joi, iunie 13, 2024

Vârsta la pensionare. Răspuns al autorului la unele comentarii și informații noi (OCDE)

Mulțumesc celor care au trimis comentarii asupra problemelor tratate în articol.

Codrean 28/03/2023 At 10:23

Domnule Doctor, împărtășesc in întregime precizarea dumneavoastră și tristul adevăr din spatele ei.

Suntem in anul 2023 si Romania nu are un registru național al sănătății tuturor locuitorilor. Dacă l-am avea, medicul care constată decesul ar avea în registru un minimum de informații asupra morbidității si tratamentelor. Îmi permit să reproduc aprecierile medicului anatomopatolog de care vorbeam în articol, pentru a vedea cat de întins este răul:„Fiind medic primar anatomopatolog, am completat numeroase certificate medicale constatatoare de deces. Marturisesc ca am intalnit , inca din stagiatura,apoi ca specialist, colegi care nu stiau (lasau pe seama asistentelor!) sa completeze certificatele; diagnosticele erau incomplete, iar cauzele – neevidentiate in ordinea tanatogenezei.De asemenea, cu stupoare, am aflat ca, la Starea Civila- biroul Decese-, exista ofiteri incomodati cand diagnosticele sunt multiple!…Prin urmare, imi exprim indoiala ca, in Romania, certificatele de deces consemneaza, cu acuratete, cauzele de moarte. Ca un exemplu, din familie: socrii mei au suferit de cancer, dar , in certificatele constatatoare eliberate de MF, boala neoplazica nu figura la I.c sau d…Poate cursurile de Medicina Sociala nu au fost interesante pentru toti, iar perfectionarile in cadrul EMC nu cuprind tematica „periferica” . Biostatistica nu pasioneaza pe toata lumea si, din eroare in eroare, ajungem la raportari nereale”.

Fără îndoiala, schimbarea situației va cere mult timp, ea s-a instalat în multe decenii, prin neglijența și incompetența celor numiți în funcții importante în domeniul sănătății pe criterii de apartenență politică. Se va schimba în alte câteva decenii și numai dacă  Ministrul Sănătății si cel al Educației ar întreprinde acum multiple măsuri de durată și bine (dur!) urmărite. A fost și este cumva Ministerul Sănătății interesat în ascunderea deceselor prin anumite cauze (infecțiile luate în spitale)?

Altfel, vom rămâne o țară în care nu se va ști niciodată mortalitatea pe cauze reale de deces si nici morbiditatea pe cauze de îmbolnăvire. Cu stimă, autorul.

●bilbofil 28/03/2023 At 12:17 si stefan60 28/03/2023 At 13:39.  Întrebările dumneavoastră justificate asupra statisticilor Ministerului Muncii referitoare la anii munciți în țară înainte de plecarea afară se află și în ultima propozițiune din articol.

Pensia comunitară: „Persoanele primesc pensie proporțional cu perioada în care au lucrat în fiecare țară, practic se face o totalizare a stagiului de cotizare din țările unde a lucrat, urmând ca pensia să fie stabilită de fiecare stat în parte” (Președintele Casei Naționale de Pensii).

●ofCAER 28/03/2023 At 13:03 . Așa cum se calculează speranța de viată este un indicator ipotetic de tipul: ce se întâmpla dacă. In Addendum sunt detalii. Termenul „Dimpotrivă”: veți găsi în finalul articolului motivarea.

Cinicul 28/03/2023 At 15:49. Datele sunt de la Eurostat și au la bază rezultate din Ancheta asupra Forței de Muncă (în gospodării), investigație comunitară standardizată. Eșantionul este reprezentativ in toate țările.  

Alexandru 28/03/2023 At 17:15. Veți găsi in figurile de mai jos  și în comentarii răspuns la semnele de întrebare ale dumneavoastră si ale altor comentatori. Veți putea vedea în figura 3 trista poziție a bărbaților și femeilor pensionate din România la numărul de ani pe care îi mai au de trăit, în context european și al altor țări. În cele trei figuri  sunt și țări  non-UE, pentru a  vedea marea varietate  a sistemelor de pensionare. Toate cele 3 figuri nu au fost publicate în articol și permit cunoașterea unor noi dimensiuni ale complicatelor diferențe la pensionare..

Anghel 28/03/2023 At 18:42. Veți găsi in fișierul atașat detalii asupra vârstei de pensionare in Franța. Textul este tradus automat.   

●Demograful 28/03/2023 At 12:59 . Salut Demograful. Mulțumesc pentru sugestie. Subiectul nu este neglijat. Va fi tratat.

Agora 28/03/2023 At 13:44

Afirmați că „In Ro, calitatea vietii pentru majoritatea populatiei este una proasta si in 3 decenii nu s-a facut mai nimic ca urmare a politizarii excesive ale domeniilor economice, sociale si culturale”

Da, din păcate așa stau lucrurile. Am reprodus in articol declarațiile populiste ale unui ministru: „…mai întâi trebuie să ne ocupăm de speranța de viață a cetățenilor români si mai ales de speranța de viață sănătoasă, pentru că nu trebuie să punem carul înaintea boilor”.  Clasa politică are cu totul alte obiective, planuri și priorități iar evenimentele recente au demonstrat-o cât se poate de elocvent. Liderii celor trei partide din coaliția de guvernare  au declarat că nu știau ce prag la infracțiunile de abuz in serviciu au votat senatorii lor . Cine să-i creadă? Aruncă originea propunerii unui prag de 50000 euro unul la celălalt și apoi la ministrul Justiției. Ar fi existat chiar o propunere de a dubla pragul. Evident, toți știau de 50000 de euro înainte a fi comunicat  acest prag la Senat, nimeni nu spune însă, ascund, cum  a fost transmis la Senat, prin ce metodă. Acestea sunt înspăimântătoarele mentalități, interese și  priorități ale  liderilor celor trei partide, ministrului justiției, deci guvernului și senatorilor, întregii clase politice. Nu apelul disperat al ministrului amintit. De unde atât dispreț? Au mai practicat astfel de „exerciții” și altele similare  și le-a mers, au ajuns unde au ajuns. Au fost realeși și vor fi din nou realeși la anul, c’așa-i românu’, fire de poet.  

Informații noi de la  Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

OCDE, organizație  la porțile căreia bate și România, să sperăm cu succes, dispune de excelente baze de date și publicații pe domenii, informația statistică  fiind produsă și prezentată cu multă rigoare și grijă pentru comparabilitate, ceea ce nu este ușor de realizat în cazul vârstelor la pensionare. Datele OCDE  asupra pensionării mu au fost preluate în articol pentru a nu introduce elemente care ar fi putut genera confuzie și din grijă pentru dimensiunea articolului. Le prezentăm acum și vom putea sesiza unele diferențe față de cele prezentate în figura 1 din articol, conținutul indicatorului nefiind identic.  

În prima figură este prezentată vârsta normală de plecare la pensie pentru o persoană care intră pe piața muncii la vârsta de 20 ani,  în a doua putem vedea  vârsta efectivă de ieșire de pe piața muncii iar în a treia  numărul de ani de viață ca pensionar (speranța de viață). Sunt prezentate în figuri și date pentru  alte țări decât cele din Uniunea Europeană, ceea ce lărgește cadrul comparativ, văzând date și pentru țări reprezentative din alte continente. Am reluat figura 1 din articol pentru a facilita comparațiile.

Definițiile OCDE ale vârstei normale de plecare la pensie  și ale vârstei efective de ieșire de pe piața muncii sunt particulare, menite a asigura comparabilitate a datelor într-un domeniu în care legislațiile și practicile naționale sunt diferite. 

Vârsta normală de pensionare se definește ca vârsta de deschidere a drepturilor la ansamblul componentelor sistemului de pensionare, admițând o intrare pe piața muncii la vârsta de 22 ani și o carieră neîntreruptă..

Vârsta medie efectivă de ieșire din piața muncii este vârsta medie de ieșire din piața muncii pentru persoanele în vârstă de 40 ani și peste.

Și la bărbați și la femei vârsta normală de plecare la pensie în România, 65 de ani la bărbați și 65,4 la femei, este  printre cele mai ridicate între  țările din figura 1, la femei mai ales. Este considerabil superioară în comparație cu țări dezvoltate în care nivelul speranței de viață la vârsta de 65  ani este consistent mai mare decât în țara noastră și la bărbați și la femei (grupa A). Este superioară și în raport cu cele mai multe dintre țările din Europa de Est  (grupa B). Situația nu este identică la nivelul vârstei  efective de ieșire de pe piața muncii (figura 2). La modul general, vârsta de ieșire de pe piața muncii este inferioară vârstei normale  de plecare la pensie dar datele arată și frecvente situații inverse.  Cu  61,3 ani la bărbații țara noastră se plasează în partea net inferioară a clasamentului, în timp ce femeile ocupă una dintre cele mai înalte poziții, cu 64,6 ani.(figura 1 din Articol).

O vârstă de ieșire mai mare decât vârsta de pensionare, prin  particularitățile definițiilor OCDE și ale realităților naționale, întâlnim la bărbați în Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Rusia, Suedia, Elveția, Turcia, Bulgaria,  China R.P. și România. La femei excepțiile sunt în Austria , Estonia, Israel , Letonia Lituania,  Noua Zeelanda , Polonia, Rusia, Elveția, Turcia și România.

Numărul de ani la pensie este nivelul speranței de viață la ieșirea din piața muncii. Numărul de ani trăiți ca pensionar are valori considerabil diferite și în Europa și înalte părți (figura 3). Indicatorul depinde de vârsta de ieșire de pe piața muncii și, în mod decisiv, de speranța de viață la acea vârstă, determinată de nivelul mortalității pe vârste. Poziția României este dezolantă comparativ  și la bărbați și la femei – cu  doar 15 și 19 ani, departe de valorile medii în UE-27 – 19,4 și 24 ani.. La bărbați acest indicator corespunde unei vârste mici de ieșire de pe piața muncii, 61,3 ani. Mortalitatea ridicată și nivelul scăzută speranței de viață explică situația. La femei, cu ultima poziție în figura 3, explicația vine din nivel ridicat al vârstei la ieșirea de pe piața muncii, 64,6 ani,  valoare printre cele mai ridicate în figura 2.  Poziția României este în mod esențial determinată de nivelul ridicat al mortalității pe vârste și nivel corespunzător, scăzut, al speranței de viață.

Privind valorile din figura 3 și poziția României a spune că vârstele de pensionare din țara noastră nu sunt corelate cu numărul de ani pe care un bărbat și o femeie îi trăiesc după pensionare nu este nepotrivit. Situația contradictorie provine din alinierea vârstei la pensionare cu standardele europene dar nu și a nivelului speranței de viață la toate vârstele, Aceasta nu se poate prin legi și practici administrative. Nu vârstele de pensionare par anormal de mari, ci valorile mici ale speratei de viață. De aici și rostul cuvântului „Dimpotrivă” în titlul articolului.


Citeste si articolul: Argumentul demografic nu pledează pentru creșterea vârstei la pensionare. Dimpotrivă

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. femeile aar trebuii sa iasa la pensie mult mai devreme ca barbatii Ar trecuii cumulatin si anii in care au crescut copii si au ingrijit gospodatia Cum ies militarii si politistii .

    • Nu, nu ar trebui.
      Toti ar trebui sa iasa la pensie la aceeasi varsta. Si sa ia atata pensie cat iese din contributiile pe care le-a avut.

      • @Lucian- Da, în măsura în care diferențele de sex/gen se spulberă. Deja există cupluri de bărbat-din-femeie cu femeie-din-bărbat, în care bărbatul(-din-femeie) poartă sarcina și naște.
        Dacă se mențin diferențele în legislație, va fi simplu să te declari de cealaltă parte, oricare ar fi ea, ca să îndeplinești condiția prevăzută de lege pentru un anume beneficiu (cum a remarcat cineva pe aici).
        În plus, vor fi cohorte de non-binari de toate felurile cărora va trebui să li se facă loc în legislație.

          • @Lucian Confundați preferințele sexuale (= alegerea partenerului/partenerei) cu identitatea sexuală/de gen (= cum se identifică o persoană: ca bărbat, ca femeie, non-binar etc.).
            Preferințele sexuale (cu cine are cineva relații sexuale) nu au legătură cu pensia cuvenită, dar identitatea sexuală / de gen (cum se recunoaște: B, F) da, are legătură, în măsura în care legea prevede diferențe între B și F la stabilirea vârstei de pensionare, și în măsura în care legea permite schimbarea identității de sex/gen în documentele de identitate civilă.

            • Va incurcati in amanunte irelevante.
              Ok, se poate specula ca unul sau altul isi vor schimba documentele ca sa castige cativa ani de pensie.
              Aveti vreun exemplu de frauda dintr-asta ?
              In timpul asta sunt zeci si sute de mii de fraude pe pensii speciale, pe iesiri anticipate la pensie cu certificate medicale obtinute pe spagi si chiar si pensia de urmas, de veteran, sociala sau cum s-o mai chema sunt tot fraude.
              Dar Magda Ionescu si Lupu Anghelusa ne atrag atentia ca este posibil sa se fraudeze prin schimbarea identitatii de gen.
              Genul asta de schimbare a subiectului discutiei catre non-subiecte este tipic pentru mafioti/securisti de veche scoala bolsevica.

    • Si daca barbatii ajuta la cresterea copiilor 50%. ?
      Schimba scutece, aspira, spala vase, in fiecare zi timp de 3-5 ore.
      Dupa ce vin de la lucru unde lucra 10 ore.

      • Ce legatura exista intre scutecele copiilor si
        pensia pe care o va incasa cineva cand va iesi la pensie ?

        Cand iti depui dosarul pentru pensie nu intereseaza pe nimeni cati copii ai sters la fund, daca au fost ai tai sau nu si de ce ai facut-o.

    • In mod normal crestera copiiilor pana la o anumita varsta trebuie considerati ani de munca, spre exemplu pt fiecare copil 2 ani respectiv varsta la care poate fi inscris intr-o cresa/gradinita.

      • Am o veste buna pentru dvs., in Romania concediul de crestere a copilului dureaza 2 ani si este luat in considerare la vechimea in munca.

        Bineinteles, daca parintele vrea sa se intoarca la munca mai devreme o sa piarda concediul, dar primeste in schimb un „stimulent de insertie” de cand se re-angajeaza si pana copilul implineste 3 ani.

  2. As largi putin subiectul si sa discutam si un alt asa zis argument pentru cresterea varstei de pesionare:
    „Generatia decreteilor va iesi la pensie in curand. Ei sunt multi si au sustinut cu succes pensiile actualilor pensionari. Dar generatia care ramane sa le sustina lor pensiile este mai putin numeroasa. In concluzie, decreteii trebuie sa munceasca mai mult timp”
    Eu vad cel putin 2 probleme cu acest rationament:
    1. Cat de etic este sa te prefaci ca nu vezi binefacerile facute de o generatie (ei au sustinut cu succes pensiile actuale) dar de dragul sistemului prost facut tot ei sunt cei care trebuie pedepsiti?
    2. Generatiile tinere discuta despre saptamana de lucru de 4 zile, multi se angajeaza in asa numitele „bullshit jobs” unde nu fac nimic dar statul trebuie sa le dea ceva de facut ca doar nu or sa fie vagabonzi, toti ne ingrijoram de inteligenta artificiala si automatizare ca ne lasa fara joburi, etc. Intr-o lume in care beneficiile se realizeaza cu tot mai putina nevoie de „munca”, de ce noi vrem sa fortam generatia care imbatraneste sa munceasca tot mai mult?

    • 1. De ce nu socotiti printre binefacerile generatiei decreteilor si „sistemul prost facut”, ca doar ei au votat (sau au favorizat, prin lipsa de la vot) guvernarile care l-au facut asa?

      2. Statul nu obliga firmele sa creeze locuri de munca pentru tineri, asta era pe vremea cand decreteii erau „generatiile tinere”. Asa numitele „bullshit jobs” exista pentru ca exista si cineva caruia „munca” respectiva i se pare utila. Iar daca acel cineva este doar un sef (foarte probabil decretel) care vrea cat mai multi subalterni, cu ce sunt vinovati tinerii care ajung acolo in lipsa altor alternative mai bune?

      PS: Daca un robot va poate face munca la fel de bine ca dvs., de ce sa iesiti la pensie vreodata? De ce sa nu puneti robotul la munca si sa incasati salariul, ca sigur e mai mare decat pensia?

  3. Totul pare logic si in sprijinul cetateanului, dar, exista un mare dar. Care sunt consecintele economice ale eventualei reduceri a virstei de pensionare? Odata cu reducerea s-ar mari numarul de pensionari. E capabila societatea sa suporte un mare numar de pensionari, mai ales avind in vedere ca-n Romania e cel mai mic numar de platitori de impozite pe cap de locuitor?
    Sau altfel spus, cine va presta munca necesara societatii? E greu de comparat cu tari dezvoltate unde productivitatea e mult mai mare, unde robotizarea, automatizarea permite productia cu un numar minim de oameni.

    Eu as baga in nomenclatorul meseriilor si pe aia de bunic, adica cel care are grije de nepoti. Ar putea exista bunici care nu au proprii nepoti, ci pe care-i poate inchiria. Astfel poate s-ar da un imbolt demografiei, ca si ast aface parte din complicatul sistem national.

  4. N-ar trebui sa mai existe nici o varsta de pensionare, fiecare sa munceasca cat, cum si cat doreste iar volumul pensiei de stat sa fie in functie de un punctaj prestabilit, la fondul pensii sa contribuie fiecare, fara exceptii.
    Se pot pune jaloane spre exemplu la 5 , 15 , 25 , 35 , 45 ani de ani la care pensia minima sa fie garantata.
    Datorita situaitiei demografice sistemul actual nu mai este sustenabil, fondul de pensii trebuind sa fie alimentat si din alte surse decat contributii, spre exemplu, impozitul pe venit astfel incat sa fie asigarte pensii decente.
    Pe langa acesta pensie de stat este nevoie de informare si sensibilizare astfel incat oamenii sa investeasca in fonduri private de pensii astfel incat sa-si poat mentine nivelul de trai si la varste inaintate.

    • @Ursul Bruno,

      Ceea ce spuneti e aberant. Deja Romania se imprumuta cu miliarde de ani anual sa suporte sistemul de pensii curent. Cum o sa plateasca creditele asta, crescand deficitul si pasand datoriile la generatiile viitoare.

      O sa fie o situatie in viitorul apropriat in care proportia dintre salariati si pensionari o sa fie foarte mica, de genul un salariat la trei pensionari. De unde o sa mai ia statul bani sa completeze contul de pensii? Nu exista un buget destul de mare in Romania sa acopere asa un deficit cu implozia demografica de care o sa aiba parte Romania in viitorul apropiat.

      Noroc ca speranta de viata in Romania nu e prea mare si nu e cazul de ridicat varsta de pensionare in Romania, insa deficitul tot ramane si se va adanci in timp.

      Deja sistemul de pensii e dimensionat cum spuneti mai sus, insa nu poti atinge pensia, cat de mica este, decat dupa varsta legala de pensionare. Altfel o sa avem o gramada de pensionari la 25 de ani veniti din corporatii cu salarii mari care o sa isi ceara pensia anticipat si pe urma se pot ocupa de afaceri personale fara sa fie angajati sau pur si simplu lucra la negru plus pensie de la stat. In Romania si altundeva e perfect legal sa fii pensionar si sa ai un business la care nu esti angajat.

      • Nimic nu este aberant. Sistemul actual nu mai este sustenabil cum bine spuneti, avem prea putin salariat care sa cotizeze in fondul de pensii.
        Cine cotizeaza in sistemul de stat si pleaca anticipat in pensie este penalizat.
        Problema este alta, care trebui sa fie minimul de ani cotizati astfel incat sa poti beneficia de o pensie de stat ?
        Nu este nici o problema ca un pensionar sa munceasca la pensie, sa incaze da i se cuvine o pensie plus salariul in urma muncii depuse.
        Totul se poate reglementa prin impozitele care se platesc.
        Ai pensie legala plus salariul, salariul se impoziteaza conform legii respectiv se poate stabili o suma neimpozitabila pe an spre exemplu 5000 de lei iar restul se impoziteaza normal.
        Asta se poate aplica pt cei care au contribuit multi ani sisunt trecuti spre exemplu de 60 de ani si vor sa munceasca in continuare.
        Celor „tinerei” care ies la varste „fragede” le-asi impozita atat pensia cat si salariul.
        Exista destule posibilitati trebui numai sa se si doresca.

  5. Asteptarile mele de la cei ce guverneaza sint urmatoarele :
    – eliminarea salariului minim pe economie . Salariul trebuie sa ia nastere numai si numai prin negociere .
    – eliminarea obligativitatii contributiei la fondul public de pensie . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta din urma sa dispuna liber catre ce fond de pensie ( si cite fonduri de pensie ) se indreapta .
    – eliminare stabilirii virstei de pensie prin lege . Fiecare cetatean sa aleaga liber cind intrerupe activitatea profesionala . Intrerupere care poate fi si partiala . Momentul respectiv trebuie ales in functie de sumele capitalizate in investitiile facute pe toata perioada de activitate profesionala si in functie de capacitatea si dorinta de a fi activ .
    – guvernul trebuie sa asigure oricarui cetatean care poate dovedi rezidenta 25 de ani o pensie ( poate fi numita si altfel ) de 1000 de lei ( de exemplu ) . Pe principiul ca aceasta persoana a fost consumator in economie ( adica a platit prin , faptul ca a consumat , o imensitate de taxe , impozite , accize , ….. )
    – orice forma de subventie de la bugete publice sa fie eliminata .
    – eliminarea obligativitatii contributiei la FNUASS . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta sa decida liber unde si cite asigurari de sanatate isi face . Guvernul sa asigure numai cheltuiala cu serviciul de urgenta iar pacientul de la urgenta dupa ce va fi stabilizat sa opteze singur ( pe asigurarea / asigurarile sale de sanatate ) catre ce unitate spitaliceasca merge pentru remediere completa .
    – guvernul sa nu se poata imprumuta, sa nu aiba acest drept. Sa se limiteze la cati bani aduna

    Cetatenii trebuie responsabilizati nu tinuti captivi ai unui sistem tilharesc care stringe bani de la multi ca sa ii dea ,,pe sprinceana ” electoral ( dupa ce se imbuiba bine ha’ intii memebrii sistemului )
    Speranta de viata , ca indicator statistic , nu trebuie folosita in calculele bugetare . Asta in conditiile in care functioneaza cele ce am scris mai sus cu liniuta .

    • Domnule Adrian Popescu,

      Cereti unor indivizi care dovedesc cu prisosinta ca sunt dopati cu comunism, sa aplice reguli de tip USA! Numai un guvern vizionar, compus din patrioti adevarati, din oameni competenti care doresc in mod real dezvoltarea tarii, ar putea actiona astfel. Ceea ce este, sa recunoastem, imposibil, in aceasta tara! Doar o presiune imensa din partea populatiei ar putea conduce catre astfel de reguli sociale….dar populatia este, de asemenea, in mod majoritar, impregnata cu socialism de cea mai joasa speta si nu va presa catre asa ceva in urmatorii 50 de ani!

      In ceea ce priveste regulile pe care le asteptati de la cei ce guverneaza, eu personal sunt complet de acord cu toate!

    • 1. ”eliminarea salariului minim pe economie . Salariul trebuie sa ia naștere numai si numai prin negociere”

      Nu se va întâmpla din următoarele motive:
      1.a. România preia practicile Europene. Momentan se discută un salar minim la nivel de UE, deci probabil, după ce a devenit o practică normală in UE, va deveni legislație UE..
      1. b. Poziția individuala de negociere a unui angajat este in majoritatea situațiilor nesemnificativă. Excepția sunt locurile de muncă foarte specializate cu un număr foarte mic de specialiști disponibili. În majoritatea firmelor nu există și nu se tolerează sindicate. Deci forța colectivă de negociere este și ea foarte slabă. Din acest motiv, majoritatea salariilor sunt stabilite de patronat, de regulă la cel mai mic nivel posibil, chiar dacă profitabilitatea firmei ar permite salarii mult mai mari.

      2.”eliminarea obligativitatii contributiei la fondul public de pensie . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta din urma sa dispuna liber catre ce fond de pensie ( si cite fonduri de pensie ) se indreapta”

      2.a. Nu vad nici o cale ca sa se poată realiza așa ceva. Pensiile pentru cei care au cotizat la fondurile de pensii sunt un drept. Întrucât contribuțiile au fost colectate, este obligatoriu sa se plătească pensie. Statul nu poate suporta pensiile în locul caselor de pensii,
      2. b. Fondurile de pensii private sunt riscante. Nimeni nu poate garanta protecția lor de faliment pentru 30-40 de ani. ASF, care ar trebui să supravegheze fondurile de pensii private se dovedește incapabilă să facă așa ceva.

      3. ”eliminarea obligativității contribuției la FNUASS . Suma respectiva sa o încaseze salariatul iar acesta sa decidă liber unde si cite asigurări de sănătate își face”

      3.a. Sistemul asigurărilor private de sănătate NU este o alternativa funcțională la sistemul de sănătate de stat. Concret, este mai scump, acoperirea populației este mai redusa, Ceea ce ar putea să fie este o completare, pentru o eventuală ”clasă mijlocie” când vom avea una semnificativă, sau un sistem pentru angajații expați, atunci când România va ajunge să aibă o populație semnificativă de forță de muncă din țări non-UE.
      3.b. Nu există realmente o decizie liberă, decizia este de fapt constrânsă, numărul de opțiuni disponibile foarte redus. Practic angajații vor fi constrânși sa aleagă cea mai ieftina asigurare de sănătate, din cauza veniturilor mici, ceea ce va însemna ca foarte multe boli nu vor mai fi asigurate. Asta este ok la vârste fragede, dar, devine din ce în ce mai riscant odată cu creșterea vârstei. Prin urmare pentru că riscul se va diviza la un număr mai mic de cotizații, costul va fi mult crescut. Asta înseamnă că, în practică, am asista la o creștere abruptă a costurilor de asigurare pentru segmentul 50+..
      3.
      3.4/”Cetatenii trebuie responsabilizati nu tinuti captivi ai unui sistem tilharesc care stringe bani de la multi ca sa ii dea ,,pe sprinceana ” electoral ( dupa ce se imbuiba bine ha’ intii memebrii sistemului )”
      Sistemul privat, fără supraveghere, poate fi extrem de ”tâlhăresc” în privința asigurărilor sociale și de sănătate. Cu supraveghere devine mafiot, clientelar, monopolist și ”tâlharesc”. Inclusiv în Germania au fost devalizate fonduri de pensii. Am văzut audieri în Senatul SUA pe tema asigurărilor de sănătate, care arătau cum firma de asigurări privată plătea 200,000 -500.000 USD mită medicilor ca să recomande tratamente care nu sunt asigurate la oameni care ar fi avut nevoie de tratamentele respective,

      • Dumneavoastra aveti argumente , eu am dorinte . Am inceput de multa vreme sa reduc platile la bugetele publice . Mi-au mai ramas doua : TVA la cumparaturi ( reduse drastic ) si impozit pe locuinta . Vreau sa platesc cit mai putini bani la bugetele publice tilharite de capusele sociale – bugetari . Si voi indemna pe toti cei ce intra in contact cu mine sa faca asta . Sistemele bugetare trebuie dispara ( unele dintre ele ) iar altele reduse drastic la capitolul finantare si numar de salariati .
        Constat ca foarte multi absolventi de studii universitare ( licentiati sau nu ) au studiat diverse discipline pentru a intelege si dori sa faca parte din sistemele bugetare tilharesti si nu pentru a intelege cum sa nu intre in ,,jocul” acestora ( sa nu fie parte din ele si beneficiari ai sumelor de bani tilharite in aceste sisteme ) .

        • „Vreau sa platesc cit mai putini bani la bugetele publice”

          Cred ca pentru tine statul perfect e Arabia Saudita, Dubai (UAE in genere) sau Oman. Acolo statul plătește cam tot din petrol. Impozitele, daca exista sunt absolut simbolice. Ca străin, ai asigurare de sănătate privata, pensie (daca vrei) privata, școala copiilor o plătești din buzunar. Nu ai TVA, sau e simbolic, nu prea ai taxe locale, nu plătești impozite, CAS, CASS…

          • Motiv pt care aceste state devin tot mai atragatoare pt strainii care castiga bine, isi pot permite sa -si platesca singuri asigurarile.
            Poate fi model daca stai pe „un butoi de petrol si gaz” atat timp cat se pot exploata, tarile respective fiind in fruntea celor cauta alte solutii inovative astfel incat sa-si poata mentine nivelul de trai ridicat care spre exemplu in tarile cu sisteme sociale traditionale datorita multor masuri aberante incepe sa scada.

    • Draga Adriene,

      1. Tu ca salariat te astepti ca atunci cind exista bottlenecks in bransa ta sa iti poti impune cererea salariala dar realitatea e ca angajatorul isi comanda niste salariati din Bangladesh ori Nepal care sint dispusi sa munceasca sub nivelul pe care il astepti tu (si din fericire pt noi si nasol pt tine, cu mai multa serviabilitate) asa ca negocierea aia pe care o astepti nu mai are loc.
      2. Eliminanrea obligativitatii contributiei (in sens absolut, nu numai la un fond de stat) inseamna ca majoritatea n-o sa mai contribuie cu nimic, folosing banii pt consum imediat, iar la sfirsitul activitatii productive vor iesi in strada ca n-au ce minca si vor pensie.
      3. In Germania trebuie sa ai 66.600 EUR salariu anual pt a putea trece la asigurare medicala privata. Care ar fi pragul in Romania si care ar fi atunci contributia? Citi si-ar putea-o permite? Daca vreti ca totul sa fie ca in SUA adaugati si taxele universitare de, sa zicem 82K la Yale si mai vorbim … In paranteza fie spus costul unei consultatii la privat in Romania e de 50 EUR, mai mult decit in Germania …

    • > – guvernul trebuie sa asigure oricarui cetatean care poate dovedi rezidenta 25 de ani o pensie ( poate fi numita si altfel ) de 1000 de lei ( de exemplu ) . Pe principiul ca aceasta persoana a fost consumator in economie ( adica a platit prin , faptul ca a consumat , o imensitate de taxe , impozite , accize , ….. )

      Perfect! Merg la scoala subventionata de stat, apoi la universitatea subventionata tot de stat, ma angajez 3 ani (preferabil tot la stat), apoi ies la pensie de consumator la 25 de ani!

      Ce mi se pare incorect e ca toti sa primeasca aceeasi pensie de 1000 lei. Daca eu am 40 de ani si am iesit de 15 ani la pensie, cu siguranta am consumat mult mai mult in economie decat unul care abia acum iese la pensie la 25 de ani. Eu zic ca as merita o pensie cel putin dubla. /s

  6. Spre deosebire de politicieni eu sint de parere ca virsta de pensionare ar trebui redusa. O sa-mi sara in cap economistii ca n-are cine munci dar in realitate somajul in EU a variat intre 2008 si 2022 intre 7,5 si 6% cu un virf de 12% in 2013 (1).
    Un alt aspect e productivitatea muncii. Aici statisticile spun pe de o parte ca nu exista o scadere a productivitatii intre tineri si batrini (20-30 ani fata de 50-60), pe de alta parte se recunoaste ca in anumite branse unde e mai multa nevoie de forta fizica (metalurgie) apare o scadere a productivitatii (2). Deci cel putin pentru anumite branse e logic ca personalul sa iasa la pensie mai devreme, mai ales atunci cind salariul la sfirsitul carierei e mult superior salariului unui tinar.
    Despre marimea pensiei se poate discuta. Cred ca e preferabil sa iesi la pensie cu o pensie mai mica decit cea cu care sint obisnuiti salariatii decit sa muncesti pina aproape de sfirsitul vietii dar asta e o preferinta a mea. Sefii mei cu peste 50K/luna n-ar iesi niciodata …
    Alta problema e gestionarea fondurilor de pensii. L-am intrebat odata cum se administreaza pe unul din directorii pilonului 2 care mi-a explicat toate restrictiile pe care le au si care, daca ar fi ridicate partial, ar putea duce la un profit superior. Poate ca oi fi eu un gambler dar la prima contributie de pensie din strainatate am putut alege intre trei scenarii si l-am ales pe cel mai riscant, cu rezultatul ca in primii doi ani am inregistrat 40% si 20% plus … Sint convins ca se poate mai bine decit performantele administratorilor romani.
    Multe ar fi de spus dar inchei cu remarca ca cei 48 ani pt Turcia din Tabelul 2 nu sint chiar asa cum s-ar putea intelege, ca toata lumea iese la pensie la 48. Dar si asta e o poveste mai lunga …

    https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/15893630/3-01022023-BP-EN.pdf/e907214e-5496-dfa0-cd00-2d68dbf62f2b
    https://ftp.zew.de/pub/zew-docs/dp/dp11058.pdf

    • O sa va sara in cap economisti obtuzi si constipati mintal . Economisti care se conformeaza ideii de economie pentru sistemul bugetar si nu pentru cetatean .
      Productivitatea muncii aduce beneficii antreprenorului dar si bugetului public local si national . De aceea e incurajata pe toate caile . Cetateanul truditor sa isi rupa creierul si spatele pentru cresterea productivitatii si sa primeasca din rezultatul cresterii ei ….praful de pe toba . In principiu bani ; pe care sa ii cheltuiasca dobitoceste in economie pentru ….crestere economica ( inclusiv aport de taxe pe consum care imbuiba bugetele publice tilharite de bugetari ) .
      Marimea ,,pensiei” trebuie sa fie atributul unic al cetateanului care isi duce grija in acest sens . Nu grija politicianului tilhar si mincinos care ,,creste pensia ” nu din banii lui ci din bani luati cu japca legala . E tare simplu ,,sa dai” din ceea ce nu e al tau , din acel ceva pentru care nu ai asudat .
      Multe ar fi de spus …..

  7. In articolul „Argumentul demografic nu pledează pentru creșterea vârstei la pensionare. Dimpotrivă” , Domnul Profesor Ghetau argumenteaza voalat ca datorita faptului ca speranta medie de viata la pragul de 65 de ani este mai mica in Romania decat in celelalte tari europene, cresterea varstei de pensionare la peste 65 de ani nu ar fi motivata.

    As dori sa fac niste observatii care arunca o alta lumina asupra acestui punct de vedere.

    1. Speranta medie de viata nu este cel mai important factor care se ia in considerare la stabilirea varstei de pensionare intr-o tara, si mai ales nu ar trebui luat ca punct de reper cand se fac comparatii intre tari. Mai importanti sunt factorii economici si financiari dintr-o tara penru ca ei determina sustenabilitatea sistemelor publice de pensii decat speranta medie de viata.

    2. Pare o nedreptate strigatoare la cer ca un roman care la 65 de ani are o sperante medie de viata mai mica decat un scandinav sa trebuiasca sa munceasca 2 ani in plus. Dar daca luam in calcul insa productivitatea celor doi oameni dealungul perioadei active si diferentele intre randamentele sistemelor de pensii la care cei doi au contribuit de alungul vietii s-ar putea sa avem o alta imagine.

    3. Approximativ 28% din populatia masculina a Romaniei si 13% din populatia feminina moare inainte de varsta de 65 de ani. Procentul acestei mortalitati inainte de termen este mai mare in Romania decat in Norvegia de exemplu unde aceste procente sunt de 11% si respectiv 7%. Aceste diferente mai mari de mortalitate favorizeaza net pensionarii romani care supravietuiec varstei de 65 de ani, pentru ca contributiile celor decedati sunt redistribuite supravieruitorilor. De fapt procentul mortalitatii inainde de 65 de ani, este cel mai important factor in a schimba varsta de pensionare si nu speranta media de viata. Aceasta statistica are avantajul ca este o cifra statistica realizata si nu o prognoza cum este speranta medie de viata. In plus a fost si este statistica de facto folosita in a pensiona mai devreme pesonalul cu conditii grele de munca ( de ex mineri).

    4. Spre deosebire de Scandinavia unde numarul pensionarilor speciali este mic si pensia nu depaseste ultimul salariu, in Romania avem o gramada de pensionari speciali, care se pensioneaza dupa 20-25 de perioada acriva, si care primesc pensie de a doua zi, fara sa astepte implinirea varstei de 65 de ani. Foarte multi primesc pensii umflate dupa scheme care ancoreaza pensia dupa nivelul ultimelor 6 luni de salariu, iar magistratii primesc fara exceptie pensii mai mari decat ultimul salariu. Ori este clar ca lumina zilei ca aceste pensii speciale reduc semnificativ sustenabilitatea sistemelui de pensii, si in consecinta nu ar trebui sa mire pe nimeni ca pe langa fonduri acoperite din imprumuturi interne sau externe, „nespecialii” trebuie sa-i subventioneze pe
    „speciali” nu numai cu bani dar si cu doi ani in plus din viata lor. Or lucrul asta se intampla la magnitudinele astea doar la noi, si nu prea se intampla in alte tari din Europa.

    5. Daca punem cap la cap observatiile de mai sus, e clar ca speranta medie de viata nu este si nici nu trebuie sa fie factorul determinant in stabilirea varstei de pensionare in Romania. In alte tari poate, in Romania nu.

  8. In momentul in care am realizat pacaleala cu statul care nu exista pentru cei multi: ca nu voi avea pensie, desi lucrez cu carte de munca de peste 30 de ani si voi mai lucra inca 20 a fost totul foarte clar:
    -lemne de foc stocate pentru 10 ani,
    -fotovoltaice pentru productie de curent
    -panouri solare pentru productie apa calda menajera;
    -stupi cu albine pentru hrana, gradina (le am din 1981, de cand a innebunit Ceausescu et Comp);
    -fantana;
    -gard inalt si arma pentru aparare
    -gimnastica de intretinere sanatate.

    • Ca dumneavoastra ar trebui sa fie milioane . Ma inclin . Aveti grija totusi ca administratorii bugetelor publice vor ajunge sa va vineze .

    • Aveti o viziune foarte îngustă, cum au majoritatea libertarienilor.

      Nici un gard înalt sau armă nu o să vă protejeze bunăoară de o invazie rusească. Un stat trebuie să existe cu un anumit scop și băgatul capului în nisip nu rezolvă multe.

  9. Bună ziua dle Ghețău. Ne apropiem de jumătatea anului și o analiză a natalității și mortalității pe anul 2022 se pare că tot nu primim, alături de niște explicații plauzibile ale evoluției acestor indicatori. Cu stimă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro