În timp ce în Ungaria sau Polonia judecătorii și procurorii au ieșit în stradă să protesteze împotriva reducerii vârstei de pensionare de către guvernele populiste, în România lucrurile se întâmplă astăzi exact invers. Magistrații noștri protestează în fața inițiativei guvernului de a le mări vârsta de pensionare. Dar înainte de a da cu pietre în magistrații români, ar merita să reflectăm de ce ne aflăm în fața unei asemenea situații. Devine tot mai evident că pensiile și pensionările magistraților au fost convertite într-una dintre cele mai eficiente căi de instrumentalizare politică a justiției, prin care se exercită presiune și se fac aranjamentele de putere
Justiția sub asediu: lecții din România, Polonia și Ungaria
În Europa Centrală și de Est, vârsta de pensionare a magistraților a devenit un front deschis în războaiele pentru capturarea justiției. Regimurile iliberale din Polonia și Ungaria au încercat să forțeze pensionarea anticipată a judecătorilor, sub pretextul reformei, dar cu scopul real de a-i înlocui cu oameni obedienți. Rezistența magistraților a fost fermă, uneori chiar curajoasă, iar cauza lor a devenit simbol al apărării statului de drept.
În 2012, sub pretextul reformei bugetare, premierul Viktor Orbán a coborât vârsta de pensionare a judecătorilor din Ungaria de la 70 la 62 de ani. Pentru toată lumea, inclusiv pentru magistrați, a fost clar că, în realitate, scopul real al acestui demers a fost înlocuirea elitei judiciare. Curtea de justiție a Uniunii Europene a considerat măsura nelegală, însă prea târziu, pentru că judecătorii fuseseră deja revocați. Câțiva ani mai târziu, în Polonia, guvernul PiS a vrut să aplice aceeași tactică, impunând ieșirea forțată a judecătorilor Curții Supreme de la 70 la 65 de ani, tot sub pretextul reformei bugetare, ceea ce ar fi dus la încetarea mandatului pentru aproximativ o treime dintre judecători. În 2020, magistraţii români au protestat în faţa instanţelor din mai multe orașe din România în semn de solidaritate cu colegii lor hărţuiţi de puterea politică de la Varşovia, care, printre altele, îi obliga să se pensioneze. Ba chiar unii magistrați români s-au dus în Polonia să protesteze alături de colegii lor polonezi.
În România, strategiile prin care populiștii subminează justiția au devenit mai sofisticate chiar decât manevrele autoritare ale unor lideri precum Viktor Orbán sau Jarosław Kaczyński, recunoscuți în plan mondial ca experți ai politizării justiției în Europa Centrală.
Pe vremea când aceștia se străduiau să impună brutal pensionarea magistraților cu experiență și cu destulă autoritate dobândită pentru a nu se plia pe anumite politici, România aplicase încă de pe vremea guvernului Tăriceanu o strategie mult mai subtilă, dar cu aceleași efecte de reconfigurare. La noi, epoca pensionărilor anticipate s-a născut sub pretextul realizării unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil şi eficient, după cum rezultă din expunerea de motive a legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, care prevedea că magistrații se pot pensiona după 25 de ani vechime în profesie, adică în jur de 48-50 de ani. Nimeni nu i-a forțat să plece. Au fost invitați politicos să se retragă, cu „parașute de aur”. Adică pensionare după 25 de ani de activitate, pe la 48-50 de ani cu bonus constând în pensii generoase sau „speciale”. Departe de a consolida independența justiției, strategia aplicată a fost, în esență, o operațiune mascată de reconfigurare a controlului asupra acesteia.
Într-adevăr, a reduce forțat vârsta de pensionare, cum s-a întâmplat în alte state, este o tactică primitivă, mai ales dacă nu este acompaniată de pensii speciale. În Ungaria și Polonia magistrații nu un regim special, pensiile fiind calculate pe baza contribuțiilor și a vechimii în muncă. Dar a crea un sistem în care judecătorii nu doar că pot, dar și vor să plece la pensie este o formă de manipulare populistă și de capturare instituțională prin metode necoercitive, aparent legale, dar profund toxice.
Când avantajele devin vulnerabilități. Impactul sistemic al retragerilor premature din magistratură
Pe parcursul anilor, acest regim aparent generos s-a transformat într-o adevărată anomalie. Efectul îl știm cu toții: distrugerea bazei de resurse umane a instanțelor, supraîncărcarea magistraților care încep să dea rateuri, procese tot mai lungi și mai costisitoare și în cele din urmă decredibilizarea justiției.Această strategie a avut două efecte devastatoare: pe de o parte, a slăbit profund capacitatea sistemului de a se reforma din interior. Pe de altă parte, a subminat încrederea publică în ideea de justiție independentă. Cum să aperi independența unui corp profesional perceput – pe nedrept sau nu – ca fiind mai preocupat de avantaje decât de principii?
Tentația de a părăsi sistemul la prima ocazie s-a perpetuat, iar cultura instituțională a fost modelată de perspectiva unei retrageri timpurii, cu toate avantajele aferente. În timp ce retorica oficială insista pe independență și stabilitate, în practică s-a stimulat o migrație constantă spre pensionare, sub privirile aprobatoare sau indiferente ale clasei politice.
Zilele acestea, CSM a publicat un comunicat de presă prin care anunța că a transmis Comisiei Europene informaţii suplimentare privind ultimele evoluţii referitoare la referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaţionale pentru magistraţi. Conform documentului, „modul în care se desfășoară această propunere legislativă nu a rămas fără consecințe, ci a condus deja la o reluare a trendului ascendent al solicitărilor de eliberare din funcție. În condițiile în care demersul normativ se va finaliza prin adoptarea acestor soluții inacceptabile, sistemul judiciar va ajunge într-un blocaj, întrucât un număr uriaş de judecători şi procurori va formula cereri de eliberare din funcție. Numai până la finalul anului 2025 se pot pensiona un număr de 628 judecători, din care 83 judecători sunt doar de la Înalta Curte de Casație şi Justiție din totalul de 109 judecători pe care îi are în prezent instanța supremă. De altfel, în contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, un număr de aproximativ 200 judecători au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare”.
De fapt, magistrații au înțeles de multă vreme că sunt victimele unui scenariu populist. Într-un articol publicat pe site-ul oficial al organizației Forumul Judecătorilor, în 2018, procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog a analizat „principalele aspecte de natură a afecta grav sistemul judiciar” El a arătat că „prin modificările operate în cadrul Legilor nr. 303, 304 și 317/2004 se obține, intenționat sau nu, deprofesionalizarea și reducerea corpului magistraților, dublată de o majorare artificială a activității și impunerea unor termene procedurale nerealiste care va avea ca efect blocarea sistemului judiciar. Din momentul introducerii noului sistem de recrutare și formare profesională inițială, timp de 3 ani nu va fi ocupat niciun post vacant de judecător sau procuror”. Autorul concluzionează că sistemul judiciar riscă să intre în colaps din cauza reducerii numărului de magistrați și a supraîncărcării acestora și se creează mecanisme de influențare politică asupra justiției, punând în pericol independența acesteia.
Scenografie populistă și roluri bine repetate
În România, pensionarea magistraților a devenit o scenă recurentă a teatrului politic, cu aceiași actori, replici familiare și un public din ce în ce mai cinic. Periodic, guvernele anunță cu solemnitate că vor tăia „pensiile nesimțite”, sistemul judiciar reacționează prin amenințări cu pensionări în masă, iar opinia publică rămâne captivă între indignare și neîncredere.
Vârsta de pensionare a magistraților a devenit o piesă preferată a politicii pentru exerciții de imagine, manevre de control și confruntări simbolice. Ultimul act este în desfășurare: guvernul condus de Ilie Bolojan propune plafonarea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare, iar președintele Nicușor Dan întârzie să semneze decretele de pensionare a magistraților. Gestul său este lipsit de o justificare argumentată, dar abundă în semnificații simbolice. Este acesta un semnal real de confruntare cu un sistem privilegiat sau doar un exercițiu de imagine menit să capitalizaze electoral frustrarea generalizată?
Guvernele „se joacă” cu vârsta de pensionare a judecătorilor dintr-un amestec de motive economice, politice și strategice, fiecare având implicații profunde pentru independența justiției. Principalul motiv invocat îl constituie presiunile bugetare, însă scopul real este controlul politic asupra sistemului judiciar, populism și imagine publică. În realitate, guvernele utilizează tema privilegiilor magistraților ca armă electorală, fără intenția reală de reformă profundă. Doar că promisiunile de tăiere a „pensiilor nesimțite” sunt populare în rândul opiniei publice, chiar dacă dificil de implementat legal. Această strategie a declarațiilor publice privind suprimarea privilegiilor unor categorii de „speciali” este la fel de populistă ca și a guvernelor care au acordat aceste privilegii, sub pretextul apărării independenței (inclusiv financiare) a sistemului judiciar și al reprimării tentației corupției.
Cui prodest?
Este de domeniul evidenței că în special în ultimele două decenii, „legile justiției” au fost un laitmotiv al tuturor guvernărilor, un câmp tactic al confruntărilor politice și chiar al serviciilor secrete, după cum a sugerat (sau s-a „scăpat”) generalul Dumbravă, fost șef al Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, într-un interviu care a făcut valuri în spațiul public. Protocoale, plicuri galbene, justiția spectacol, breaking news pe banda galbenă cu descinderi și alte strategii de atac asupra justiției au fost mereu sub ochii noștri, în toți acești ani.
Magistrații au fost puși, voit, într-o poziție ingrată: apărați de politicieni atunci când sunt cuminți, demonizați când deranjează. Iar cei care au vrut să rămână activi și implicați în dezbateri publice au fost marginalizați, ridiculizați sau împinși spre retragere.
Or, pe fondul decredibilizării accentuate a justiției și al instrumentalizării sale în confruntările politice, întrebarea nu este doar cine dorește creșterea vârstei de pensionare, ci și cine profită de pe urma vulnerabilizării unui sistem judiciar tot mai expus presiunilor și capriciilor factorului politic.
E mai populist să scazi vârsta forțat (cum a făcut Orban), pentru a da afară judecători indezirabili? Sau e mai populist să o menții scăzută, știind că astfel ajuți la auto-epurarea sistemului și te asiguri că magistrații nu ies din linia „corectă”?
Dar poate că tocmai aici se află capcana. Salariile și pensiile magistraților, departe de a fi garanții reale ale autonomiei sistemului judiciar, au devenit un teren fertil pentru negocieri politice și forme subtile de control. În loc să întărească independența, finanțarea generoasă a justiției este uneori folosită tocmai pentru a o îmblânzi. O justiție comodă, bine plătită și lipsită de conflicte pare mai dezirabilă decât una combativă, lucidă și realmente autonomă.
Stimata doamna, in mare aveti deplina dreptate. Totusi, in Constitutia Romaniei, Art. 16, aliniatele 1 si 2, se precizeaza:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Datorita motivelor constitutionale precizate mai sus, este evident ca demersul guvernului Bolojan si al presedintelui N. Dan poate fi considerat ca reprezentand o aducere in cadru constitutional a legilor elaborate in trecut privind pensionarea si salarizarea magistratilor, pe cand totalitatea legilor care privesc pensionarea si salarizarea magistratilor elaborate de-a lungul timpului de catre guverne controlate de PSD si(sau) de catre cleptocratia de sorginte securisto-comunista sfideaza principiul constitutional nominalizat mai sus.
„Fără discriminări” nu înseamnă că toate persoanele trebuie tratate identic. Din potrivă, dacă persoanele se află în situații diferite este contrar principiului enunțat de dumneavoastră ca acele persoane să fie tratat identic.
In primul rand trebuie sa va atentionez ca forma corecta a lui „din potriva” este „dimpotriva”.
A se vedea: https://dexonline.ro/definitie/dimpotriv%C4%83
https://voxvalachorum.ro/dimpotriva-sau-dinpotriva/
„Fara discriminari” inseamna ca nu pot exista legi fundamentale, legi organice( legea pensiilor este o astfel de lege) care sa nu se aplice unor categorii profesionale, pentru ca astfel s-ar crea privilegii pentru categoriile respective, Constitutia precizand „fara privilegii” si „egalitatea in fata legii”, aceasta semnificand ca o lege nu poate fi decat general valabila, general aplicabila tuturor cetatenilor tarii. De unde rezulta ca toate legile care creaza privilegii sunt contrare articolului 16 din constitutie, deci neconstitutionale.
„Nimeni nu este mai presus de lege.” semnifica faptul ca nu pot exista legi speciale, cu dedicatie, aplicabile doar unor categorii de cetateni, atata timp cat in domeniul respectiv exista o lege organica care este aplicabila tuturor celorlalti cetateni care sunt majoritari.
Legea pensiilor precizeaza ca principiul ce guverneaza aceasta lege este principiul contributivitatii si nimic altceva. Daca legea pensiilor ar fi precizat ca, subsidiar principiului general ce o guverneaza, este obligatoriu sa se elaboreze norme speciale pentru fiecare categorie profesionala, atunci teza dumneavostra ar fi fost valabila. Dar o astfel de lege ar fi fost compromitatoare pentru orice grup politic ce ar fi generat asa ceva, pentru ca s-ar incalca principii democratice fundamentale.
Ce ziceti Dvs. are o logica interna, DAR anumite categorii (parlamentari, diplomati, militarizati, magistrati, lucratori in medii nocive si/sau cu risc de accidentare/deces mare etc.) sunt tratate, prin legi, discriminatoriu pozitiv si negativ (morcov si bat sau, generalist vorbind, „bonus-malus”).
Problema consta in faptul ca e prea mult morcov/bonus NEBALANSAT/NEECHILIBRAT just(indicatori performanta clari si adecvati) de bat/malus(a-penalizari la salariu, pensie etc./pierderea temporara/permanenta de morcov si b-pedepse privative de libertate cu/fara confiscare extinsa pusa in practica rapid si complet).
In Ro, din ce stiu, nu exista penalizare la pensie (speciala sau de serviciu) pentru cei/cele din categoriile mentionate, in cazurile in care (i) incalca legea sau (ii) evita rigorile si limitarile(discriminarea negativa) cunoscute si aferente meseriei in timpul cat sunt activi/nepensionati.
Doar un exemplu recent: cei 6-7(?) militari ACTIVI care au fost luati in vizor de justitia militara ro pentru ca au lucrat in Congo pentru Potra.
De adaugat ca persoanele nu ar fi tratate identic, daca legea pensiilor ar fi una si aceeasi pentru toata lumea, ci diferentiat, conform contributiei fiecaruia la fondul de pensii.
Evident, in tot ceea ce spun, fac abstractie de indecenta si lipsa de bun simt a celor ce au acordat privilegii, dar si a celor care le-au primit.
In privinta justitiei, legi esentiale pentru incadrarea in statul de drept au fost in mod voit elaborate defectuos sau inca zac prin sertarele parlamentului, totul urmarind acelasi scop: tinerea sub control a magistratilor si bocarea celor care incearca sa isi faca datoria in mod onorabil si independent.
Nu avem o legislatie clara si eficienta in privinta raspunderii magistratilor, a actiunii acestora privind confiscarea extinsa a averilor, codul penal este inadecvat situatiei infractionale din Romania, etc
Impiedicarea justitiei in a-si indeplini menirea este realizata si prin lipsa de vointa politica in a se da legi privind raspunderea ministeriala, raspunderea parlamentara, etc Validarea si elaborarea legilor facute cu dedicatie ar trebui sa fie considerata infractiune.
Toate aceste lucruri sunt in legatura stricta cu nivelul de trai si in acesti 35 de ani s-a facut tot posibilul astfel incat votantii cu minte mai putina sa nu constientizeze cat de mult conteaza justitia in privinta a ceea ce poate face pentru blocarea celor ale caror actiuni submineaza cresterea generala a nivelului de trai in Romania.
nu-i obliga nimeni pe juristi/avocati/procurori sa se prostitueze
si nimeni nu i-a obligat sa-și aleaga meseria asta
…si daca ”au calcat strimb”, sa pățeasca ca in țara lui Trump – out of business, no right for practice, no pensions secured !
justiția și moralitatea ei sunt o mare parte din cauzele situației de astăzi din Romania …to put it in a mild way
Este greu de argumentat ca pensionarea la 45 de ani nu este absolut deplasata in special in instantele superioare, curti de apel, inalta curte unde se ajunge tarziu in cariera si probabil ca o experienta satisfacatoare se atinge doar la sau dupa aceasta varsta de pensionare.
Pensia, ar trebui sa fie speciala doar dupa 65-70 de ani (putem avea in vedere aici si speranta de viata …per categorie sociala) iar pana la acea varsta ar trebui sa fie mai putin speciala astfel incat oamenii sa fie stimulati sa ramana in functie chiar daca au posibilitatea sa se pensioneze astfel incat sa nu poata castiga mai mult sau egal la pensie (cumulat) decat in activitate.
Distinsa Doamna, folositi un procedeu ce se numste ignoratio elenchi.
1. un judecator nu se va prostitua intelectual niciodata, nici oe 1 leu niuci pe un mil euro . Gainari, da (si avem destui judecatori condamnati) . Acesta este si sacopul existentei IJ din CSM, de a indeparta pseudojudecatorii, cancere ale sistemului ce il vrem curat , obiectiv, … eficient .
2. in plicurile (ce culoare erau ele) nu se aflau bani. SRI ul nu da bani ! Informatiile pe bani, e numeste piata, iar la piata, este ca la piata. Te mai si arzi cu marfa proasta, expirata, … SRIul, ca si justitia exista pentru buna si optima functionare a societatii. Nici SRI ul nu este interesat de potlogarii, dar, ca in orice satra, exista persoane cu interese personale, muit mai presus decat cele nationale. Din experienta proprie, va pot scrie ca exista, uneori, promsiuni de pensii de colonel, maior, … etc. Câmpul tactic, … etc., ca si SIPA lui Nastase, opera cu santajul … nu cu bani . Cu banii lucreaza gainarii, nu oamenii rezonabili, inteligenti, culti, fini, … .
3. Pot sa plece toti, in cateva luni, avem judecatori noi, formati (nu cu deprinderilor celor actuali, care santajeaza Guvernul) . Justitia este ca facutul cafelei, pui apa, cafea in fierbatorul bagat in priza … si ai cafeau in minutee alocate . Nu exisyta nimic extraordinar, special, sau de neinlocuit .
SRI-ul NU TREBUIE SĂ AIBĂ control asupra Justiției. Ba dimpotrivă, Parchetele trebuie să aibă ca domeniu de activitate acțiunile Serviciilor Secrete. Plus un control parlamentar eficient asupra activităților acestora.
Lucifer-ule,era vorba de informațiile din plicuri,fara sa se fi dat bani. De unde nu se înțelege,că sa reiau. Citat:”SRIul, ca si justitia exista pentru buna si optima functionare a societatii. Nici SRI ul nu este interesat de potlogarii, dar, ca in orice satra, exista persoane cu interese personale, muit mai presus decat cele nationale. „
Corect! Era un banc pe tema asta cu concluzia: „Un domn bine vede în staţia de tramvai o duduie.
-Domnişoară, arăţi aşa de bine, ai un corp superb. Pentru un milion de euro, te culci cu mine?
-Domnule, ce pot să zic? Nu aş refuza o aşa ofertă…
-Dar pentru 5 euro?
-Domnule, eşti nesimţit! cum îţi permiţi? Crezi că eu sunt o prostituatǎ?
-Asta am stabilit mai devreme, acum negociem preţul.”.
Ia puneti candidatii la functiile de magistrati sa treaca prin votul popular. Doar e o putere in stat-asa cum votam pentru presedinte si parlamentari sa votam si pentru magistrati. Candidatul trebuie sa aiba studii de drept finalizate cu licenta si INM absolvit
Poate a venit momentul ca justitia sa capete menirea ei adevarata. A fost pervertita pt a apara noii oligarhi post comunisti de rigorile pedepsirii coruptiei si traficului de influenta dar si camarila partidelor. Nu am vazut pana acum o analiza a raportului dintre salariul mediu pe economie pt un salariat cu 25 ani vechime din toate tarile UE, SUA, Japonia, Australia si cea a unui magistrat cu 25 ani vechime. La noi, diferenta este enorma, atat ca salariu, dar si ca pensie iar dreptatea este tot mai stramba si procesele tot mai lungi, pana la prescrierea hotilor si criminalilor.
Ca neica-nimeni pe juridic, doar privind de pe margine, din suferința de a fi afectată de borșul legislativ, văz că primul lucru e revizuirea acestor legi pentru o bună potrivire a legilor și codurilor cu constituția, cu legile europene și ale drepturilor și libertăților omului, ca și pe situația curentă a României, atât infracțional căt și în raport cu punctul ori hăul în care se află în dezvoltare. Reparații de amploare se așteaptă de la bobor.
Vârsta redusă de pensionare era necesară, pentru a se scăpa de fosilele comuniste.
Acum trebuie să scăpăm de fosilele reformei, care favorizau hoții și femeile.
Când. Om avea magistrați corecți?
Simplu! Atunci cand vor simti pe pielea lor daca gresesc. Daca nu pateste nimic cand nu isi face treaba, va lucra cum are chef. Daca are ‘jobul’ asigurat pe viata indiferent cat de prost si-l face, ce mai conteaza? Aici e problema: cu toti acesti oameni birocrati care odata ajunsi pe post nu mai pot pati absolut nimic! Mai mult, le si cresc veniturile indexate cu inflatia, au sporuri pentru te miri ce… Viata usoara!
Pur și simplu Guvernul+Parlamentul nu au soluții democratice contra Puterii Judecătorești devenită nu PARTE a Puterii de Stat ci Stat În Stat. Luptă Guvernului și Parlamentului contra Justiției va fi dificilă mai ales că, din considerente de castă, Justiția va fi apărată de CCR. O reformă a Justiției+CCR este absolut necesară deși probabil va trebui schimbată Constituția.
Nu există așa ceva
Percepția este eronată fundamental, atât ca fudament legal, cat și ca situație de fapt
În teorie, toate puterile (autoritățile publice de la titlul III al legii fundamentale) luptă pt controlul puterii în stat
Dar atunci când o șleahtă de oportuniști ( pesede + penele + usere + ude mereu = love) și-a implantat oamenii prin conducerea tuturor puterilor publice constituite în stat, nu știm ce mai e de făcut
Sigur nu trebuie să votăm trompetele moskva
Victoria iubește pregătirea – armat victoria curam
Dar oare mai are țara oameni altruiști ?
Nici o putere nu mai luptă
Toate puterile sunt controlate, pt ca acuma ei îs la putere
Și restu ciocu mic, eventual poporu sa numere ouăle, cum spunea un fost prim ministru de trista amintire
Iar așa zisa luptă are ca scop dezbinarea
Pt ca divide et impera
Vârsta de pensionare arma politică sau armistițiu ?
Vârsta redusă de pensionare a magistraților este despre minciuna
Despre cum poți să înșeli legal
La fel cu vârsta de pensionare la militieni
La fel cu banii de chirie ai magistraților si militienilor – adică câștigi foarte mult iar statu să-ți plătească și chiria
Nu mai zic ca unii chiriași au în realitate mai multe proprietăți, ca astea îs detalii
La fel cu sumele exorbitante obținute ilegal de magistrați, dar plătite cu ajutoru curții de conturi cu o conducere creșă la seral, iar sefu curții de conturi ajuns judecător cecere
Problema cu sporurile (veniturile) magistraților nu e nouă
A fost soluționată definitiv cu mult timp în urmă de cecere – care spune ca majistratii nu pt să își acorde sporuri și suplimente salariale prin hotărâri judecătorești, iar sporurile astfel acordate aduc atingere prerogativelor autorității legiuitoare,
Iar guvernu și paiavramentu nu pot plăti sumele stabilite ilegal de judecători ca sporuri salariale pt magistrați
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/109257
Dar politicienii, care iubesc furtu din bujetu de stat, spun ca sumele trebuie plătite
https://romania.europalibera.org/a/cel-putin-1-5-miliarde-de-lei-din-fondul-de-rezerva-bugetara-a-fost-folosit-in-2024-pentru-plata-diferentelor-salariale-ale-magistratilor/33470704.html
Să fi mare nu-i mirare
Să fi om îi lucru mare
200.000 de politisti , jandarmi , militari din armată si servicii rămân cu pensiile de serviciu , apartamente de serviciu ( necontributive ) dcontari de tot felul si cu vârsta de pensionare de 50 de ani.
Pentru aceia nu exista deficit bugetar .Pentru aceia nu exista blamarea presei , a liderilor de opinie , nu există oprobiul public .Nu există acuzatii de „inechitate”.Pentru ei nici un intelectual rasat europenist nu are vorbe grele.
In schimb vreo 4500 de magistrati sunt răul pamantului .
Nu o sa-i lamuriti niciodata pe cei 4500 că ei trebuie sa se sacrifice iar cei 200.000 pot sa-si vadă de viața lor.
Niciodata.