răsărit în trei ramuri, bieloruși, ruși și ucraineni. Teza lui Putin fiind aceea că e vorba de un singur popor, nu de trei. Partea finală, ultima treime a articolului, e despre Ucraina post-sovietică. Sunt și lucruri pe care le-a mai spus, dar și câteva accente noi.

Pentru prima dată mi s-a părut clar exprimată o teză care contestă granițele și chiar existența mai multe foste republici sovietice. El zice așa: în decembrie 1922 tratatul de uniune a fost semnat de patru republici sovietice. Odată ce au ieșit din URSS, ele trebuie să revină la granițele de atunci. Toate celelate modificări de frontieră trebuie analizate, negociate, pentru că baza lor juridică a fost anulată acum 30 de ani. Putin chiar spune undeva: trebuie să pleci cu cei ai venit, să nu iei mai mult.

În 1922, Peninsula Crimeea era parte a Republicii Ruse, asta e motivul pentru care Putin vine cu teoria aceasta. Deci, dacă aparținuse Rusiei, și nu Ucrainei în 1922, trebuia să se întoarcă la Rusia, după desființarea URSS, conform președintelui rus.

Armand Goșu: Exact. La Ucraina au fost alipite în 1939-1940 foste teritorii poloneze, românești. Și nu privește doar Ucraina acest avertisment. În 1922 nu existau republicile sovietice din Asia Centrală, toate erau în componența Republicii Federative Ruse. 

Și, continuă Putin, Rusia a ajutat Ucraina independentă după 1992, cu gaz livrat la preț scăzut. În 20 de ani, Rusia ar fi subvenționat (doar prin gaz la preț scăzut) Ucraina cu 80 de miliarde dolari. Aproximativ, putem controla dacă vreți.

Pe scurt, în loc să colaboreze cu Rusia, elita de la Kiev a ales să fundamenteze independența Ucrainei pe negarea propriului trecut, a falsificat istoria și a vorbit despre perioda în care Ucraina a fost parte a Imperiului rus și a URSS ca despre ocupație. Occidentul e vinovat pentru că el a promovat teza “Ucraina nu e Rusia”, pentru a crea o falsă identitate ucraineană. De un deceniu, Occidentul a trecut la o fază superioră, promovează teza “Ucraina este anti-Rusia”, care conduce la o politică lingvistică și reliogioasă de rupere a legăturilor cu Rusia și de asimilare forțată a rușilor, de făurire a unui stat mono-etnic condus de o elită fascistă. Lovitura de stat de la Kiev – așa numește Putin victoria Euro-Maidanului și fuga fostului președinte Viktor Ianukovici – ar fi provocat război civil, în care milione de oameni, din Crimeea și Donbass, au respins proiectul anti-Rusia.

Și intervenția Rusiei în Crimeea, “omuleții verzi”, anexarea, doborârea avionului malaezian cu aproape 300 de oameni la bord, miile de victime, toate acestea unde sunt? Putin nu spune nimic despre ele?

Armand Goșu: Totul e răstălmăcit. Putin crează o altă falsă realitate, când nu inventează pur și simplu, denaturează fapte și evenimente… știu… e halucinant. De cauza asta, puțină lume are răbdare să-l citească cu atenție.

Mă duc direct la concluzii, cred că nu mai aveți răbdare, dar insist spunând că acest text, și altul al lui Dmitri Medvedev, tot pe tema Ucraina, sunt foarte importante. Deci: Ucraina independentă nu mai există astăzi pentru că – spune Putin – instituțiile centrale, ministerele, armata, serviciile secrete, sunt penetrate de consilieri occidentali; Ucraina e teatru de manevre pentru NATO care și-a desfășurat acolo infrastructura. Iar – acum e foarte important – o Ucraină suverană poate exista doar în parteneriat cu Rusia. Deci, ciuntind Ucraina, Putin pretinde că luptă pentru eliberarea ei de ocupanții occidentali, pentru a reda suveranitatea Ucrainei. Curioasă logică, nu?

Înțeleg că a urmat un alt articol, al lui Dmitri Medvedev, fostul premier, care repetă ideile lui Putin. Nu e nevoie să vorbiți și despre el. Ce semne au mai fost despre această escaladare a tensiunii în relația Rusia-Ucraina?

Armand Goșu: Vladislav Surkov, fost consilier prezidențial care are reputația că citește gândurile președintelui Putin, a publicat un articol în care sugerează o nouă etapă în istorie, în care Rusia exportă haosul, e activă în politica externă, după ce și-a consolidat structurile interne.

A scăpat atenției publicului insistența cu care Putin, în convorbirele telefonice cu Merkel și Macron, pe marginea crizei de la granița dintre polonezo-lituaniano-bielorusă, vorbea despre Ucraina. Numărați rândurile în comunicatele Kremlinului și descoperiți că jumătate din spațiu era alocat Ucrainei, deși subiectul era altul. Scrie în comunicate despre conflictul intern ucrainean, despre politica distructivă a Kievului care pune accent pe mijloacele militare în rezolvarea crizei din Donbass, de utilizarea dronelor în război, de rolul destabilizator al manevrelor provocatoare ale NATO în Marea Neagră. Pentru Macron și Merkel ar fi trebuit să sune sirena după aceste discuții cu Putin. Trebuia să fie foarte clar că urmează ceva dramatic la granița cu Ucraina.

În primele zile ale crizei migranților care forțau granița cu Polonia, Putin dă un interviu canalului Rossiia, asta e televiziunea de stat. Începe cu Belarus și Aleksandr Lukașenko, după restul, adică mai mult de jumătate este despre Ucraina.

Discusurile din fața Colegiilor ministerelor de Externe și Apărării, al doilea înaintea Crăciunului,  primul la mijloc de noiembrie, anunță parte din pachetul de garanții cerute de Rusia atât americanilor cât și de la NATO.

Discuția de la un forum de investiții de la Moscova, unde explică că o rachetă trasă de pe teritoriul Ucrainei poate să lovească capitala Rusiei în 7-10 minute, iar o rachetă supersonică în 5 minute.

Întâlnirea de la Stokholm, la ministeriala OSCE între Blinken și Lavrov, de la 1 decembrie. Deci, ar fi neserios să afirm că cererile de garanție rusești, chiar în forma în care sunt ele astăzi, au apărut din senin și erau imposibil de anticipat.

Și urmează, la 7 decembrie, conferința online între Biden și Putin de la care lumea aștepta o detensionare a situației de la frontiera ruso-ucraineană.

Armand Goșu: Care n-a mai venit. Deși a durat peste două ore, din comunicat Kremlinului rezulta că ceva nu e în ordine. În primul rând, cele două press release-uri erau prea diferite. Casa Albă un text de maxim 10 rânduri, în care amintește că președintele Biden exprimă serioase îngrijorări privind situația de la granițele Ucrainei a cărei integritate teritorială și suveranitate o susține și cheamă la de-escaladare și revenirea la mijloace diplomatice. Și – important – amenință Rusia cu măsuri economice și nu doar economice în cazul escaladării.

Declaratia Ministerului de externe al Rusiei privind dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, publicată la 10 decembrie

Comunicatul Kremlinului are două pagini și jumătate. Ucraina este principalul subiect și aici. Dar – oarecum previzibil – abordarea este total diferită. Comunicatul rusesc spune că cei doi șefi de stat discută despre criza internă și absența progresului în realizarea acordurilor de la Minsk. Putin s-a declarat îngrijorat de acțiunile ucrainenilor în apropierea graniței. Nu Rusia ar fi de vină ci chiar NATO e responsabil pentru criza actuală, de vreme ce a dislocat echipament militar la granițele Rusiei. Și aici – atenție, vă rog! – Rusia vrea garanții ferme, consemnate juridic, adică vrea tratate scrise, care să excludă clar extinderea NATO spre Răsărit și dislocarea la granițele Rusiei a unor sisteme de luptă ofensive. Termenul în rusă este udarnâh nastupatelnâh sistem voorujenii. Comunicatul Kremlinului mai spune că cei doi președinți vor forma echipe ce vor purta consultări în probleme sensibile.

Încă odată, atenție la cele două comunicate! Rusia spune că Putin în discuția cu Biden a cerut garanții solide, fixate juridic care să excludă extinderea NATO și dislocarea în statele vecine cu Rusia a armelor ofensive. Abia câteva ore mai târziu, consilierul pe securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, într-o conferință de presă, spune trei lucruri în logica Războiului Rece: dacă Rusia invadează Ucraina, Vestul va răspunde cu sancțiuni economice fără precedent; ucrainenii vor primi tehnică militară defensivă suplimentară ca să facă față invaziei; și – cel mai important – NATO va trimite pe flancul estic capacități militare suplimentare pentru a-l consolida, ca răspuns la acțiunile rusești de escaladare. În timpul conferinței, răspunzând unei întrebări, Sullivan afirmă că aliații de pe flancul estic, balticii, România, Polonia vor fi profund îngrijorați în cazul unei invazii a Ucrainei pentru securitatea lor și așteptăm să ceară SUA să desfășoare în țările lor capacități militare suplimentare. Asta ar fi etapa de descurajare. Acum, urmează cea de negociere, deci ar fi oarecum în logica Războiului Rece. Sullivan afirmă că SUA și aliații europeni vor începe discuții privind îngrijorările strategice ale Rusiei privind Occidentul și ale Occidentului privind Rusia. Deci, nu garanții, ci discuții despre îngrijorările celor două părți.

În Crimeea și Kaliningrad rușii au instalații de excludere A2/AD, care formează o umbrelă, ce nu poate fi combătută cu armament clasic. N-ar fi trebuit o modificare de strategie din partea americanilor?

Armand Goșu: Strategia asumată de SUA după 2014 este una de descurajare prin consolidararea flancurilor. Pe coordonatele Actului Fondator NATO-Rusia. Renunțarea la strategia de deterrence by reinforcement nu poate să fie o decizie unilaterală a Wasghington-ului pentru că ar arunca în aer coeziunea alianței. Vechea Europa insistă pentru menținerea Actului Fondator NATO-Rusia.  E ceva vechi, depășit, cred că ar trebui renunțat la el, dar e un pas complicat, pentru că mulți europeni refuză. Tocmai această sensibilitate e folosită de americani, aici este amenințarea lui Sullivan: dacă invadați Ucraina, nu mai putem reveni la Actul Fondator NATO-Rusia și consolidăm masiv flancul estic.

Acum… la întrebarea dumneavoastră. Colegi care se pricep mai bine decât mine la aspectele militare, mi-au atras atenția că în epoca A2/AD, anti-acces și excludere aeriană, ar trebui reanalizat cât de eficientă și adecvată mai este descurajarea prin reinforcement. E un moment foarte bun pentru o astfel de discuție, pentru că acum se dezbate Noul Concept Strategic.

Revenim la garanțiile pe care le cere Rusia. Tot ce a urmat în zilele următoare conferinței video din 7 decembrie, a consolidat narațiunea lui Putin. Rusia bate cu pumnul în masă după garanții, iar dacă nu le primește amenință nu doar Ucraina, acum amenință tot Occidentul.

Armand Goșu: Exact. Putin a avut mereu inițiativa, s-a auzit doar el în spațiul public, așa încât discuțiile de la Geneva din 11 ianuarie și de la Bruxelles din 12 ianuarie, vor fi mai mult despre garanțiile de securitate, cerute de Rusia, decât despre îngrijorările Occidentului față de Rusia.

După video-conferința din 7 decembrie, Putin a început recitalul. A doua zi, tot de la Soci, de unde a purtat și convorbirea cu Biden, Putin anunță că pregătește propuneri scrise pentru americani.

Poate vă amintiți imaginea cu Putin și premierul grec Mițotakis pe o verandă, în fața unor scări….și, deodată, aflăm că rușii lucrează la niște observații pentru americani. În primul moment, chiar nu înțelegeam despre ce e vorba.

Două zile mai târziu, la 10 decembrie, ministerul rus de Externe publică a declarație privind dialogul cu SUA și alte țări occidentale privind garanțiile de securitate. Pe un ton ferm diplomația rusă anunță că cere garanții de securitate împotriva extinderii NATO, că Moscova le vrea în scris, pentru că și în trecut occidentalii au promis sovieticilor că nu extind alianța și au încălcat promisiunea. Deplânge faptul că NATO a devenit o organizație anti-ruseacă și că este inacceptabilă decizia de la summitul de la București ca Ucraina și Georgia să devină în viitor membre NATO. Documentul e mai lung, principalele idei le regăsim în cele două documente, proiectul de tratat cu SUA și proiectul de acord cu NATO. Rușii le-au postat pe site-ul ministerului lor de Externe la 17 decembrie. Ar mai fi vreo două interviuri date de adjunctul lui Lavrov, Riabov, cel care se ocupă de dosar, de altfel, și de alt viceministru, Grușko. Sper că cei care discută cu delegația rusească le citesc până la întâlnirile de la Geneva și Bruxelles, pentru că acolo aveți o bună parte din argumentele părții ruse.

Trebuie înțeles cum gândesc rușii. Cred că merită să fie luați în serios, vor fi negocieri infernale pentru occidentali. Sper mai întâi că americanii să-și poată mobiliza aliații din NATO, mai ales pe cei care au relații bune cu Putin și adesea au făcut jocurile Rusiei.

Sancțiunile cu care Occidentul amenință Rusia ar putea să-l facă pe Putin ceva mai pașnic?

Armand Goșu: Cred că ar trebui să cădem de acord asupra faptului că Rusia nu e Iran și nici Coreea de Nord. Sancțiunile au efect limitat. În momentul în care au fost adoptate pachetele respective după anexarea Crimeei și doborârea avionului malaezian, a fost o mișcare inteligentă, dar apoi Occidentul a pierdut inițiativa. În ultimii 7 ani, Rusia s-a pregătit pentru diverse sancțiuni, așa că lovitura va conta, dar nu va paraliza vreaun domeniu. S-a vorbit despre blocarea convertirii rublei în dolar sau altă valută străină. Pe cine lovește această măsură? Sau cea împotriva investitorilor în certificatele de valoare rusești.

Rusia a răspuns deja cu reducerea livrărilor de gaze către Europa.

Armand Goșu: Și doare tare, pentru că este iarnă, iar politicienii occidentali joacă meciul cu Putin cu ochii la sondajele interne. Recent am avut invitat la curs un expert în dosarul energetic rusesc, Cristian Tătaru, și am aflat și eu cu suprindere că Rusia are o cotă de 46% din totalul importurilor de gaz din UE, obținând 21 de miliarde de Euro, gaz pe conductă plus LNG. Sunt cifre europene, pe care colegul mai tânăr le-a adunat cu acribie. Așa de tare a combătut UE monopolul Gazprom, încât cota de piață a acestuia a crescut de la 25% în 2009 la 40% în 2020. Deci, Putin se va juca și cu frica europenilor de frig în case, așa că nu se pune problema unor sancțiuni împotriva Gazprom-ului.

Cum ar trebui să răspundă SUA și NATO Rusiei?

Armand Goșu: Americanii vor conta, în primul rând, ei vor da tonul. Vor trebui să fie atenți la ce semnale dau, mai ales acum după retragerea din Afganistan. Problema flancului estic este că administrația Biden vrea de la relația cu Rusia doar stabilitate și predictibilitate, ca să se poată concentra pe China, un competitor strategic mult mai important. Prin poziționarea lor activă de partea Ucrainei, vor mai conta Polonia și Țările Baltice. În același timp, este primul examen important pentru noul cancelar german Olaf Schultz și coaliția de la Berlin. Negocierea cu Rusia este un test important și pentru Macron care va încerca peste câteva luni să câștige un nou mandat de președinte al Franței.

Nu cred că într-o negociere cu Rusia trebuie să lipsească Crimeea, Donbass, mercenarii Wagner care cutreieră lumea, Abhazia, Osetia de Sud, libertățile fundamentale din Rusia, drepturile omului în Rusia, situația particulară a lui Navalnâi…. Altfel, e ca și cum Occidentul negociază în genunchi cu Putin. Care Putin vrea să-și crească și el procentele din sondaje pentru că are de dat un examen în 2024, când vor fi alegeri prezidențiale în Federația Rusă. Orice exercițiu electoral, oricât ar fi el de fake, e o potențială amenințare la supraviețuirea unui regim autoritar electoral.

Vor face americanii concesii? De pildă NATO va renunța la Deveselu?

Armand Goșu: Occidentul dar și Rusia vor trebui să facă concesii. E prematur să discutăm despre ele. Deveselu… chiar dacă este obsesia lui Putin, în actualul context din Iran, fără rezolvarea dosarului nuclear, e puțin probabil ca NATO să renunțe. În afara bazei de la Kogălniceanu, care a fost de tranzit către și dinspre Afganistan, Deveselu a fost prima prezență americană pe flancul estic, deci are o uriașă încărcătură simbolică. A fost proiectul vice-președintelui Biden, în administrația Obama. Să ne amintim de relația specială dintre actualul președinte american și Băsescu, de vizitele lui la București. Nu cred că astăzi pentru administrația Biden e acceptabilă varianta renunțării la Deveselu. Și apoi mai este și lobby-ul polonez la Washington, destul de puternic și el.

Dar nu pot exclude…. Deși …. ce-ar putea să primească SUA la schimb? Mi-e greu să imaginez un context în care Rusia renunță la instalațiile A2/AD din Crimeea și Kaliningrad iar NATO la incerceptoare… dar totul depinde de negocieri.

Important e că Kremlinul și Casa Albă discută. Pentru că alternativa la discuții și negocieri este războiul.

Va fi război, Putin va ataca Ucraina?

Armand Goșu: Depinde de ce obține la negocierile cu americanii. Dar n-aș exclude deloc că nemulțumiți de întâlnirile de la Geneva și Bruxelles, rușii vor declanșa atacuri surpriză, mai degrabă prin intermediul separatișilor sau a mercenarilor Wagner, împotriva trupelor regulate ucrainene. Deci, ochii mari pe Donbass, până se termină Olimpiada de la Beijing. Dar, în funcție de mersul negocierilor, și după aceea.

Dar societatea rusă ar sprijini un război cu Ucraina? Aveți ceva sondaje credibile?

Armand Goșu: Nu de mult a fost dat publicității un sondaj al Centrului Levada, cu ceva date interesante. E singurul institut de sondaje credibilă din Rusia. Potrivit acestui sondaj, 60% dintre respondenți consideră că SUA și NATO sunt vinovate de escaladarea tensiunii la granița dintre Rusia și Ucraina. Doar 4% consideră că Rusia e vinovată, iar alți 16% cred că escaladarea se datorează Ucrainei. Rețineți că 3-4% e procentul obișnuit care consideră că Rusia e vinovată, așa a fost și cu doborârea avionului malaezian. Pe locul doi în sondaje e teama de un război, și nu mai puțin de 75% apreciază că războiul cu Ucraina e posibil, dar Occidentul va fi vinovat de declanșarea lui. Interesant că în categoria de tineri 18-24 de ani, adică cei încorporați în armată, 66% au o părere bună despre Ucraina. Un motiv în plus ca Putin să facă un război proxi, prin separatiștii din Donbass și să se sprijine pe mercenarii Wagner, oameni fără păreri personale. 

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. Interesant. Dar politica asta a revansei, nu are acoperire acum. Rusia nu a recuperat nimic. Nici economic, tehnologic, nici militar. Are citeva arme noi pe care le tot agita, dar care nu ii vor fi de folos in caz de razboi.
    Daca incepe razboiul, dupa cateva saptamini, nu va mai avea cu ce lupta.
    Rusia ameninta cu Bomba si cu teama de razboi a politicienilor occidentali.
    Calculele lui Putin sunt mai degraba politicianiste. Atit in Ucraina, cat si pe plan international (alianta cu China etc.).
    A pierdut Ucraina pentru ca nu a inteles ca sistemul sau este corupt si provoaca nemultumiri populare. Vrea s-o ia inapoi cu forta. Prin amenintari.
    Daca USA va ceda aici, dupa retragerea precipitata din Afganistan (si cedarile din Siria), nici Taiwan nu va fi la adapost. Imaginea SUA sau a lui Biden, si democratilor, va fi iremediabil terminata.
    Campania lui Putin se bazeaza mai mult pe servicii secrete si manipulari de indivizi din inaltul aparat de stat (UE,NATO), decat pe armata. Armata, clar, nu va putea sa castige un razboi. Nici -numai- cu Ucraina, cred. Dar sabia e zdranganita ca element de decor si acoperire a adevaratelor arme (serviciile secrete).
    De altfel, daca facem o analiza interna, ceva e putred rau. In epoca tarista, Rusia avansa datorita intereselor marii nobilimi, strinse in jurul tarului. In comunism, a existat nebunia cu revolutia mondiala. Acum, cine e in spatele noi agresiuni? Nobilime ioc, burghezie puternica ioc, partid mondialist ioc. ETC. Este vorba doar de o mina de functionari de stat. (Externe, servicii secrete, armata.) Care vor sa-si pastreze statutul privilegiat in Rusia si -mai ales- in lume. Credeti ca vor reusi?

  2. Ca intotdeauna domnul Armand Gosu ne livreaza analize obiective , clare si lucide. Cateva obs: 1)Climatul politic la Washington e schimbat de ceva timp. Politica externa este acum apanajul realistilor(Sullivan). Idealistii(Blinken, Nuland) sunt in minoritate. Ce inseamna asta: Pivot to Asia. Deplasarea focusului pol-militar spre China. In prezent Washington-ul considera Rusia o mare putere in declin , dar care ar putea crea probleme grave In Europa de est. Obiectivul este „damage control” , tragerea de timp si implicarea europenilor. Lumea liberala unipolara este moarta si ingropata.
    2)Ultimatumul rusesc este pe un termen de 1, 2 ani . Daca rusii vor considera ca occidentalii nu vor sa faca concesii serioase in acest interval vor invada Ukraina. De ce a fost facut public. Rusii vor sa evite scenariul Cuba 1961 , oferit de SUA , adica angajamente verbale si discrete , in spatele usilor. Rusia nu va invada Ukraina acum , asteapta sa vada ce ofera Washington-ul.

  3. jocuri de cuvinte, jocuri de opinii. Razboi între NATO și Rusia NU va fi. Fiecare cauta să scoată politic tot mai mult, NATO sa îngrădească rușii, Rusia sa gonească NATO de la granițele proprii. Amândoi au dreptate, așa că că se vor așeza la o masa, urmează borșul rusesc cu vodca, după care vor pleca cum au venit, adică nici un pas înainte. Se vor înțelege pt o proxima întâlnire și așa trec anii, decenii și e bine așa.

    • Nu cred ca NATO este problema rusilor. NATO, in zilele noastre, a devenit ceva abstract. Turcia, a doua mare putere constituenta a NATO, pare a fi scoasa din scena, ea facand opinie evident separata, ba chiar cumpara armament tactic de la rusi. Germania, Franta Spania, Italia? Neah! Restul, care ramane ,este tinta rusilor – Statele Unite. Iar Statele Unite, pe vremea lui Obama, nu au constituit nici o problema pentru Rusia sa ocupe Crimea.
      Este Putin acum intimidat de Biden? Aici este semnul de intrebare. Iar raspunsul il vom cunoaste in mai putin timp de o luna de zile.
      Dar nu, nu cred ca se va pune problema unui razboi. Probabil, Donbasul va iesi complet in afara suveranitatii Ucrainei. Transnistria, urmatoarea piesa pe tabla de sah, va fi consolidata ca parte intrinseca a Rusiei.
      Rusii nu doresc un razboi pe care sa-l piarda. Vor continua dansul cobrei, atacand atunci cand adversarul isi etaleaza partea vulnerabila.
      Este interesant de vazut cum evolueaza Germania dupa madame Mutti. Va reusi ea sa asigure ca urmasul sau ii va continua politica prieteneqsca fata de Rusia? Asta poate fi cheia perioadei imediat urmatoare.

      • Cred ca Rusia s-ar multumi cu recunoasterea de facto a alipirii Crimeii si a celor asa numite republici din Donbas. Deocamdata…
        Americanii nu pot face publica aceasta recunoastere, insa semnalul ca asa stau lucrurile va fi dat de cateva secvente, cum ar fi: avizarea favorabila pt conducta din Baltica, ce va fi facuta chiar de Polonia si ridicarea in vara viitoare a sanctiunilor ce derivau din ocuparea Crimeii. Pt. Putin acest lucru va determina o crestere a prestigiului in fata connationalilor, ce vor vedea Rusia intarindu-se teritorial cat si economic datorita sinergiilor ce vor aparea in urma ridicarii sanctiunilor.
        Cred ca din acest punct R. Moldova va putea sa transeze decisiv in coniventa cu Romania si NATO, problema redobandirii totale a controlului asupra regiunii transnistreene, Rusia neputand sa mai lupte si pe acest front, ce le secatuieste resursele ( a nu se uita subventia de peste 30 de ani pt o populatie de peste 700000 de locuitori)
        Rusia nu va fi lasata sa mai faca alti pasi spre vest, cedarea Transnistriei catre ei, ar fi insemnat anihilarea intregului flanc estic al aliantei nord-atlantice.
        Cu alte cuvinte, daca va dam ceva din teritoriul ucraineean, teritoriu oricum ocupat de ani buni, altceva nu mai primiti in afara de cele aratate mai sus. Cam asta va fi in esenta rezolvarea crizei ucraineene. In opinia mea, desigur…

        • Mda. Deocamdata opinii.
          Totul depinde de Evolutia Statelor Unite. Ascendent, descendent ptr Rusia, descendent, definitiv ascendent pentru Rusia.

        • Imi poti spune cat ii costa pe rusi tansnistria si cati locuitori are? Eu am vazut calcule ca ar fi cam 200k locuitori, si ca pe rusi financiar nu ii costa nimic, pana la urma gazul consumat acolo gratis de ei este exportat si vandut cu valoare adaugata moldovenilor sub forma de curent, si ce mai produc uzinele lor acolo. Sa nu uitam ca transnistria exporta in UE (vezi romania). Nu cred ca sunt ei prosti sa nu gaseasca scheme timp de 30 de ani.

          • Din presa obedienta Moscovei, s-a comunicat cu ocazia alegerilor din luna martie, un numar de 220.000 cetateni rusi cu drept de vot in regiunea transnistreana, Daca coroboram aceasta informatie cu rezultatul referendumului privind componenta etnica a regiunii, care situeaza pe etnicii rusi pe locul al doilea cu cca 30%, putem lesne sa calculam ca cifra de 700.000 ar putea corespunde realitatii.
            Acum, ca sa poata cineva sa cunoasca cifre reale despre nivelul asistentei rusesti in aceasta regiune, ar insemna sa faca parte din „sistem”. Noi cei ce am trait in comunism stim ce inseamna , date exacte, nu-i asa?
            Se stie cu exactitate insa ca bugetul regiunii este folosit in mare parte pt. acoperirea necesarului populatiei, ce covarsitor este angrenata in munca in agricultura(viticultura si pomicultura dand si produse la export), Dar acest buget este constituit in mare parte din vanzarea de energie electrica si unele produse siderurgice tocmai Romaniei, care isi arata pe aceasta cale deschiderea, ajutand indirect pe cei cca 1/3 dintre locuitori ce se declara romani(moldovani/sic!)
            Nu ne putem gandi ca suportul militar rusesc, provenit din cele doua moduri prin care Rusia „asista” Transnistria, adica armata a 14-a si fortele acordurilor de pace, ar fi platit de o populatie ce traieste dupa toate informatiile venite de la Chisinau, sub nivelul locuitorilor din restul R. Moldova…Practic Rusia cheltuieste dar nu primeste nimic inapoi. De 30 de ani, doar intretine zazanie!

  4. Analiza domnului Armand Gosu este foarte cuprinzatoare, dar nu cred ca atinge esenta problemei. Care este resortul intim care-l misca pe Putin, care este problema existentiala a lui Putin?
    Principala problema a lui Putin este sa se mentina vesnic la putere! La asta viseaza zi si noapte. Ca o consecinta, Putin se teme foarte tare de doua lucruri: 1. Sa nu se rascoale poporul rus si 2. sa nu fie tradat de cei apropiati.
    Povestile cu pericolul Nato, americanii, Ucraina, spatiul vital rusesc, apararea rusilor din ”regiunea Sudeta” (Sudetenland) sunt chestiuni de rangul doi pentru Putin. El le foloseste doar in scop propagandistic, ca o forma simpla si si foarte eficienta de manipulare a poporului rus. Putin adora sa pozeze in ”salvatorul” poporului rus.
    Cred ca Putin se teme mai mult sa nu fie tradat de cei apropiati decat se teme ca poporul se va rascula. Dictatorii, sefii mafioti reactioneaza extrem de violent la orice fel de tradare, chiar si atunci cand tradeaza un pion din esalonul 3-4, tocmai pentru ca lipsa de loialitate pune in pericol intreaga structura si trebuie sa transmita un mesaj clar la toti fratii lui. Mesajul este ”Sunteti fratii mei, dar daca tradati va urmaresc pana la capatul Pamantului”.
    Legat de atacarea Ucrainei trebuie punctate cateva lucruri. In primul rand, Putin stie ca si daca reuseste rapid acest atac (Blitzkrieg), regimul lui va trece printr-un pericol de moarte. Este mult mai eficient sa ameninti, dar este cu totul altceva sa-ti duci amenintarea pana la capat. Atacarea Ucrainei nu mai este atacul hibrid cu omuleti verzi din Crimeea. Atacarea Ucrainei inseamna mii si mii de morti de ambele parti. Inseamna sanctiuni masive din partea Occidentului. Nimeni din Europa, indiferent de costuri, nu va mai cumpara o lunga perioada gaze rusesti.
    Putin nu este el vreun super-spion (a avut un post caldut in DDR), dar nu este un prost. El intelege foarte bine toate lucrurile de mai sus. Are foarte multi oameni destepti si bine pregatiti in jurul lui, dar din pacate nu prea asculta de ei.
    Putin este un tip comod si impulsiv. Sa pregatesti luni de zile un atac cu mii de morti si cu consecinte total imprevizibile pentru regimul tau nu cred ca se potriveste cu stilul de lucru al lui Putin. Sa te gandesti luni de zile la consecintele posibile ale faptelor tale este un stress care nu cred ca-i convine lui Putin si nu-i face bine la sanatate. Este pacat sa apara riduri de suparare pe fata aia perfect intinsa… :)
    Putin nu este vreun mare strateg, pentru ca daca era un mare strateg isi baza regimul nu pe frica ci pe dezvoltare economica si transforma Rusia intr-o putere economica. Este ceea ce a facut genialul strateg Deng Xiaoping in China.
    Am mai avut acumulari de trupe rusesti si la inceputul anului 2021, atunci cand Trump a pierdut alegerile si imediat dupa un atac cibernetic devastator in SUA (SolarWinds) si atunci a scapat fara sa plateasca.
    Ba chiar domnul Biden i-a oferit un frumos summit de validare. O reusita propagandistica pentru Putin care a fost validat din nou ca un mare conducator al poporului rus si un mare strateg. Si acum stau si ma intreb, cum si-a imaginat domnul Biden ca Putin il va ajuta in schimbarea centrului de greutate al politicii externe catre China? De fapt, stau si ma intreb, cum si-a imaginat Germania ca este ok ca UE sa devina energetic dependenta de Putin si si-a construit strategia Green pe gazele rusesti? Ce-o fi fost in mintea lor?

    • iacata alehin si kasparov (favoritii mei in sah) spun adevarul despre otreapa analfabeta menita sa decida soarta lumii (putin) ! vorba vine (n are nici o putere reala), atit el (putin) cit si celalalt guster (nu i mai retin numele, cu care a facut rocada la putere) sint niste jivine securiste, asemanatoare celor din romania (fsb vs intelligence !). ca rusii sau romanii ii tolereaza este o alta poveste. va veni vremea cind aceste jigodii imorale ce s au inmultit precum frunza si iarba vor fi calcate pe grumaz de propriii concetateni. atunci vor dispare si cleptocratiile statale.

  5. problema e ca americanii si nato si occidentul sunt mereu in defensiva… sanctiuni DUPA crimeea, sanctiuni DUPA navalnii, sanctiuni DUPA scripal, sanctiuni DUPA implicarea in alegerile americane etc. negocieri convocate de rusia, conditii impuse de rusia etc.
    daca occidentul ar trece la ofensiva, atunci lucrurile s-ar schimba. din pacate, acum e tardiv, vestul a pierdut upper hand in relatia cu rusia, care trebuia facuta sarmale in 1996-1999 si impartita cu china.
    singura posibilitate pe care o avea acum occidentul era sa impune conditii inainte de acceptarea negocierilor. daca rusia a prezentat ultimatumul cu conditiile cerute, atunci nato trebuia sa spuna ok: discutam dupa ce rusia isi retrage trupele de la granita cu ucraina si renunta la armamentul nuclear si rachetele intercontinentale din kaliningrad.

    daca putin vrea sa revina la situatia din trecut, de ce sa nu revenim la situatia din 1820? sau la 1230? cine spune ca la destramarea unui kkt de imperiu, toate partile componente trebuie sa fie fix in forma in care au intrat in imperiu? asa s-a intamplat dupa prabusirea imperiului roman? sau destramarea celui britanic?

    e ok si 1922, romaniei si poloniei le convine situatia.

    • Putin isi poate permite sa fie in ofensiva, nu-l deranjeaza nimeni, in occident pt fiecare eventuala actiune, nu stiu care ar pute sa fie, deranjul va fi foarte mare, asa, nimeni nu-si va asuma nimic, occidentul este condus birocratic.

  6. Apoi, exemplul cu revansa Rusiei in sec. XIX este gresit.
    Rusia a inceput razboiul cu Turcia(1856), fiind la acelasi nivel tehnologic si militar. Europa (Anglia, Franta, Sardinia) a intervenit, aparind Turcia. Si Rusia a pierdut.
    Razboiul din 1877 s-a derulat in alte conditii.
    Este adevarat, Rusia s-a modernizat. Dar acelasi lucru l-au facut si turcii. Rusii au cistigat nu datorita reformelor, ci datorita faptului ca Europa a ramas neutra si populatia balcanilor s-a ridicat la lupta. Oferind pretextul raboiului si facilitind operatiile militare ruse. Si, nu in ultimul rind, datorita interventiei armatei romane. Daca Romania nu intervenea, arata rusa raminea intepenita in trecatorile Balcanilor.
    Deci, Rusia trebuie sa fie atenta la aliante si conditiile externe. Daca Europa ii spune „NU”, sa stea in banca ei. (Mai ales daca nu are ajutorul Romaniei -Sic-.) Nici macar nu e nevoie de SUA.

    • @mongolul
      Păi exemplul dvs.1856 este un argument serios împotriva ultimului paragraf: „Deci, Rusia trebuie sa fie atenta la aliante si conditiile externe. Daca Europa ii spune „NU”, sa stea in banca ei. (Mai ales daca nu are ajutorul Romaniei -Sic-.) Nici macar nu e nevoie de SUA.”
      In 1856 Europa avea cu ce se opune RUS. Astăzi nu. Îi lipsesc capacitățile disuasive (exceptând sancțiunile ec.) și nu are autonomia strategică (atât de înjurată la noi).
      Mai avem un pic și tragem la răspundere UE ca, singur, vinovat ptr.actiunile RUS. Hai să fim serioși.

      • este adevarat, Europa a regresat mult; dar nici Rusia nu a crescut; UK si Franta au arme nucleare si vectori purtatori; Germania, Polonia, au tancuri si aviatie; nu e nevoie de mai mult; (fara sa neglijez blindatele -si aviatia- franceze si engleze); Rusia nu mai este cea din 1941; si SUA/UK nu o vor mai ajuta; mai analizati situatia; Europei ii lipseste vointa si coordonarea; nu mijloacele; in ce ne priveste, era o gluma, evident;
        concluzia este aceeasi: Rusia singura, in fata Europei, nu face 2 bani; fara sa luam in calcul SUA. Nu poate castiga un razboi in zona decat in conditiile in care Europa nu se misca si populatia autohtona ii sprijina. Nu cred ca sunt intrunite conditiile.
        (Nu uitati, am atras atentia ca exemplul din 1856-1877 nu e corect. Nu a fost o revansa a Rusiei pe baza fortelor interne. Ci o conjunctura. Concluzia pentru zilele noastre, nu e obligatorie. Treaba lor , daca nu tin cont.)
        Probabil Putin preseaza ca sa obtina avantaje de la USA, inainte de vizita la Beijing, cu ocazia olimpiadei de iarna. Cam asta miza.
        Povestea e clara. Daca americanii vor pierde Ucraina, vor pierde toata Europa si Taiwan. Daca lasa Taiwanul chinezilor, vor avea mina libera in Ucraina. Vedem ce decid. (Sa le apere pe ambele, ar fi o performanta greu de atins. Pe asta mizeaza Putin.)

        • @mongolul
          „Sa le apere pe ambele, ar fi o performanta greu de atins. Pe asta mizeaza Putin”. Asa e, probabil ca exact pe asta mizeaza.
          Dar nu fiti asa de sigur ca „Daca americanii vor pierde Ucraina, vor pierde toata Europa si Taiwan”.
          Cred ca Taiwan reprezinta, acum, un asset mult mai important, ptr.US, decat UKR. Provocarea CHN, pe termen mediu&lung, e mult mai mare decat cea a RUS.
          Daca RUS e neutra in conflictul (economic, politic, etc) cu CHN US pastreaza avantajul in Orientul indepartat. Dar ptr.aceasta neutralitate ar trebui sa primeasca ceva. Ce?!? Vom vedea.

          UKR este cam in „parohia” RUS. De secole. Cultural, economic, social si strategic. Chiar o buna parte din populatia UKR crede si este de acord cu asta. Nu e situatia din tarile baltice, RO, PL, HU unde populatia este ferm opusa unei alipiri sau conlucrari apropiate cu RUS. Sa nu confundam lucrurile.

          Sa fiti convins ca nu e ca in World of Tanks. UE/Europa singura NU poate face fata RUS. Efectiv ! Nu vorbim, aiurea, despre lovituri atomice. Ca atunci nu mai e nimic de discutat si infernul se declanseaza in no time.
          UE nu are autonomie strategica. Punct!! De aceea tot vorbesc despre asta Macron&co.
          Nu stiu de unde trageti concluzia ca „Rusia singura, in fata Europei, nu face 2 bani”. Economic da, dar militar…. Mai reflectati.

          Nu, nu e vorba despre vizita la Beijing, olimpiada, etc. Credeti ca e cineva atat de naiv incat sa creada ca astfel de probl.se negociaza intr-o luna-doua?!?
          Asa cum bine spune dl.Gosu rusii ii cunosc bine si f.bine pe americani (la politicieni ma refer). Nu ii subestimati. Au o grozava (poate cea mai buna) scoala de sah.
          Dar acestea sunt consideratii ale unui amator. Imi dau si eu cu parerea despre ce si cum. Problematica e interesanta, anyway.

          • singurul argument forte al rusilor e Bomba. In rest… Deci, trebuie sa ne raportam si la ea. Din pacate.
            Se poate discuta, evident. La o cafea, stam la taclale. Important e ce vor decide cei puternici.

  7. Mai toata suflarea din Romania ca dealtfel si mai toti cetatenii din tarile ce formeaza flancul de est al NATO au citit si rascitit tot ceea ce Rusia cere SUA ,UE si NATO , la nivelul intelegerilor militare, in aceasta parte de lume .Cerintele Rusiei sun inutilizabile militar , politic si diplomatic , lucru afirmat si de Turcia ce solicita Rusiei o relaxare a acestor inacceptabile cerinte . Nu poti ameninta cu forta o alta forta militara de anvergura NATO si a aliatilor acestuia ce inca nu sunt membri activi ai NATO. Niciuna dintre tarile membre NATO nu va accepta ceea ce Rusia cere . Tot ceea ce SUA ,UE si NATO pot promite Rusiei este doar pastrarea , ca si fotografie de moment,a situatiei actuale ,pentru o perioada limitata de timp .Orisice agresiune ce ar putea fi o amenitare la adresa fortelor NATO duce imediat la mobilizarea si militarizarea tarilor riverane Ucrainei si Belorusului cu declansarea instantanee a altor actiuni la granitele Rusiei . Momentul in care vom vedea mobilizarea de trupe NATO, SUA ,UE si cele a tarilor riverane Ucrainei , la granite , este momentul zero in care razboiul poate deveni posibil .Totusi Rusia nu poate ataca Ucraina fie doar si pentru faptul ce tine de perceptia cetatenilor din Ucraina care isi vor radicaliza atitudinea si care vor deveni dusmani, pe fata , ai Rusiei in cazul unui atac armat .Rusia se va multumi cu ceea ce are acum incercind doar sa isi securizeze partea de teritoriu unde locuiesc si traiesc cetateni rusofoni asa cum este Crimeea si zona Dombas . Discutiile , deja anuntate ,cu Germania vor rezolva si aceasta problema spinoasa si cumva Germania va determina Rusia sa isi retraga ,curind , parte din trupele masate la granita cu Ucraina de azi .Nu va fi nici un razboi . Un razboi nu mai poate fi privit asa cum este acum privita intreaga situatie si amenintarile, ce tin de costurile pe energie, nu vor mai avea absolut nici un efect asupra UE .Razboiul inseamna altceva atunci cind el devine de forma – care pe care – .Evident, aceasta formula razboinica iese din discutie si se va incerca sa se remodeleze totul conform principiului :„ sa impacam si capra si varza ”

    • Sunteti convins ca „toata suflarea” din est au citit si rascitit cerintele rusesti, pariu, 80 % habar nu au iar in occident ii „doare in basca”. Nemtii incearca sa preia initiativa, din pacate n-au personalul adecvat, asta e.

  8. Rusia poate fi imblanzita, de exemplu, prin acelasi tip se subminare cultural-ideologica pe care l-a servit vestului multi ani. Cheia este desigur influentarea educatiei tinerelor generatii in spirit postmodern. Ne place sau nu conceptul, functioneaza de minune in vest.

    In cazul Romaniei, nu vom fi lasati in pace pana nu devenim unul din aricii atomici al Europei. Garantiile pe hartie din pacate nu valoreaza mai nimic. Cineva sa intrebe Ucraina cum a iesit in final cu renuntarea la arsenalul atomic sovietic contra garantii…

    Directii pentru Romania:
    -starpire dura a coruptiei (aici se va impotmoli tot pentru ca nu mai avem patrioti)
    -educatie
    -sanatate
    -independenta energetica cu capacitati de export
    -arma atomica si capacitati de livrare, strict defensiv (retaliatory).

  9. Străvechiul principiu enunțat și de poporul român în zicala sa: ”Dacă-i dai nas lui Ivan(mă rog, în acest caz Vladimir) ți se suie pe divan”, adică îți intră cu cizmele murdare de noroi și se urcă cu ele pe canapea sau pat.
    Americanii știu și ei asta prea bine, de aici flitul evident, deși subtil, dat de Biden. Scurt și la obiect, iar Vlady, bampirul slav, a lălăit-o pe două pagini jumate, ca să-i păcălească pe mujici…
    Nu americanii sunt cu spatele la zid: https://ziare.com/rusia/rusia-vladimir-putin-ucraina-1717322

  10. NU va fi război, deocamdată suntem în faţa cacealmalelor mediatice şi diplomatice. Urmează negocierile şi decartarea cărţilor de joc. Ca părere, totul va fi moderat de următoarele trei interese fundamentale.
    – SUA vrea o alianţă cu Rusia contra Chinei
    -Rusia vrea să fie considerată mare putere cu puteri egake cu SUA+NATO, plus garanţii de securitate( nu prea ştiu ce înseamnă asta…)
    – Europa de Vest, mai ales Germania, vrea colaborare economică cu Rusia, ba chiar „spaţiu vital” spre o extindere în Est, eventual până la Pacific.

    Deşi situaţia este complicată, se va găsi o soluţie diplomatică, cu unele compromisuri ale părţilor.
    Apoi…”pupat toţi piaţa Endependenţi”….

    NB1. Va salva Occidentul din nou Rusia cum a făcut-o în timpul WW2?
    NB2. Va trăda din nou Occidentul Europa de Est cum a făcut-o după WW2?

      • SUA+UK au predat toată Europa de Est comunismului lui Stalin, inclusiv Polonia şi Cehoslovacia care luptaseră tot războiul alături de SUA+UK.

        • Dupa o zicere mexicana, „ce departe e Dumnezeu si ce aproape SUA”:
          Ce departe sint SUA+UK, iar URSS-ul colea.
          SUA, UK si URSS-ul au fost aliate in tazboi, Iar „Romania”, de mila careia va tot plingeti, desi „” poporul român este doar mitoman”, a fost in razboi cu toate 3.
          Vae victis.

      • „ion” – Vrei dovezi baiatule ? Iata cateva :Polonia,Romania, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Est Germania au intrat sun cizma comunistilor sovietici si au devenit republici „Populare” ! Estonia, Lituania, Letonia au fost „inghitite de URSS ! Jumatate din Polonia, o „halca” din Finlanda, Bucovina si Basarabia , , ca sa nu uitam Prusia Orientala cu Konigspergul devenit Kaliningrad !!! au fost ilegal inglobate in URSS Toate aceste RAPTURI ORDINARE au fost acceptate de USA- Franta si UK !! Ioane ! Poti sa ne spui DACA si CE teritorii au rapit invingatorii vestici : USA si UK (ca de Franta ….) ? Nu mai posta daca esti prostac ! Chiar platit ! URSS n-ar fi avut NICI O SANSA sa castige razboiul PE CARE URSS de coniventa cu Germania IL INCEPUSE PRIN PACTUL Ribbentrop-Molotov !! – fara ajutorul american ! Ajutor direct : armament, mijloace de transport (camioane, avioane), MANCARE si indirect masivele bombardamente care au distrus industria de razboi a Germaniei !!! Chiar poate crede cineva ca fara ajutorul MASIV – DIRECT si INDIRECT al americanilor rusii mai ajungeau la Berlin !???

  11. Nato isi doreste cu disperare razboiul, il planifica de ani de zile, cine nu vede asta e naiv.
    Intrebarea nu este daca ci cand si raspunsul il avem deja, curand.

    Singura intrebare este de ce Rusia nu s-a agitat pana acum, Nato nu e la granitele ei de decenii.
    In episodul similar cubanez americanii au fost foarte fermi si totul s-a terminat pasnic pana nu a fost prea tarziu, rusii deabia acum se dezmeticesc si e foarte ciudata reactia lor foarte intarziata.

    Banuiala mea e ca planul si intelegerile sunt facute in culise la fel cum ne-am obisnuit si in trecut si ca teatrul ce urmeaza chiar daca e real e pus in miscare doar ca sa indeplineasca planul.

    Probabil ca o sa isi imparta Ucraina si influenta in Europa dar nu puteau sa o faca pe fata din cauza picilor precum Ucraina, Polonia, Germania etc.

    • :georgica – Ori esti complet …. – ori esti platit sa postezi imbecilitati ! Cine dreaq din NATO doresten razboiul ma ? Ce tari – teritorii a incalcat- ocupat Nato ? Oare Crimeia sau estul Ukrainei le-a ocupat NATO ? Sau Rusia lui Putin ? Cine scuipa foc pe nari si arunca tot felul de amenintari – NATO – sau Putin ? Cine a masat aproaspe 200.000 de militari si importante echipamente militare ofensive la granita Ukrainei ? NATO sau Putin? Acum vad ca v-ati dtrecurat si pe aici /!

  12. Dl. Gosu e ca de obicei f informat. La capitolul sanctiuni insa nu a mentionat-o pe cea mai puternica – deconectarea bancilor rusesti de la sistemul SWIFT, care ar pune pe butuci, cel putin o buna perioada, economia Rusiei.

    Altfel e greu de speculat ceva in legatura cu Putin. Cred ca nici el nu stie ce vrea si e un adept al brinkmanship policy. Nu are nevoie sa inglobeze Donbassul si Luganskul, asa cum nu a facut-o cu Abhazia si Osetia sau cu Transnistria. Ar putea-o face insa ca in cazul Crimeii, desi atunci nu ar face altceva decit sa provoace intarirea NATO pe flancul de est si o serie de sanctiuni, poate – putin probabil – cea mentionata mai inainte. Asta ar insemna practic nimic fata de mindria de a fi redat rodinei teritorii considerate rusesti si de a intra in istoria locala ca un mare unficator/cuceritor.

    Nu sint un adept al reductiei ad hitlerum dar paralela intre Germania nazista si Polonia si Rusia putinista si Ucraina e cit se poate de evidenta.

  13. pana una alta, trebuie lucrat la:
    – de ce ar lupta populatia noastra chiar pentru tara noastra? Daca pe timp de pace pleaca masiv, fuge chiar
    – o garda nationala? armata care sa poata face fata, s-ar putea NATO de unde este pana vine sa se termine spectacolul

  14. Eu tot nu inteleg de ce Ucraina nu se focuseaza mai tare pe viitor decit pe trecut?

    Adica, fara garantii scrise de la occidentali / NATO / UE sa o vireze puternic spre vest, incepind cu 2 lucruri vitale: (1) convins populatia sa renunte la Dombass / Crimea si (2) trecut la grafia latina. Adica ruperea de Rusia, drastic si imediat. Iar asta depinde doar de ucrainieni sa accepte aceste lucruri. Plus, o colaborare mai strinsa cu UE / US pe diverse teme sensibile (coruptie, dezvoltare economica si culturala, programe educationale pt studenti, zero discutii controversate cu polonezii / romanii / maghiarii, etc.), fara sa aiba pretentia ca pot ei singuri rezolva aceste lucruri.

    Daca o parte a corpului se cangreneaza o amputezi, ca sa salvezi omul, iar in aceasta situatie au as accepta simplu ca Donbass / Lugansk / Crimea pot fi amputate si punind in loc marsarea spre vest.
    Sigur ca unii sint nostalgici si nu ar dori asta, insa cind costurile sint mai mari decit beneficiile la ce sa stagnezi in trecut?

    Nu uitati ca ucrainienii sint europeni, pt ca tot Europa e pina la Urali. O colaborare cu vestul, chiar fara promisiunea de aderare la UE / NATO si neaparat taiat legaturile cu estul, i-ar propulsa multi ani in viitor, am impresia.

    Din astfel de articole am impresia ca inteleg mai bine logica rusilor si a lui Putin, despre care nu cred ca-i in stare sa faca nimic major, altceva decit trimis mai multi mercenari in zonele deja cangrenate din estul ucrainei. Joaca la cacialma si se bazeaza doar pe prostia si frica adversarului.

    • Dupa ce schimba grafia pe latina, vor incepe sa traiasca ca in vest. Inainte sa scrii ceva, mai gandeste un pic.

      Ei colaboreaza cu vestul si sua cat de mult pot acum acei din vest. Vezi ce populatie are ucraina, ca sa intelegi ca peste noapte nu se intampla nimic. Romania e in UE si nu e integrata dupa atatia ani, iar tu vrei o tara din exteriorul UE sa o faca …?!

      Trebuie sa-ti dai seama ca amputarea nu e asa simpla … poate in filme.

    • Renuntarea la Donbas/Crimea ar fi solutia insa inacceptabila pt occidentali, ar crea un precedent foarte periculos, asa criza va dura pana nu se stie cand. Nu cred ca Putin ar dori incorporarea Donbasului, nu l-ar putea gestiona economic, Crimea e alta poveste, baza militara de la Sevastopol, controlul Marii Negre, este singura iesire a rusilor spre oceane dintr-un port care nu ingheata, poate ii ajuta incalzirea globala.
      Daca ucraenienii sunt europeni atunci si rusii pana la Ural pot avea aceste pretentii, da, o colaborare cu occindetul ar fi benefica insa fara excluderea rusilor, Europa nu poate avea pace fara aportul rusesc, asa a fost si asa va ramane in continuare.
      Cine crede ca rusii pot fi izolati se inseala amarnic, Europa trebuie sa gaseasca modul de convietuire si colaborare pasnica cu rusii altfel crizele se vor tine lant, resursele energetice vitale fiind insa de partea rusilor.

      • Nu cred ca ar fi vreo problema sa gestioneze economic donbasul, nu exista motive … il vor inghiti si nici nu il vor simti.

        Problema nu este ca ar fi acceptabil sau nu de occidentali. Problema e ca daca inghide dobasul, vor urma altele. Si sunt o gramada, de la kazahstan pana unde nu ii opreste nimeni.

        • Ce fac dincolo de Urali, e problema lor si nu a UE asa cum nu ne-ar trebui sa ne intereseze prea mult daca ar dori reinfiintarea fostei URSS de oprit ii poate opri doar China, restul numai vorbarie.

  15. „Lumea se confrunta cu o Rusie foarte diferita fata de cum era in 1991. Ca toate tarile, si Rusia se confrunta cu o lume foarte diferita” (Bill Clinton)

  16. Vanitatea nu-mi da pace :-)) si nu ma pot abtine sa re-postez cateva consideratii, on topic, care ma situeaza in vecinatatea aprecierilor/evaluarilor d-lui Gosu privind chestiunea.

    „Părerea mea e că nu se va ajunge la confruntare, dar RUS va obține „ceva”. Iar acest ceva depinde, aproape exclusiv, de interesele americane. Poate și de cele ale UE (ca întreg, Ro.inclusă) dar in, mult, mai mică măsură deoarece UE NU are cu ce să pună în executare satisfacerea propriilor interese. Nu are autonomia strategică atât de disprețuită aici.
    […]vor obține minimum: amânarea (informală) sine-die a aderării UKR&,co la NATO, deschiderea Nord-Stream 2, recunoașterea de facto a anexării Crimeei, alte aranjamente privind rachetele&sist.defensive.”

    Despre Deveselu nu impartasesc opinia d-lui Gosu:
    „Să nu uităm că până de curând când venea vorba de Deveselu toți decidenții români, NATO, etc spuneau clar și răspicat că nu e îndreptat împotriva RUS ci a amenințărilor din Orientul mijlociu (vezi Iran menționat explicit), etc.
    Rușii or avea ei defectele lor, dar nu cred că le putem acorda beneficiul prostiei, naivității sau pe cele ale nepriceperii in relațiile internaționale și ale provocărilor strategice.
    Acum văd că se vorbește de Deveselu în relația cu tensiunile de la granițele UKR. Nu mai amintește nimeni de Orientul mijlociu. Dacă la nivel de amator, cu simple interese intelectuale in astfel de probleme, se pot observa aceste lucruri, dar ptr.analistii ruși ?!!?”

  17. Asa cum observa un comentator, rusia este împinsă spre soluția militară; ca ultimă soluție de aplicat în aceasta criză de treizeci de ani; de către alianța Nordului -din care facem parte și noi, românii .
    Rușii au făcut eforturi disperate; de la destrămarea imperiului sovietic încoace; de a păstra ceea ce a constituit pentru ei o garanție de apărare impotriva unei invazii dinspre Vest, anume acel spațiu tampon de la Baltica la Egeea,; a cărui adâncime să descurajeze prin dificultatea fizică de a construi un lanț de aprovizionare viabil oricare potențial invadator dinspre Vest.
    Istoria ultimelor două secole le-a arătat vulnerabilitatea lor dinspre Vest.
    Garanțiile pe hârtie, din partea vesticilor, din 1814, 1939 și 1991 au valorat cat hartia pe care au fost scrise.
    Nu vreau să evaluez acum expansiunea rușilor către Vest de la Petru cel Mare încoace, a cărei victimă am fost cei din Est Europa: Balticii, Polonia, Tările Române, din ale căror țări Imperiul Țarilor(Roșii, cândva) și-au însușit bucăți consistente, până la a anula statalitatea unor nefericiți aflați pe direcțiile strategice de expansiune a Țarilor.
    Mă limitez la a îmi exprima viziunea mea despre mișcările care se arată împrejurul măriinegre, dar și în sudestul mariicâmpii europene.
    Rușii nu vor retrage curând trupele deplasate acum pe cel mai bun aliniament de plecare către Vest, chiar dacă vor începe în ianuarie 2022 *convorbiri de pace* cu amerlocii–șefii vizibili ai alianțeinordului. Casusbeli (din Balcani, atenție!!!) să-i găsescă cât mai favorabil așezați.
    Scenariile cu zeci de mii de morți dintre ruși și ucrainieni nu am observat să ia în calcul poziționarea ucrainienilor față de ruși și rusia: mulți dintre ei se consideră frați de sânge, așa că rezistența la invazie poate fi surprinzător de scăzută pe alocuri, rușii înșiși consideră fraternizarea ucrainienilor cu trupele proprii ca fiind foarte probabilă în zonele de litoral extins a măriinegre, dar nu numai.
    Foarte probabil rușii sunt conștienți că nu va fi o acțiune gen aprilie-iunie 1944, care să acopere tot teritroriul ucrainian și se pot limita la un coridor larg (min 300 km) pe malul nordic al marii, al carui capăt să fie la Odesa sau chiar la Dunăre.
    Din împărțirea de facto a Ucrainei pot rezulta entități teritoriale noi ,dar cel mai important pentru români ar fi oportunitatea de a realipi la țara-mamă România rapturile teritoriale ale blestematului an 1940.
    Dar odată pornit tăvălugul de către Vladimir, nu se va opri până la Stambul, înconjurând în prag de vară marea pe cel mai scurt drum, prin RoDobrogea și Bălgaria. Ne asteaptă *vremuri interesante*…

  18. apoi, boieri dumneavoastra, nu uitati de faimosul complex militar industrial, care a pierdut miliarde de cand a cazut URSS; au nevoie de un Durac, care sa agite armele si sa dezghete contracte de miliarde; Putin nu e liberal? nu el a dat Romania contra Cecenia? nu cumva…..

  19. „Nu înțeleg, nu mi-e clar ce vor aici rușii.”- pentru asta mi-ati castigat simpatia , in corul expertilor ” omagaaaa ne ataca rusii ce ne facem nato ajutor ue ajutor sariti ” sunteti singurul care admite asta .

  20. Rusia este in declin si s-a vazut cu Razboiul din Crimea 1854. S-au modernizat putin, doar ce au platit datoriile de pe urma razboiului si a urmat Razboiul Ruso-Otoman din 1877, dar unde de fapt nu au putut sa-i invinga singuri pe turci si au trebuit sa ceara ajutorul Romaniei. A urmat Pacea de la San Stefano, dar Marile Puteri nu au acceptat-o si au impus Congresul de la Berlin,iar au datorii mari dupa razboi, rubla se devalorizeaza. In continuare ramane in urma fata de Vest, in special fata de Germania si SUA care se dezvolta formidabil. Se fac iar niste reforme, Stolipan 1890, dar nu sunt asa de succes. Ca sa aplaneze opinia publica fac un „mic razboi victorios” cu Japonia in 1905, cu bani imprumutati din Occident, pe care-l pierd. Urmeaza Revolutia din 1905, revolte taranesti etc. Franta continua sa-i finanteze, desi sunt intr-o situatie proasta, numai ca o contrapondere la Germania. Urmeaza Primul Razboi Mondial in care Imperiul Rus, falit practic, colapseaza (nu bolsevicii l-au distrus, s-a vazut cu esecul ofensivei Kerensky). Pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale. Fun fact Rusia de azi e cam ca Rusia Brest-Litovsk. Razboi civil, milioane de morti. Stalin si industrializarea fortata, dar asta e mai mult orientata catre industria de armament si armata. Al Doilea Razboi, victorie a la Pirus, 25 de milioane de morti, URSS devastata pana la Volga, dar reusesc sa puna mana pe ceva tehnologie americana data gratuit, plus ceva compensatii de la Germania. Refac Imperiul Rus, si au ca sateliti saraciile de tari din Est, din care Romania era cea mai nedistrusa. Mari probleme alimentare in URSS si in sateliti, 58 Ungaria, 60 Rusia, 68 Cehoslovacia. Hrusciov a incercat sa reduca armata pentru a aloca banii pentru dezvoltare, dar nu a reusit, somaj mascat, lovitura de stat. Vin altii, Brejnev. URSS in situatie economica proasta, se incearca reformele economice Kosighin, dar „au noroc” ca au gasit petrol si gaze foarte multe in Urali plus socurile petroliere, si abandoneaza reformele. Razboi in Afganista, Criza din anii 80. Cade pretul petrolului si al gazelor, hiperinflatie. Satelitii care au imprumutat bani din Vest, fie pentru mancare ca Polonia, fie pentru dezvoltare ca Romania sunt falite. Rusia nu are bani sa-i ajute. Revolutii in sateliti, URSS colapseaza. Da, este un ciclu in toata nebunia asta a rusilor, dar se duc in jos. Alexandru I a ocupat Parisul, Stalin Berlinul, si Putin Crimea.

  21. Domnule Armand Gosu, am urmarit emisiunile la care ati fost invitat, si am citit interviurile dumneavoastra. Pe de alta parte am urmarit si alti ‘specialisti’ ca domnul Fota si domnul Dungaciu.
    Intrebarea mea este: naratiunea cu sfarsitul extinderii NATO sta in picioare, de ce se vorbeste despre imposibilitatea ca SUA sa intervina intr-un eventual conflict?
    Eu unul cred ca SUA are cel mai mult de pierdut daca nu intervine. Rusii nu sunt prea tari pe picioare, de fapt sunt un stat in disolutie pe doua fronturi, pe termen mediu, lung. In est chinezii se urca incet incet peste ei, cand se vor uita peste cateva decenii vor vedea ca estul e in fapt sub controlul chinezilor si nu numai estul. In vest incet incet presiunea pentru democratizare va ingenunchea regimul autoritar. Pe termen scurt daca SUA nu preia initiativa isi va pierde credibilitatea si primii care o vor lua pe aratura vor fi europenii, apoi China va profita din plin. Desigur rusii pot inscena provocari dar de ce se pleaca de la premisa ca SUA nu ar putea face acelasi lucru?

  22. Buna ziua!
    Am citit articolele dvs. publicate de Contributors.ro . Va apreciez pentru articolele publicate, dle Armand Gosu.
    As vrea sa va supun atenției următoarea idee care mi-a venit legata de criza Ucrainei.
    M-am gândit la următoarea schemă:

    Vor incepe ceva miscari in Belarus înainte de referendum și vor continua după el. Lukașenko nu obține rezultatul asteptat in referendum dar îl fraudează . Belarușii se revolta, îi sprijină armata ruseasca rămasă în Belarus după exercițiile respective, Lukașenko și parlamentul lor aprobă planul de integrare în Federația Rusia, Lukașenko își dă demisia, armata rusă aflata deja în Belarus împreună cu unitățile aflate lângă belarus la granița cu Ucraina ocupa tot Belarusul, li se șterg datoriile belarușilor către Rusia, Occidentul respiră ușurat că rușii nu mai amenință Ucraina și totul se termină cu bine, fara sancțiuni extraordinare, fara vărsări de sânge, Ucraina își continuă singura traseul spre faliment statal de unde speră Putin să obțină ceva cândva fara prea mult tamtam și implicare. Putin astfel obtine o victorie în Belarus, fara război.
    Poate fi o varianta asta?
    Și în 2014 Puțin s-a folosit de o diversiune, in timp ce erau revolte in Estul Ucrainei și atenția tuturor era îndreptată acolo, fără vărsare de sânge și pe tăcute a ocupat rapid Crimeea care deja conținea trupe rusești.
    In timp ce lumea e preocupată de ultimul val de coronavirus, de Ucraina, de criza economica, de olimpiada din Beijing, mișcările din Belarus ar fi neobservate sau mascate de așa zise pregătiri de invazie in Ucraina. La momentul potrivit ar putea fi o lovitură de stat în Belarus și Occidentul chiar sa nu pună multe întrebări, având în vederea ostilitatea antioccidentala a lui Lukașenko. Puțin obține Belarus care e destul de mare și mai puțin ostil rusiei decat Ucraina, creste in sondaje, Ucraina scăpa de război, Occidentul scăpa de complicațiile războiului și lumea merge mai departe.
    Îmi cer scuze daca îndrăznesc prea mult cerandu-va o opinie legata de aceasta varianta, domnule profesor, va rog.
    Vă mulțumesc!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro