joi, martie 28, 2024

Victor Ponta sau guvernarea pe bază de inerție

N-am mai scris de ceva vreme un comentariu politic având ca subiect vreo acțiune guvernamentală. De fapt, guvernarea Victor Ponta (USL) nu pare deloc să inspire analiza politică, nu doar pe acest blog. De ce? Poate îmi dați o mână de ajutor: propuneți subiecte, câteva inițiative politice majore ale acestui guvern. Bun, nu neapărat unele majore, orice inițiative politice semnificative, cu cap și coadă, care să poată fi comentate… Greu, nu? Ca să analizezi guvernarea, trebuie să ai ceva particular de analizat. Or, deși premierul este foarte activ, mai ales mediatic, guvernul său funcționează mai degrabă pe bază de inerție. Iar asta e cu atât mai ciudat cu cât dl Ponta a ajuns în fruntea executivului direct din opoziție, una foarte articulată și activă.

Exemple sunt destule. Intenția de a supra-impozita bugetarii cu salarii prea mari? Abandonată ulterior? E reluarea aproape identică a unui episod de pe vremea guvernării Boc. Dacă îmi aduc bine aminte, din opoziție dl Ponta spunea că ministerul condus pe-atunci de Elena Udrea va fi desființat, l-am apreciat pentru asta. Nu doar că ministerul există și e încredințat secundului Dragnea, dar acesta tocmai a anunțat un nou ”Program Național de Dezvoltare Locală”, exact instrumentul de influențare/control al autorităților locale prin bani publici care era vehement denunțat cât a fost sub controlul dnei Udrea. Citesc că același minister a hotărât închiderea spitalului municipal din Titu, motivând chiar cu un OUG din 2010. Mai citesc că începe explorarea privind rezervele de gaze de șist…

N-aș vrea să las impresia că opinia mea politică despre fiecare din aceste măsuri este negativă. De fapt, opțiunile mele politice nu se schimbă odată cu guvernanții sau cu schimbarea opțiunilor lor politice. Lipsa inițiativelor (și implicit schimbărilor) majore de politică economică – cu alte cuvinte, păstrarea celor de pe vremea guvernării Boc – este un lucru lăudabil, pentru motive foarte concrete și bune: citesc că România e pe cale să iasă din procedura de deficit excesiv, recesiunea economică a fost oprită, inflația a coborât la nivele record șamd.

Revenind la întrebarea din primul paragraf, cineva ar putea spune că guvernul Ponta are două inițiative politice majore: legea regionalizării și revizuirea Constituției. Problema lor e că ambele sunt, cel puțin pe moment, goale de conținut. De exemplu, nu știm nimic despre cel mai important aspect al proiectului de regionalizare. Acesta se referă, nu la ce județe vor fi în ce regiune, cum se vor denumi și de unde vor fi conduse, ci la atribuțiile regiunilor și rearanjarea celor de la nivel local, județean sau național. Nimic despre asta, în schimb știm că guvernul își va asuma răspunderea pe proiect, deși deține o majoritate solidă în parlament. Adică, un nou punct comun cu guvernul Boc, și – în ce mă privește – un nou punct în care nu am niciun fel de reproș. Reproșul meu este, repet, lipsa din dezbaterea publică a datelor esențiale despre acest proiect major, ceea ce riscă să ducă la acțiune politică bazată pe faptul împlinit – azi vă arătăm textul, mâine e gata adoptat. Nu că guvernarea PDL ar fi stat strălucit la acest capitol, nici vorbă.

La fel e și cu revizuirea Constituției. Crin Antonescu și Forumul Constituțional – acesta din urmă funcționează ca un fel de cor al șefului comisiei parlamentare și candidat anunțat la postul de șef al statului post-revizuire – au enunțat ca principiu ”clarificarea” unor aspecte constituționale. Pe undeva, e foarte amuzant: e foarte neclar cum anume vor să clarifice, de fapt este neclar și ce anume cred ei că e neclar. Termenul este nefericit ales, cel puțin. Neclaritatea Constituției nu este o problemă; în realitate, în multe privințe, nu este nici măcar un fapt. Atribuțiile constituționale ale președintelui sunt clare. Problema este că ele sunt, împreună, de o asemenea natură încât se intersectează cu cele ale guvernului/majorității parlamentare, ducând la o situație de coabitare. De exemplu la desemnarea miniștrilor sau a premierului. Asta ar trebui clarificat: dacă suntem de acord cu coabitarea sau dacă trebuie rezolvată și cum anume. La fel, rolul Ministerului Public și statutul procurorilor nu sunt deloc neclare în actuala constituție. Poate că dlui Antonescu și celor din jurul său, eventual și altora, nu le place acest statut. Poate au și argumente pentru asta. Foarte bine, acesta poate fi pus în discuție și modificat, dar nu pe temeiul fals că ar fi ceva neclar acolo. Celălalt șef al USL, dl Ponta, vine cu tot felul de idei punctuale, mai mult sau mai puțin stupide – pentru scopul acestui articol merită spus doar că nu reprezintă în vreun fel inițiative politice majore. Mă îndoiesc că marea provocare politică a României actuale ar fi confiscarea mașinilor vitezomanilor, ultima producție prim-ministerială în materia legii fundamentale. De fapt, nu văd vreun motiv pentru care nu s-ar putea face așa ceva și acum, prin lege. Bun, chiar și așa, s-ar putea argumenta că în sine regionalizarea și revizuirea constituțională ar fi proiecte politice majore, dincolo de orice fel de detalii ale acestora. Da, așa este, doar că nu sunt inițiative ale USL. Sunt ale PDL, actuala putere doar le-a preluat. Măcar revizuirea constituțională inițiată de fosta putere era ceva mai clară apropo de ”clarificări”.

Că veni vorba de PDL, guvernarea inerțială Ponta este făcută posibilă, ba chiar de succes – conform sondajelor – și de faptul că opoziția nu prea există. Nu mă refer la prezența parlamentară, care e irelevantă, la fel ar fi stat lucrurile și dacă ar fi avut 7, 29 sau 40% din parlamentari. Problema e că nu au un discurs coerent împotriva guvernării. Neștiind cum să se raporteze la guvernarea Boc, partidul condus de Vasile Blaga nu reușește să aibă o alternativă clară la guvernarea Ponta.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. De ce? Pentru ca parerea lor despre guvernarea Boc este aceeasi pana la identitate cu a USL.
    Pentru ca dupa mintea lor bolnava, treaba guvernarii e sa asigure realegerea nu sa se sacrifice si sa ia masurile care trebuie tarii. Pe mana asta a pierdut PDL, si pe asta o sa si dispara. Daca ei inca mai considera ( si o fac) ca exista doua categorii distincte de electorat tip psd ( aia care voteaza cu oricine e de la psd) si ei o sa puna mana pe cealalta, atunci asta merita. Ca si noi meritam o alternativa REALA la USL.

    • Sfinx,

      toate partidele din lumea asta urmaresc sa se mentina la putere :-) Daca nu fac asta atunci, mai devreme sau mai tarziu, dispar, intarind regula. Nu reiau discutia despre PDL, e alt subiect, unul despre care am mai scris:

      Am auzit explicația veche, dragă propagandiștilor de partid, fie că vorbim de trustul Intact, de CTP sau de alții: ARD a pierdut pe mâna lui Băsescu, Boc și a măsurilor de austeritate, au plătit decontul lor acum. Măi să fie. O scurtă privire la cifre oficiale va lămuri această chestiune. În 2008 și la locale (votul politic, pentru CJ-uri) și la parlamentare PDL a avut aproximativ același număr de votanți: 2,2 milioane. Da, atunci când erau pe val, cum se spune. Anul acesta, în schimb, rezultatele au fost altele. La alegerile locale, partidul era condus încă, formal vorbind, de dl Boc, care a și candidat de altfel la Cluj. Știți câți votanți au avut? După trei ani, cu toate măsurile de austeritate din acest timp? Cu tot atacul mediatic constant, furibund? Cu toate gafele, bâlbâielile și defectele lor? Cu toate manifestațiile în stradă și chemări la insurecții și așa mai departe? Știți cu câți votanți a rămas PDL-ul dlui Boc și Băsescu după toate acestea nenorociri provocate și auto-provocate? Cu 2,1 milioane. Exact. În toată această perioadă au pierdut o sută de mii de votanți.

      Uitați-vă acum pe rezultatele de ieri, ARD-ul condus de dl Blaga are 1,2 milioane de voturi. A pierdut aproape 1 milion de alegărori. UN MILION.

      • :)
        Ma lasa rece PDL. Eu ziceam ca treaba lor e sa ia masuri, unul dintre scopuri e sa fie realesi. Ori cum bine ai remarcat la noi treaba lor e sa fie realesi, restul merge inertial. Ca doar pamantul se invarte,nu? Chiar zilnic! :)))

  2. 1.Fiecare din cele 6 ,,guvernari” postdecembriste, s-au desfasurat – asa cum spune autorul – inertial, indiferent daca s-au intitulat de stinga sau de dreapta.
    Niciuna dintre ele, n-a avut un ,,proiect politic, economic si social major”, fiecare continuind esecul general, dupa preluarea puterii – cistigara guvernarii fiind urmarea esecului economic si social absolut al celei precedente.
    Asa fiind situatia,nu exista nici o asteptare, ca regionalizarea sa schimbe cu ceva lucrurile, ea urmind a fi facuta functie de considerente (statistice) privind populatia, fie prin imitarea unor regionalizari existente, de pilda a celei din Polonia.
    Nici revizuirea Constitutiei nu sta mai bine cu initiativele, ea urmind a se invirti numai in jurul raporturilor de putere si atributii, Presedinte-Premier -Parlament.
    2.In lipsa unor proiecte majore, Premierul ataca pe apucate, probleme punctuale marunte, cum ar fi impozitarea salariilor mari, confiscarea automobilelor vitezomanilor, sau alte maruntisuri care nu constituie elemente ale unor viziuni si politici economice vitale, care sa-si gaseasca raspunsul constitutional sau administrativ-regional, asteptat.
    Oare chiar sa nu existe teme si obiective nationale de mare importanta, care sa scoata Guvernul din ,,miicimea” abordarilor punctuale, a tot felul de maruntisuri?
    3.A existat o astfel de tema in campania electorala, cea a ,,cresterii economice de 3-4 la suta pe an” si a ,,creierii unui milion de noi locuri de munca”, care ar fi oferit materialul juridic si organizatoric de dezbatere, a constructiei regionale si reconstructiei Constitutionale, dar ele au fost abandonate ca ceva secundar, dupa cistigarea alegerilor.
    Abordarea acestor obiective economice majore, ar fi facut diferenta ca dintre cer si pamint, intre guvernarea Boc si Guvernarea Ponta, dar ele au fost abandonate pe sest, fara nici o motivatie politica sau economica.
    Luptind si lucrind pentru realizarea acestor doua obiective, Guvernul Ponta ar fi avut cu ce sa umple ,,GOLUL DE CONTINUT” al proiectului (postaderare),,de tara”, pe cel al regionalizarii, dar si al revizuirii Constitutiei.
    4.Fiecare epoca istorica,a avut proiectul sau economic major, iar pe fundamentele economice, sociale si logistice ale acestora s-a cristalizat urmatoarea etapa de evolutie politica, economica, administrativa, constitutionala, sociala, culturala, etc. a natiunii.
    Carol I a avut proiectul ,,modernizarii Romaniei”, dupa Marea Unire, liberalii au creat proiectul dezvoltarii economice, ,,prin noi insine”!
    Pina si comunismul a avut un proiect economic, constind in industrializarea(cam fortata) a tarii, care, bun sau rau, era totusi un proiect!
    Dupa Revolutie, Romania n-a avut nici un ,,proiect national” – de la o guvernare la alta perpetuindu-se inertial, iresponsabiltatea si coruptia clasei politice.
    Tot ce s-a ,,reusit”, este ,,disparitia” economei nationale – avind ca rezultat unica oferta de locuri de munca – inafara tarii.

    • E o diferență mare în a spune că o guvernare, în lipsa unor inițiative politice majore, o continuă pe cea anterioară și a spune că cele două sunt identice. Ar fi dacă și cea anterioară a procedat la fel, relativ la cea care a precedat-o. Or, între guvernarea Tăriceanu și guvernarea Boc sunt diferențe extraordinare, mai ales în domeniu economic.

  3. pai ar trebui sa ziceti mersi ca ponta face la fel ca boc
    inainte de alegeri toate articolele de pe contributors ne povesteau cum ca daca usl cistiga alegerile adio UE si bine ati venit in urss

  4. salut doc. Nimic nou sub soare! Explicatia e simpla: PSD -implicit Ponta- are ca doctrina marxismul pur cu tolerarea (scrasnita din dinti) a proprietatii private. Si cum marxismul nu se potriveste cu UE, cu globalizarea, cu Schengen atunci „sa astupam gaurile”.
    Argumente? SPD in Germania clarificat relatia munca-capital in 1949, PSD nu a facut-o nici azi [citat aproximativ din Iliescu: „USL e un succes, caci uneste partidul salariatilor -PSD- cu partidul patronilor -PNL-„]
    Rezulta ca cei ce nu fac parte din cele doua categorii -si sunt MULTE MILIOANE- nu sunt reprezentati in vreun fel.
    PS. si cum tata MArx nu a scris despre lipsa granitelor, despre multinationale, despre tehnologia informatiei, despre net si imprimante 3-D, despre transformarea clasei muncitoare in IMM-isti si PFA nici PSD nu stie ce sa faca.

  5. Intre guvernarea Tariceanu si Boc, nu exista nici o diferenta, in sensul ca ambele au pierdut active nationale, au generat somaj, au ,,asigurat” disparitia ,,economiei nationale”- si nici una n-a construit un ,,program de reconstructie industriala”.
    Cu alte cuvinte, pot fi ,,n” diferente punctuale minore, dar eu m-am referit la inexistenta unei diferente de ,,rezultat” economic.
    Intre guvernarea Tariceanu si Boc, exista diferenta ca Boc n-a fost Prim Ministru decit pe hirtie, iar Tariceanu, prim ministru efectiv.
    Alta diferenta, este ca ,,duduind economia”,Tariceanu a umflat bugetarii si a construit ,,rente” administrative cu duiumul.Basescu_Boc au trebuit sa actioneze ,,pe invers” – incapabili de un program economic pro-activ, care sa creieze noi locuri de munca, in locul celor pierdute, din cauza unor masuri economice ,,amatorcesti” – inadecvate situatiei si momentului…
    Aici se incheie asemanarile si diferentele dintre cele doua guvernari, criza economica obligind la masuri fortuite, pentru care nimeni nu are merite sau recunostinta cuiva.

    • Asa va fi, dar pentru scopul acestui articol ramane valabil ce spuneam: guvernarile Boc si Tariceanu sunt cat se poate de diferite. Ca diferentele ar fi fost impuse de criza economica, tot ce se poate, dar, dincolo de faptul ca asta ar fi speculatie, ar fi si alta discutie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro