miercuri, mai 6, 2026

Victoria nu va fi un triumf, ci un duș rece. Economia după alegeri

Situația actuală economică este destul de sumbră. În cele ce urmează analizez un set de măsuri pentru un viitor guvern, orice culoare ar avea el, care ar putea oarecum îmbunătăți situația. Aceste măsuri nu sunt originale, nu îmi aparțin, ceea ce fac eu este doar să le sistematizez într-un pachet și să vedem unde am ajunge cu ele. Puteți considera întregul demers un  fel de ce-ar fi dacă…

Pornesc de la ideea că avem un deficit probabil pe actuala traiectorie de 8,7%. Acest deficit este ne-sustenabil în actualul context financiar. Ținta de deficit trebuie să fie de 5% în prima etapă, 3% ulterior.

1 Măsuri de ajustare în discuție și impactul lor

Trebuie spus că fiecare din măsurile în discuție este un teren minat, cu foarte multe detalii care pot genera efecte opuse celor dorite. Punerea in practică a acestor măsuri necesită o majoritate parlamentară stabilă și angajată în asumarea acestui proces și un guvern competent din punct de vedere administrativ, ca condiții sine qua non.

Reforma pensiilor speciale este cea mai dorită măsură de publicul larg, de electorat. Măsura ar genera o economie de 3-5 miliarde de lei (Maxim 1 miliard de euro), adică între 0,2 si 0,3% din PIB. În practică măsura se lovește de un zid legal, practic NU se poate legifera, pentru că drepturile respective, și au caracterul unui drept de creanță pentru aceștia, ele fiind câștigate deja de beneficiari, motiv pentru care nu se pot retrage în masă. Singura formă posibilă realmente este eliminarea pensiilor speciale noi, dar efectul este doar electoral, nu real, valoarea anuală fiind nesemnificativă. Ceea ce ar fi juridic logic ar fi impozitarea diferenței dintre pensia reală și pensia contributivă. O pensie contributivă este generată de un venit impozitat, ceea ce nu ar fi cazul pensiilor necontributive.

Reforma sistemului de microîntreprinderi/PFA. Impactul bugetar ar fi de maxim 3-4 miliarde de lei adică 0,2%-0,25% din PIB. Bineînțeles, efectul pozitiv este dependent de modul și calitatea reformei. Efectul poate fi foarte probabil mai degrabă invers, mulți întreprinzători ar putea prefera să închidă firmele decât să se complice cu un sistem fiscal mai sofisticat. Pe de altă parte, evaziunea fiscală la impozitul pe profit se poate realiza prin mult mai multe metode decât la impozitul pe cifra de afaceri. Sunt foarte multe metode de ”inginerie financiară legală” prin care o firmă care plătește impozit pe profit poate să își ”optimizeze” efortul fiscal.

Impozitare progresivă a veniturilor mari, adică renunțarea la ”cota unică” de impozitare, este o măsură propusă de mulți experți, oarecum populară în rândul unei populații sub spectrul sărăciei.  Efectul estimat este de 2-3 miliarde de lei, adică 0,15%-0.2%.  Impozitarea ”bogaților” poate da bine la populație, dar, efectul ar fi mai degrabă scăderea salariilor mari și transferarea veniturilor sub alte forme. Ca un adaos aici ar intra și impozitarea pensiilor ”mari”.

Combaterea evaziunii TVA  țintind reducerea evaziunii fiscale cu 20%, impact bugetar 8-10 miliarde, adică 0.5-0.6% din PIB. Este o măsură foarte necesară, dar extrem de greu de realizat. Probabil continuarea și rafinarea digitizării ANAF, și măsurile de monitorizare performante, inclusiv AI, ar putea genera acest efect. Implementarea însă nu se poate face rapid, sistemele sunt mult prea complexe. În prezent evaziunea fiscală, economia la negru, este un sector semnificativ al economiei și, una din sursele principale de bani pentru corupție

 Majorarea accizelor (carburanți, alcool, tutun), efect 2-3 miliarde de lei, reprezentând 0.15%-0,2% din PIB. Produsele vizate sunt produse cu consum inelastic, la care creșterea prețurilor nu afectează consumul. Această măsură reduce puterea de cumpărare a consumatorilor pe segmentele cu cerere elastică, și riscă să pună în dificultate alte sectoare. Adică ce se câștigă din accize pe tutun și alcool, se va pierde în TVA pe alimente, mobilă sau electronice (de exemplu). Mai periculoasă este accizarea combustibililor, care are efect inflaționist puternic. . Înăsprirea fiscalității de regulă creșterea evaziunii fiscale. Regulile se aplică de cele mai multe ori numai celor care vor să respecte regulile. Ca să folosesc o expresie populară, lacătele opresc numai oamenii cinstiți.

Reducerea subvențiilor (transport, energie), efect 2-3 miliarde de lei, adică 0,15%-0,20%.. O măsură care pare a avea efecte negative minime. Trebuie avută în vedere poziția de suport social a statului în ansamblu, aceste subvenții fiind o completare la întreg peisajul protecție sociale.

Reforma companiilor de stat (pierderi & subvenții), efect bugetare 3-4 miliarde lei (Între 0,2% și 0,25% din PIB). Măsura este imperativ necesară, dar, având în vedere interesele politice servite de acestea, este puțin probabil să o vedem pusă în practică. Dacă avem în vedere și slăbiciunile unei guvernări de coaliție, este și mai puțin probabil.

Reforma salariilor din sectorul public (înghețare/optimizare) Efect bugetar 4-6 miliarde lei, 0.3%,-0.4% din PIB. Poate fi o măsură fezabilă dar trebuie foarte mult discernământ. În armată, învățământ și sănătate există deficit de personal comparativ cu imperativele specifice, din diverse cauze, dintre care enumăr finanțarea insuficientă (nu se pot scoate posturi la concurs din lipsă de bani), și, salariile necompetitive pentru tineri, care preferă să emigreze. Probabil dacă se compară cu salariile din privat, salariile de la stat sunt acceptabile, dar raportate cu nevoile și comparate cu salariile de pe piața europeană, salariile sunt necorespunzătoare. Am asistat la un moment dat la o situație în care o autoritate de stat nu putea procesa proiectele europene și mai ales documentele necesare decontărilor,

Implementarea tuturor acestor măsuri ar putea genera un efect cumulat de 30 – 40 miliarde lei/an = 1,8 – 2,5% din PIB

Măsurile de mai sus pot fi susținută cam de toate partidele, deci probabil, ar putea fi susținute de orice formulă de guvernare, chiar dacă fiecare măsură în parte are părți foarte negative, și grupuri sociale care ar fi foarte motivate să se opună.

2  Măsuri dure, reforme agresive

Reducerea semnificativă a aparatului bugetar prin concedierea a 300.000-500.000 de angajați din sectorul public este o măsură vehiculată de diverse părți ale spectrului politic. Deși nevoia de eficientizare a administrației este reală și justificată, amploarea și viteza unui asemenea demers ridică o serie de întrebări esențiale privind sustenabilitatea și impactul său general.

Pentru o mai bună înțelegere a implicațiilor, putem analiza un scenariu ipotetic, dar relativ realist: concedierea a 300.000 de bugetari. O astfel de măsură ar putea reduce deficitul bugetar cu aproximativ 30 miliarde lei anual (1,8–2% din PIB), însă ar antrena și efecte economice și sociale considerabile. Rata șomajului ar putea crește cu 3–4%, iar consumul intern ar scădea cu 0,5–1 punct procentual din PIB. În sistemul bancar, apariția a 30.000–40.000 de credite neperformante, cu un volum estimat la 2,5–4 miliarde lei, ar majora rata NPL de la sub 3% la 4–4,5%, cu impact asupra creditării și stabilității financiare. În plus, dacă concedierile au loc agresiv și coordonat, probabil majoritatea celor concediați ar intra în zona de șomaj plătit și asistență socială plătită, ceea ce ar reduce masiv eventualele beneficii pentru buget.

Efectul net bugetar teoretic, de aproximativ 16–20 miliarde lei (~1% din PIB), ar trebui cântărit atent în raport cu riscurile generate. Mai mult, funcționarea instituțiilor ar fi serios afectată: implementarea proiectelor europene ar putea întârzia semnificativ, costurile administrative ar crește din cauza nevoii de externalizări, iar coerența actului guvernamental ar fi pusă sub presiune.

În lipsa unui plan coerent și etapizat, susținut de digitalizare, audit funcțional și simplificare legislativă, o astfel de reducere accelerată ar putea genera blocaje severe în sistemul public. Nu este exclus ca tocmai acele funcții „invizibile” — care țin în picioare serviciile de bază — să fie primele sacrificate, cu efecte vizibile abia când lipsesc.

Există cazuri, poate nu foarte cunoscute, în care eforturile de informatizare și eficientizare au blocat activitatea unor instituții pe perioade mai mult sau mai puțin semnificative. De exemplu, în iulie 2024, ONRC a lansat un nou sistem informatic, cu scopul de a reduce timpul de înființare a unei firme de la 72 de ore la 24 de ore. Cu toate acestea, sistemul a avut deficiențe tehnice majore, iar activitatea instituției a fost blocată săptămâni la rând. Ei bine imaginați-va ce s-ar fi întâmplat daca se concedia jumătate din personal înainte de implementarea și testarea sistemelor informatice. Sistemele informatice critice au periodic probleme destul de complicate, care nu se văd și nu se cunosc de publicul larg. Portalul Forexebug a fost inaccesibil pentru perioade semnificative, inclusiv o săptămână întreagă în luna iulie 2024, platforma SEAP a avut probleme in februarie, august și decembrie. Vorbim de sisteme critice pentru funcționarea statului. Acum imaginați-va ca se fac concedieri înainte sa fie create, implementate și testate soluțiile informatice. Aveți nevoie de un pașaport, de un buletin, de un certificat de naștere, de un aviz de construcții, de un certificat fiscal, și, sistemele informatice sunt în curs de realizare, și oamenii care știau ce și cum sunt concediați. Oamenii sunt de multe ori nemulțumiți de timpii de așteptare la Trezorerie sau la ANAF sau la instanțe, cum vor funcționa ele cu jumătate din personal? Dacă pentru o autorizație de construcții legea cere între 3 și 15 avize, dar pot fi chiar mai multe, fiecare cu timp de răspuns de 30 de zile și o valabilitate de regula de 12 luni, orice creștere a timpilor poate face întreg procesul imposibil.

Orice reformă de personal trebuie să fie mai degrabă un proces decât un șoc. O reorganizare strategică, implementată gradual, poate genera aceleași beneficii economice, dar cu costuri sociale și instituționale mult reduse.

În realitate, singura abordare sustenabilă este un proces autentic de eficientizare a statului, din care să rezulte, în mod firesc și etapizat, un anumit număr de concedieri, de transferuri sau de reconversii profesionale. În unele zone ale administrației publice va fi nevoie de personal suplimentar, în altele se va impune o reducere. Poate că aparatul bugetar poate fi redus cu 100.000 de posturi, poate cu un milion — dar acest lucru nu poate fi stabilit arbitrar, în funcție de voința unui lider politic, ci doar în urma unui audit riguros, a unei analize funcționale și a unui plan strategic coerent. Dar, chiar și așa, probabil cea mai mare reducere de personal posibilă nu cred că se apropie de 100.000 fără a se afecta semnificativ funcționarea unor servicii critice.

Pe scurt, măsura ar fi ca o cură de slăbire luată la întâmplare de pe internet, slăbești câteva kilograme în câteva zile, după care te îmbolnăvești și pui la loc de două ori cât ai dat jos.

Privatizarea unor sectoare de stat

Deficitul bugetar poate fi rezolvat rapid după unii, prin privatizarea sănătății, pensiilor și, de ce nu, a educației. Educația nu se poate privatiza fără o modificare a constituției ceea ce este imposibil de realizat în contextul actual. Pensiile sunt obligații ale statului de care nu se poate degreva nici legal nici moral. Orice reformă reală a sistemului de pensii va avea efect în zeci de ani, deci nu ne rezolvă imediat problema deficitului bugetar. Singura zonă unde s-ar putea efectua o reformă masivă în sensul privatizării este sănătatea.

O privatizare completă a sistemului de sănătate în 3 ani ar putea reduce deficitul bugetar cumulat cu aproximativ 47 miliarde lei (echivalentul a ~2,8% din PIB în total, sau ~0,9%/an în medie). Dacă avem în vedere faptul că sănătatea privată devine un generator de TVA, impozite pe profit și alte venituri fiscale, ajungem la aproximativ +78,5 miliarde lei, 4,7% din PIB pe 3 ani sau 1,6% din PIB/an, în termeni de îmbunătățire a deficitului bugetar.

Întrebarea relevantă este dacă dorim să ne asumăm pentru 0,9%-1,6% din PIB reducerea de cheltuieli bugetare ca să avem un nou sistem în care o bună parte din cetățeni vor avea acces minim, sau nici un acces la servicii medicale. Personal, cred că nu ar fi o soluție umană, dar, sigur ar reduce deficitul bugetar, mai ales dacă este aplicată cu strictețe.

Sistemul privat de sănătate, este un element relativ străin mentalității noastre, și mentalității europene, fiind parte din elementele doctrinei conservatoare americane și britanice. Este răspunsul la întrebarea, de ce ar suporta contribuabilii cheltuielile cu sănătatea altora. Am văzut de foarte multe ori comentarii care indică cazuri de persoane care au plătit contribuții la sănătate zeci de ani și în final au ajuns să nu beneficieze de nimic.

3  Măsuri creative de reducere a deficitului bugetar

Semnarea unui pact fiscal-bugetar de către toate forțele politice, din arcul guvernamental și din opoziție, practic de către toate forțele care ar putea ajunge la guvernare până la următoarele alegeri parlamentare. Este una din măsurile care nu presupun un efort bugetar ci un efort politic. Probabil efectul bugetar ar fi în jurul sumei de 4 miliarde (0,25% din PIB), provenind din efectul fiscal al investițiilor suplimentare facilitate de o creștere ușoară a predictibilității.

Problema cea mai stringentă pentru economia României este incertitudinea pe care o inspiră potențialul de instabilitate politică al actualei configurații parlament-președinție. Piețele financiare urăsc incertitudinea, dar, nu au realmente simpatii sau antipatii politice. Prin urmare, pentru a da o ancoră de previzionare investitorilor, adoptarea unui set de reguli de transparență, a unor principii de bază privind măsurile fiscale, privind evoluția cheltuielilor bugetare ar putea fi un mesaj puternic de stabilitate care să atenueze frica de schimbări bruște, imprevizibile, cu impact major asupra mediului de afaceri.

Există un factor greu de cuantificat, dar esențial pentru economie, și acesta este încrederea. Este evident că sistemul politic este instabil din cauza structurii parlamentului, mai ales în contextul unui președinte care nu are în spate o forță politică majoritară în parlament. Această instabilitate potențială trebuie clar să fie disociată de fundamentele mediului economic.

Ce ar putea conține acest pact? Aici lucrurile devin din ce în ce mai complicate cu cât pactul este mai detaliat și mai restrictiv. Pe de o parte un pact exagerat de restrictiv este imposibil de pus in practică, deși, probabil ar avea maxim de efect asupra incertitudinii, pe de altă parte un pact exagerat de general ar avea efecte minime.

Dintre măsurile imperativ necesare ar fi un angajament pentru reducerea deficitului bugetar până la următoarele alegeri, un angajament pentru eficientizarea activității statului, un angajament pentru transparența măsurilor fiscale și bugetare.  Las lista deschisă, pentru că fiecare element adăugat poate lăsa un loc liber la masa negocierilor, deci poate face pactul mai slab.

Există un efect dezirabil al unui astfel de pact, faptul că adoptarea lui ar aduce la masa negocierilor toate forțele politice. Riscurile rămân riscuri, dar măcar se elimină o parte din ambiguitatea politicilor publice.

Transparență profesională, dialog și claritate, ca politici publice implementate sistematic

Dacă este ceva ce s-a dovedit din nou în ultimul timp, este că transparența prost înțeleasă poate da jos chiar și cea mai mare economie a lumii. Guvernarea trebuie să balanseze nevoia de transparență cu o reținere și un fel de sobrietate în ceea ce privește declarațiile decidenților politici.

”Stick to the facts” ar spune vorbitorii de engleză, în practică înseamnă să discuți doar despre ceea ce este demonstrabil sau verificabil, fără a te abate de la realitate. Divagațiile, opiniile personale sau speculațiile parazitează și pun în pericol echilibrul social și economic. Administrația și președinția sunt instituții publice nu surse de ”like”-uri si vizualizări. Un reprezentant de vârf al statului ar trebui să apară în public atunci când este strict necesar, și cu un mesaj relevant.

Problema este excesul de impresii și excesul de speculații. Un cuvânt greșit la nivel înalt poate submina ani de eforturi ale unei armate de oameni. În industria ospitalității exista o expresie, ”10, 10, 10”, care se interpretează astfel: 10 ani de muncă și zece mii de dolari costă zece secunde de neatenție cu un client. În guvernare, miza este mult mai mare de 10 mii de dolari. Ceea ce trebuie spus, trebuie spus, ceea ce trebuie comunicat, trebuie comunicat, umplutura este doar o sursă de necazuri.

Una dintre problemele actualului sistem politic, unul dintre motivele pentru care suntem in această situație, este vorbăria inutilă și expresiile tari și dure folosite. Dezbaterea a devenit ceartă și apoi război. După ce a fost pictat un competitor în toate culorile, după ce s-au aruncat cuvinte grele, poate uneori meritate, poate alte ori inventate, este foarte greu de găsit o cale de cooperare. S-a spus prea mult, s-au spus lucruri care nu se mai pot ierta sau uita, și s-au spus în public. Înțeleg nevoia de promovare, înțeleg mecanismele prin care algoritmii Social Media și ciclurile de știri  favorizează duritatea și lipsa de compromis, dar prețul plătit este prea mare.

Crizele au ceva pozitiv, forțează schimbări. Una dintre schimbările care ar face imposibilă repetarea furtunii perfecte politice în care suntem este revenirea la politețe, fie ea și rece sau chiar de gheață.  Diplomația în limbajul politic are un rost simplu, nu știi niciodată când vei fi nevoit să stai la masă cu cel pe care azi ai posibilitatea sa-l jignești azi. Au curs jignirile la noi până au devenit regulă. Unii au ajuns să creadă că metaforele, generalizările și hiperbolele sunt chiar realitatea. Ei bine toată această mizerie inutilă este acum pe cale să blocheze ceva mult mai important, bunăstarea și siguranța noastră a tuturor.

Limitarea numărului și a compoziției alianțelor posibile datorată limbajului excesiv de agresiv și acumulărilor de ofense se traduce în instabilitate politică, și, în cele din urmă, într-o slăbiciune fundamentală pentru Statul Român. Este unul din motivele fundamentale pentru care după BBB vine – și ne costă 3-6 miliarde de euro anual.

Se pare că mulți politicieni și-au creat singuri o cușcă din propriile declarații și promisiuni. Promisiunile creează așteptări, așteptările nerealizate înseamnă neîncredere și dezamăgire Mie mi se pare o bază socială foarte șubredă pentru măsuri curajoase.

Împreună cu pactul fiscal bugetar, măsurile de transparență ar putea duce la schimbarea ratingului de țară la perspectivă stabilă sau chiar îmbunătățire. Efect fiscal posibil 5 Miliarde de lei (economii din dobânzi) adică 0,3% din PIB.  

4 Rezumat și rezultat

Recapitulam toate măsurile discutate și facem un calcul, și, în tabelul următor vedem ce ar presupune ca să ajungem la un deficit de 3% din PIB:

Nr.MăsuraEfect bugetar estimatProcent estimat din PIB
1Reforma pensiilor speciale3–5 miliarde lei0,2–0,3%
2Reforma sistemului microîntreprinderi/PFA3–4 miliarde lei0,2–0,25%
3Impozitare progresivă a veniturilor mari2–3 miliarde lei0,15–0,2%
4Combaterea evaziunii TVA (scădere cu 20%)8–10 miliarde lei0,5–0,6%
5Majorarea accizelor (carburanți, alcool, tutun)2–3 miliarde lei0,15–0,2%
6Reducerea subvențiilor (transport, energie)2–3 miliarde lei0,15–0,2%
7Reforma companiilor de stat3–4 miliarde lei0,2–0,25%
8Reforma salariilor din sectorul public (optimizare/înghețare)4–6 miliarde lei0,3–0,4%
9Concedierea a 300.000 de bugetari (scenariu realist)16–20 miliarde lei (net)~1%
10Privatizarea sistemului de sănătate (efect anual mediu)15–25 miliarde lei (anual net)0,9–1,6%
11Pact fiscal-politic~4 miliarde lei0,25%
12Măsuri de transparență și stabilitate politică (efect asupra dobânzilor)~5 miliarde lei0,3%

Un astfel de pachet ar putea duce la reducerea deficitului bugetar cu 67-108 miliarde lei, adică cu 4%-6,3% din PIB, dar într-un scenariu extrem de optimist.

Nu există după știința mea în acest moment nici un prim ministru, nici o coaliție nici un președinte capabil să administreze corect așa un pachet de măsuri. Din păcate, există o probabilitate din ce în ce mai mare să ajungem în situația în care nu avem de ales, și vom avea un pachet similar, doar că administrat prost de un set de coaliții de moment ocupate mai degrabă de pasarea responsabilității decât de rezolvarea problemelor.

Dacă ar fi să luăm măsură cu măsură, primele două măsuri sunt practic imposibile. Concedierea a 300.000 de bugetari în condițiile legislației și a contractelor de muncă actuale are un risc foarte real de a crește de fapt cheltuielile bugetare. De mulți ani încoace, concedierile la stat s-au terminat cu procese care în majoritate covârșitoare au fost pierdute de stat, și, în loc de economii, au generat costuri de judecată și diverse valori de daune. Prin urmare, concedierile sunt problematice. Privatizarea sănătății este o măsură de neconceput pentru majoritatea covârșitoare a populației, pentru că în realitate ar însemna diminuarea până la nesemnificativ a accesului la servicii de sănătate, pentru pătura săracă a societății, o creștere semnificativă a costurilor suportate de pătura de mijloc, și beneficii numai pentru pătura bogată foarte puțin numeroasă. Dacă discutați vreodată cu medicii de familie și farmaciștii, mai ales din mediul rural, veți constata că este exclus ca aceștia să își permită un minim de servicii medicale în lipsa finanțării de stat.

Ambele măsuri ar genera o stare de spirit profund negativă care ar duce cel mai probabil la mișcări sociale violente, de o dimensiune greu de imaginat. Politic vorbind, astfel de măsuri ar însemna sinucidere politică.

Deci, dacă scădem din 5,9% 3,6% rămâne o reducere de deficit relativ fezabilă de 2,3%, departe de orice ar fi necesar pentru o echilibrare accelerată a bugetului.

5 Concluzie sau epilog

În realitate, reducerea consistentă a deficitului bugetar este fezabilă doar într-un ritm anual de 1% până la maximum 2% din PIB, și numai printr-un pachet complex de măsuri care să implice simultan veniturile și cheltuielile bugetare.

Diminuarea dimensiunii aparatului de stat este posibilă fără dificultăți insurmontabile, dar doar gradual, în paralel cu ajustări legislative bine țintite, dublate de informatizare și digitalizare. Se pot iniția și reforme de organizare administrativă, dar acestea trebuie realizate cu mult discernământ și cu un efort substanțial de perfecționare a legislației-suport.

Orice încercare de reorganizare și eficientizare a statului trebuie să plece de la premisa că nu există soluții miraculoase, capabile să rezolve rapid problemele structurale. De altfel, astfel de „soluții” produc de regulă mai multe probleme decât rezolvă. Reducerea cheltuielilor bugetare nu se face prin artificii contabile sau măsuri de moment, ci printr-o muncă de uzură, anevoioasă, cu efecte vizibile abia pe termen lung.

Pe de altă parte, pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare schimbări de comportament politic — transformări probabil greu de conceput în actualul climat. Instabilitatea politică este alimentată de iresponsabilitate, mai precis de acele poziții rigide care exclud negocierea și compromisul. Limbajul extrem poate aduce câștiguri pe termen scurt, dar contribuie la acumularea unor tensiuni care devin ne-sustenabile. Fiecare declarație incendiară, ofensă sau acuzație nefondată subminează coeziunea și conduce, în timp, la izolare politică. Libertatea de exprimare este esențială — însă trebuie însoțită de responsabilitate, bazată pe educație și o auto-cenzură echilibrată.

Domeniul meu este economia, iar ceea ce pare, la prima vedere, o digresiune politică este, în realitate, un element esențial. România ar putea avansa pe calea prosperității dacă ar elimina principalul obstacol pentru investitori: instabilitatea politică. Votul a migrat spre extreme, la fel și discursul politic, iar acest lucru generează o volatilitate crescută a politicilor economice. Cu cât peisajul politic este mai radicalizat, cu atât predictibilitatea scade, iar investițiile devin mai puțin realizabile.

Există un singur drum spre soluții viabile: dialogul constructiv. Doar în urma unui astfel de dialog pot apărea măsuri reziliente, care nu vor fi anulate la prima schimbare de context politic.

România nu-și mai permite luxul de a aștepta reforme spectaculoase, perfecte sau „geniale”, și nici de a amâna deciziile dificile. Costul inacțiunii este resimțit de toți cetățenii — nu doar în cifrele de deficit, ci în spitale nefuncționale, școli subfinanțate și instituții paralizate. Între populism și prăbușire, ar trebui să alegem zilnic responsabilitatea — chiar dacă, uneori, pare banală.

Poate că ar trebui să descriu un scenariu de eșuare a finanțelor publice generat de instabilitate guvernamentală, urmată de scăderea la ”Junk” a ratingului și ostilizarea UE prin pasarea responsabilității, și generarea unui default selectiv.  Nu am să fac asta, pentru că am speranța că se va găsi suficientă înțelepciune  în țara asta să nu se ajungă acolo.

Mesajul meu de final e simplu, nu beți prea multă șampanie după alegeri, nu este timp de mahmureli.

Distribuie acest articol

137 COMENTARII

  1. Felicitari autorului pt aceste randuri documentate. Dar mai avem nevoie de doar 200 parlamentari. In 2019, Koreea de Sud la o populatie de circa 51 de mil.loc. avea doar 300 de parlamentari. Iar Polonia are circa 800.000 bugetari la o populatie aproape dubla fata de noi.

    • Polonia are din câte știu eu in jur de 2.900.000 bugetari. Poate nu știu bine. OECD zice că au undeva la 17% din total angajați.

    • Numarul bugetarilor s-ar putea reduce natural prin reforma administrativ-teritoriala, micsorarea numarului de judete, comasarea comunelor limitrofe cu orasele mari de care sunt lipite, scaderea numarului de comune.

      • Numarul bugetarilor poate fi redus in mod natural daca ( de exemplu ) consiliile locale nu ar mai fi brelocuri pentru primari . Ar mai putea fi redus daca parlamentul nu ar mai fi breloc pentru guvern . Ar mai putea fi redus daca nu ar exista consiliile judetene . Si as putea continua …..

  2. Foarte bun articol, domnule Bolos. Binențeles că nu sunt de acord cu unele părți -in special pe zona legiferării- și o să revin probabil cu detalii.

    Insă observațiile asupra dialogului politic -rupt actualmente- se potrivesc pe deplin cu convingerile mele. E tare păcat că România, in 35 de ani, nu a avut un președinte, sau măcar un candidat înțelept, echilibrat, manierat și diplomat, dispus și talentat in a-și asculta partenerii și oponenții, apropiat de popor și totodată deschis către elitele reale, capabil să medieze intre instituții și intre diferite segmente sociale aflate in potențiale conflicte. Cel mai aproape de un asemenea ideal a fost Constantinescu, dar din păcate nu a avut și convingeri libertare destul de solide și a cedat in cele din urmă in fața sistemului feudal și deopotrivă socialist care a generat in final* aceste piramide financiare falimentare (regii autonome, societăți de stat ‘private’ cu datorii perpetue acoperite de guverne, sisteme de asigurări publice, puzderia de monopoluri locale pe servicii încredințate afaceriștilor de partid și securiștilor) care parazitează grav bugetele publice și care conduc țara către colaps.

    *și e posibil ca finalul să fie mai aproape decât ne-am putea aștepta.

    • Mulțumesc.

      *Finalul nu este final. Poate este episodul final al călătoriei prin deșert. După iarnă vine primăvara, după ploaie soarele, după criză vine creștere.
      Sunt pesimist pentru următorii ani. Dar, oamenii învață din greșeli, atunci când nu sunt scutiți de durerea consecințelor. Poate este ceva bun în ceva rău, măcar un sâmbure de învățare, poate chiar un pic de înțelepciune.
      Mulți se luptă cu fantomele trecutului și cred că demonii prezentului le sunt aliați. Asta este poate lecția acestui an.

      • @Domnul Brădut: nu se poate, tocmai dvs. să ziceți ca ”Sunt pesimist pentru următorii ani?

        Eu, care v-am admirat constant pozitivismul și optimismul in tot ceea ce spuneați ?

        Eu care, cu umilința, incercam sa va contrazic, de mult, că România, cu un PIB de nu stiu cite ori mai mare, totusi, merge intr-o direcție gresita,,,iar cum, exact din aceasta cauza invatăm…figurativ, vom invăța precum Spaniolii in ”blackout”….si se va lasa cu pierderi mari, INDIFERENT CINE CISTIGA DUMINICA (Rapid sau Universitatea)

        Eu atunci cu cine mă mai contrazic ?

        • Fundamental raman un optimist.
          Intrebati o Inteligenta artificiala; ”Ce efecte ar avea un scenariu descris astfel:
          1. Instabilitate guvernamentala
          2. Blocarea finantarii europene
          3. Criza economica financiara
          4. Seceta in Romania”
          Toate riscurile sunt moderatell

          • Fundamental, SUNT prin formație un (inginer) sceptic pesimist și iau mult mai mult in considerare Prostia naturala decit Inteligenta artificiala.
            Deci, conform Legilor lui Murphy – care guverneaza toate activitățile de engineering – DACA se intimpla ”black-out”-ul (românesc conceptual cam ca ala spaniol) ?
            Iar despre alea 4 de mai sus explicate de dvs. s epoate discuta (2 deja exista partial, 3 deja exista, 4 deja exista…iar 1 este resultatul)….dar, e mult de discutat

          • Inteligenta artificiala ajuta cu ceva in caz de constipare mintala ?!
            Calculele pe care spuneti ca le faceti tot cu ajutorul inteligentei artificiale ?!

            • Folosesc IA pentru verificări și ca motor de căutare avansată. De exemplu dacă fac o estimare o pot pune să verifice calculul și să compare cu ce estimări găsește.

            • errare humanum est !
              prefer sa schimb idei cu oameni care isi cauta raspunsuri avansat in bazele de date proprii nu prin IA…altminteri, mă apuc să discut direct cu IA…care, incă n-are intuiție

            • @catalin dragostin Realitatea este că mai am 15-20 de ani pana la pensie, deci voi fi silit sa lucrez cu AI intre 5 si 10 ani. Nu se poate dezinventa….

      • Dupa iarna vine primavara nu pentru ca vrea omul . Nici soarele nu rasare la dorinta unui om sau a omenirii intregi .

  3. Foarte instructiv. Dar printre măsurile care ar putea duce la scăderea deficitului bugetar nu se numără și creșterea TVA-ului? Dacă da, puteți face o estimare procentuală, relativ la PIB, așa cum ați făcut pentru celelalte măsuri?

    • o creștere a TVA de la 19% la 21% ar putea aduce venituri bugetare suplimentare semnificative, estimate între 6,3 și 20 miliarde de lei în 2025, în funcție de momentul implementării și de comportamentul consumatorilor in cea mai optimistă estimare. Dar, creșterea TVA are multiple efecte negative care pot anula complet orice fel de beneficii pentru buget și pot duce în final la creșterea deficitului bugetar. In primul elasticitatea cererii este o problemă. In condițiile unui consum afectat de pesimism, creșterea TVA poate genera o contracție severă a consumului. Asta ar putea declanșa o cascadă de efecte generatoare de recesiune. Ca idee, eu din ce calcule pot face și ce speculații pot modela, ar fi mai degrabă un dezastru pentru buget. Țineți cont că creșterea TVA este automat inflație care duce automat la creșterea dobânzilor, tocmai când finanțarea statului depinde de dobânzi. Deci, in perspectiva mea, efectul cel mai probabil ar fi de creștere a deficitului bugetar.

      • @dl Brădut: ref. TVA, taxe si alte mărunțisuri, care nu reflecta decit chinul și zbaterea unor cîrpeli marunte ale unor guverne marunte, mă interesează mult mai mult cum facem ca in 10 ani sa am excedent bugetar, nu deficit, cum fac sa am balanta comerciala echilibrata nu dezechilibrata, cum fac sa am inflație sub 2% cum fac – prin consecința ca sa ajung la cursul 1 EUR = 3 lei (nu 6), cind intru in zona EUR….mă opresc !!…astea-s obiective de discutat cu nea Simion sau matematicieni …sau covrigari, dar va asigur ca nici unul habar n-are sa raspunda. Eu asta as astepta, nu cirpeli momentane

        sa va dau un exemplu de discutii avute cu niste macroeconomisti jmecheri la o conferinta ”cu ștaif”, Radisson, cafele Illy si sandwich-uri cu somon afumat, etc, chestii d,astea

        Un jmecher ne explica noua prostilor, cum ca Romania e solida, PIB-ul e asa si pe dincolo de solid, sistemul bancar e bine capitalizat și gilgiie de cash, lucrurile merg bine, singurul lucru oarecum care ar atrage atentia ar fi ca dobanzile la datoria publica de platit in 2026 a fi undeva intre 4-6% din PIB

        M-am trezit și eu sa-l intreb, umil si neinsemnat, cu o atitudine și intonatie care reflecta exact această postură de elev fata de profesor, doar 2 intrebari:
        1. la mintea mea, nepriceputa, din ce spunea domnia sa, aritmetic, ar insemna ca PIB-ul sa creasca cu cel putin cu 5% in anii urmatori, numai ca sa fac serviciul datoriei și să ramin neutral, nu-i așa ? va evolua PIB-ul in aceasta directie ?
        2. cum vede el angajamentele Guv. de a finanta un program de 15 miliarde EUR (ma refer la nuclear) cu SUA – care va creste datoria cu mult, (chestie de capacitate de indatorare) la care se adauga importul de energie – pentru prima data un ”nou produs” care creeaza deficit comercial (inflationist, cică dupa cum zice BNR ca preturile la energie dau puseu inflationist) si se adauga și asta la deficitele existente ?

        Primul raspuns al macroeconomistului bancar a fost
        1. cum ma numesc si cine sunt ? (noroc ca organizatorii mă stiau ca pe un cal breaz si au raspuns- lasati-l pe domnu că stie ce intreaba și m-au ”caracterizat negativ” f.f. pe scurt)
        2. al doilea raspuns a fost – nu pot sa va raspund, nu-mi dau seama ?

        I quit the show.

        • Ca o primă notă, pe dumneavoastră vă mai cheamă, pe mine mă ignoră sau mă evită…
          Legat de întrebările și răspunsurile primite, este amuzantă și tristă povestea. Nu mă îndoiesc că este adevărată, pentru că am avut și eu reacții de acelasi fel.

          • O sa va cheme si pe dumneavoastra . Atunci cind va veni vremea …
            ,,Eu am soluții, si voi veni cu ele in fata cand le va veni vremea.”

            Insistati cu articole pe aici . Poate le citeste cine trebuie sa va ,,cheme” .

        • O intimplare asemanatoare, povestita de Bogdan Herzog:
          https://bogdanherzog.ro/despre-tehnocratia-romaneasca/

          Foarte bune intrebarile adresate texanului, insa eu as mai fi avut una (bomboana pe coliva):
          Gazul lichefiat american – mandatory se pare, cel putin in viziunea precedentei administratii americane – pentru industria manufacturieră europeană e mult mai scump decit gazul rusesc (folosit in China) si de citeva ori mai scump decit acelasi gaz pentru industria manufacturieră americana din SUA. Ceea ce, in practica, e inca o cronica a unei morti anuntate: a industriei manufacturiere europene.

          Intrebarea pe care as fi pus-o acum doi ani, pe vremea lui Biden: de ce sa accepte europenii ultimatumul asta?

          Intrebarea pe care as pune-o acum, cind politica SUA s-a schimbat radical: de ce vor europenii sa se sinucida cumparind gaz scump cind nu mai exista nici o presiune politica sa faca prostia asta?

          Daca te intrebi cui prodest si stii cam cum merg lucrurile pe lumea asta, intrezaresti cine ar putea fi sabotorii Europei. (Vezi si partea a doua a articolului lui Herzog.)

          P.S. Cafeaua Illy espresso intenso e #1 si cel mai important aliment de baza. Iar somonul din Alaska (afumat/neafumat, nu conteaza) e fara competitori.

      • Poate ca ar trebui sa lasam TVA-ul in seama celor care se pricep. Dl Bolos spune: „(…)Dacă avem în vedere faptul că sănătatea privată devine un generator de TVA, (…).” etc.
        Din pacate pt analiza domnului Bolos, sectorul sanitar este scutit de TVA (art. 141 Cod Fiscal), ca si educatia si alte servicii de utilitate publica furnizate de stat, deci analiza e un pic de ras. In orice caz, decizia de a introduce TVA in sanatate nu e a Romaniei, ci e decizia comuna (in unanimitate) a celor 27 State Membre din UE.

        Inca o intrebare, TVA -ul fiind in trecut si 24% (de la 1.07.2010 la 31.12.2015):
        Cand la 1.01.2016 TVA ul a fost scazut cu 4 puncte procentuale, de la 24% la 20%, iar de la 01.01.2017 cu inca un procent, Romania avea excedent bugetar si isi permitea scaderi?
        Iar dupa scaderea TVA-ului, a scazut evaziunea sau a crescut colectarea?
        Nicidecum, ba mai mult nici preturile nu au scazut, doar comerciantii au spus bogdaproste pt cadou si au mers mai departe cu acelasi pret, asa cum nici cotele reduse nu sunt reflectate in scaderi de pret (FMI are studii clare unde arata ca vanzatorul opreste peste 70% din reducerea de TVA, chiar si pentru produsele unde e competitie).

        Practic TVA ul e o masina de facut bani pentru stat, iar ce e de facut este sa reduci evaziunea (aproape imposibil in Romania, plus ca e nevoie de ani). Dar cum dl. Ciolacu si-a tatuat pe mana, iar dl. Dan a dat in scris ca nu creste TVA-ul, mai ramane sa dea in scris si dl. Simion si mai trebuie sa isi tatueze si FMI-ul pe mana. Din pacate, nici atunci nu e sigur ca nu va creste TVA-ul!

        • Felicitari ati observat o subtilitate care a scapat altora. Din pacare nu este o eroare. In scenariul meu privatizarea sanatatii ar fi o masura in extremis, si ar fi aplicată după ce esueaza alte măsuri mai simple, cum ar fi eliminarea scutirilor de TVA.
          Tehnic vorbind, dacă se aplică TVA pe serviciile de sanatate, nici nu trebuie privatizat sectorul, pentru ca se poate foarte bine colecta TVA si de către institutiile publice care prestează servicii (spitalele).

          • Chestia asta cu evaziunea în cazul colectării TVA este o discuție ridicolă. NU se vrea politic și instituțional să se facă ordine în acest domeniu. Este cea mai ușoară taxă de colectat, dar nu se vrea. Evaziunea de TVA este TOLERATĂ de politic și implicit de instituții. Dacă se voia, se dădeau legi mai dure contra evazioniștilor. Mijloacele de constatare ale evazioniștilor sunt simple dar, repet, nu se vrea.

            • Nu vad legatura dintre comentariul dvs si comentariul meu. Scutirile de TVA nu sunt evaziune fiscală, ci facilități pentru consumatori.

          • 1. Domnule Bolos, ideea e ca pentru eliminarea scutirii de TVA la sanatate trebuie modificata Directiva TVA 202/112, art 132 (trebuie unanimitate si e practic imposibil, chiar in teorie daca s-ar face ar dura 3-4 ani), Romania nu poate elimina scutirea TVA la sanatate unilateral.
            2. In al doilea rand scutirea TVA se aplica serviciilor de sanatate, indiferent daca aceastea sunt prestate de stat sau de sectorul privat (vorbim de servicii de sanatate, dentisti etc., nu de cosmmetice-frizerii).
            3. Plus multe altele, ex. la sistemul de sanatate, faptul ca il privatizezi inseamna ca nu se mai colecteaza CASS? Pana sa se ajunga la venituri din privatizare, necolectarea CASS are efect imediat asupra bugetului consolidat, si nu unul mic.
            4. Impozitarea veniturilor mari nu poate sa aduca 2-3 miliarde, in afara de cazul in care se considera venit mare de la 8000 sau chiar 6000 RON, cu o cota de impozitare suplimentara mai suportabila.
            5. Mai mult, reforma pensiilor speciale, impozitarea salariilor mari etc. se suprapun, in tabelul dvs. sunt chestii de double counting (poate nu chiar atat de grav ca steagurile lui Pristanda, doua la prefectura, doua la primarie si doua la scoala de fete, dar intelegeti dvs. mesajul).
            6. Dar cel mai dificil lucru este lipsa suportului politic: pentru o reforma de acest fel/magnitudine trebuie o majoritate de genul aceleia care schimba Constitutii. Asemenea reforma nu se poate face decat cu FMI ul, Banca Mondiala etc. si in momentul in care bancile nu mai au bani la bancomate (a se vedea Grecia, iunde in 2015 nu puteai sa retragi decat max. 60 de EUR pe zi si asta era un plafon, ca de fapt bani nu erau mai deloc) si atunci or sa fie discutii ca in 2013 in Cipru, unde s-au „tuns” (haircut) toate depozitele bancare de peste €100,000 cu 47.5%. Mai mult, Grecia si Cipru erau in zona euro si eam totusi cu totii intr-un scenariu de criza economica cu un efect de contagiune. Romania nu o sa primeasca nici macar tratamentul Greciei/Cipru, nu are nici scuza unei cmrize, pe deasupra se vorbeste ca o sa ne facem si suveranisti si o sa ne mai si punem contra celor de unde vin banii imprumutati (UE, FMI, banci etc. – ca doar banii nu vin de la Moscova). Deci mai adaugati o linie in tabel cu EURO la 6 sau chiar 7 RON in diferite scenarii de piata, daca nu vreti sa il intrebati pe dl Stolojan despre ideea lui din toamna anului 1991, cand valuta a fost schimbata la un curs fix.
            In fata unor asemenea grozavii, o reforma fiscala de genul propus de dvs. o sa fie nu numai posibila, dar chiar obligatorie. Iar consecinta reformei este ca cine o sa fie la guvernare, d-nii. Dan/Bolojan sau d-nii. Simion/Gerogescu vor deconta aceste tratament soc, singura diferenta ca ultimii o vor face-o poate fara anestezie si in mod mai abrupt.

            • 1. Domnule Bolos, ideea e ca pentru eliminarea scutirii de TVA la sanatate trebuie modificata Directiva TVA 202/112, art 132 (trebuie unanimitate si e practic imposibil, chiar in teorie daca s-ar face ar dura 3-4 ani), Romania nu poate elimina scutirea TVA la sanatate unilateral.

              Aici aveti dreptate. Nu stiam asta.

            • Legat de punctul 6, In estimarile mele, in scenariul pesimist pe care nu l-am publicat intenționat, lucrurile sunt realmente sumbre si consecințele sunt realmente dureroase. Sper sa nu se ajunga acolo.

  4. Situatia actuala economica e destul de sumbra, si sunt de acord cu majoritatea masurilor propuse, in special cu taierea pensiilor speciale (ceruta si de EU), cu reforma si profesionalizarea companiilor de stat (sa fie dati afara politrucii fara pregatire angajati), cu concedierea unui numar de angajati la stat (in special functionarime, desi mai putin de 300000), si cu colectarea mai buna a impozitelor, taxelor si accizelor.
    Cu unul ca simion astfel de masuri de bun simt nu vor putea fi luate, de fapt vor fi luate alte masuri, heirupiste, nationalizari si reducere a investitiilor straine.

    E totusi mai sus o masura care ar fi contraproductiva, si care nu ar trebui luata de niciun guvern: privatizarea sistemului de sanatate. Asta e cea mai mare prostie. Am fost si la clinici private si la unele de stat. La privati pe langa ca dai multi bani, nici nu prea beneficiezi mereu de ingrijire buna. Te pun sa faci tot felul de investigatii si analize inutile, doar pt a-si mari profitul. Cred ca sistemul de sanatate trebuie pastrat de stat in majoritate, reformat si eficientizat, dar sa ramana de stat si universal.

    • Am introdus ideea de sistem privat de sănătate numai pentru că este o idee centrală a conservatorilor americani, care sunt modelul cel mai puternic pentru suveranisti.
      Cel mai bun sistem este unul mixt, public și privat, cu o pondere foarte mare a serviciilor publice.

      • Absolut. Un sistem în care specialii au propria lor casă de asigurări de sănătate – OPSNAJ – e perfect pentru o țară ca România. Oare în Franța și Germania tot așa funcționează serviciile medicale? Au și ei spitalul SRI, cimitirul SRI etc?

        Pe vremea lui Ion Iliescu mai era întâlnit genul ăsta de discurs: el promitea ”modelul suedez” în economie, în timp ce România construia capitalismul de cumetrie. La câte eforturi pentru ”damage control” se fac de la anularea alegerilor încoace, pare din ce în ce mai credibil un final cu armata pe străzi, ca în 1989.

  5. Constitutia Romaniei

    Art 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

    Acest articol din constitutie arata clar de ce existenta pensiilor speciale este NECONSTITUTIONALA.

    O lege de desfiintare a pensiilor speciale care invoca in preambul prevederea constitutionala de mai sus ESTE INATACABILA.

    Avocatii , magistratii sau parlamentarii care va spun ca nu pot fi taiate mint cu nerusinare. Pensiile speciale au fost unul dintre instrumentele pe care PSD & aliatii le-au folosit pentru a-si subordona politic justitia, armata, politia si serviciile secrete.

        • Avocații nu au pensii speciale, nu isi taie nici o cracă. Judecatorii și procurorii eventual au o problemă de conflict de interese pe tema pensiilor speciale.

          • nu prea ma pricep – avocatii, judecatorii, procurorii, nu intra cam toti in tagma / domeniul / gasca generala a celor ce lucreaza cu legea (definire, analiza, aplicare) ?
            in sfirșit, n-am gasit rapid o definitie generala a ”oamenilor legii”…care e iarăși altceva….oricum ati inteles ce-am vrut sa zic, chiar daca exprimarea n-a fost oablă

            • Nu e vorba de milă. Sunt juriști care nu sunt in conflict de interese legat de pensiile speciale.

  6. Din păcate economia după anul 1989 a căzut în picaj liber fiinca așa și-au dorit cei ce au pus mîna după ce l-au omorit pe Ceaușescu ei care au dorit înlăturarea lui și știm noi bine cine au fost !

    Fraților nu va mai plingeti și nu mai disperați voi poporul fiinca mai rău de cum a ajuns țara în vremea asta cît ciocoii au condus o și au jefuit- o nu va ajunge !
    Ați făcut harachiri din ea ,ați jefuito ați sărăciț- o ați dat-o altora pe nimic și iată unde ne-ați adus !
    Stați voi in banca voastră și lăsați de data aceasta poporul sa decidă și nu mai mințiți ,vrajito și păcăliți cum ați făcut-o pina acum !
    E greu sa înțelegeți că a venit timpul că să lăsați pe alții care sunt mai luminați și mai iubitori de țară ?
    Voi ați paradito și ați jejuit tot ce aai fost de jefuit !
    Nu mai plingeti și nici nu va mai vaicarati!
    Mai e foarte puțin și va veți convinge daca pina acum nu ați putut sau nu ați vrut !
    Cu Dumnezeu înainte ,fiinca fara Dumnezeu nu putem face nimic !
    Voi l-ați cam scos din ecuație și v-ați erijat voi in Dumnezei !
    Fiți mulțumiți de cît ați furat și ați mințit că v-ați făcut plinul cu virf și îndesat !
    Aveți putina decenta macar și pricepeți că sunt alții cu mult mai buni decit voi !
    Nu ne mai purtați voi de grija de acum ,fiinca nu suntem noi prostii nimănui așa cum ați crezut și mai credeți încă !E mai ok sa va recunoașteți învingerea și să fiți decenți și smeriți sa terminați cu defăimarea și hulă fiinca sintem toți români i acestei tari care nădăjduim că mai există că țara !
    Cu respect vs salut 🙏
    🙏🙏🙏

    • Nu știu cui îi adresați acest mesaj.
      Îmi este imposibil să calculez efectul bugetar al intervenției divine.
      Poporul a cam decis cine ne conduce până acum. Unii au decis votând cum au crezut ei, alții au decis lipsind de la vot.

      • @D-na Botezatu

        E clar ca lumina zilei că sunteți „suveranistă” și că veți vota cu cuplul Georgescu/Simion.
        Mai sunteți (se pare) și o nostalgică ceaușistă, asta ca tacâmul să fie complet. What a double whammy, cum ar spune englezii!
        E bizar și neobișnuit pentru mine să am de a face cu asemenea oameni ca Dv. (fie și doar aici în spațiul virtual) mai ales că vă scriu dintr-un oraș din Ardeal unde pe primele două locuri au ieșit Antonescu respectiv Nicușor Dan)
        Sigur, e dreptul dv. să votați cu cine doriți, atâta doar că nu veți avea cum să evitați acel sentiment de silă (sau poate chiar vinovăție) care vă va copleși atunci când gașca de mardeiași căreia îi veți încredința votul și încrederea dv. va pune țara pe butuci.
        Vă întreb: cum veți avea atunci tupeul să priviți în ochi pe cei din jurul dv. știind că le-ați ruinat viețile? Sau poate faceți acest lucru deliberat? Oricare ar fi răspunsul el nu este unul care să vă facă cinste…

    • @Dna Lenuța
      Cred că mai in termeni ”științifici” ați dorit să spuneti cam ca acest domn de mai jos
      ”,,,Cine este „sistemul”? Explicația sociologului după votul de protest din 4 mai”

      https://ziare.com/alegeri-prezidentiale-2025/cine-este-sistemul-vot-1940059

      Marea tragedie (cred io), este că, conceptual, trebuie să alegem inlocuirea unor hoti cu niste proști

      Ca sa facem ce zice domnul din site-ul de mai sus, si care mi-ar fi placut si mie, nu prea se poate pen,că NU EXISTA PE TARABA alegerilor
      ….deci iar am ajuns de unde am plecat in ultimii 30 de ani…care e raul cel mai mic ….OARE ?

  7. Regionalizarea ar putea fi o solutie – instituțiile publice deconcentrate să fie regrupate. Plan pe 10 ani – Un prim pas (urmatorii 5 ani) ar putea fi ca judeţele să se unească între ele, unul sarac + mai putin sarac, 2 cate 2, Vaslui +Iasi, Suceava+Botosani, BC+NT. Asta ar rezolva mai multe puncte propuse de autor (minim 2) : Reforma companiilor de stat (pierderi & subvenții) + Reforma salariilor din sectorul public (înghețare/optimizare). Etapa 2 (urmatorii 5): 4-5- max 6 regiuni, eventual cu o independenta cat mai mare.
    Etapa 3 (dupa cei 10) unicameral sau reducerea nr de parlamentari la maxim 300 (desi cam multi (100+100 bicameral ar fi ideal) ) + disparitia/comasarea anagajatilor care sunt acuma mult prea multi in, si pe langa parlament/parlamentari.

    Belgia are sistem de invatamant si cel sanitar semi-privat si o duce bine – banii merg dupa student/elev si pacient + coplata.

  8. o veste deosebit de trista, a murit nea Alin, cum ii spuneam eu, Alin Fumurescu, unul dintre cei mai simpatici autori de pe aici.
    RIP

    Poate ca mideratorul sr outea publica din formodabilele lui reportaje din Amazon

  9. De obicei citesc cu interes articolele domnului Boloș. Pe acesta l-am citit in diagonala pentru ca mai toate masurile analizate se terminau cu nu se poate legifera, efectul economic este mic sau acceptarea sociala dificila.
    Soluția propusa este: dialog social constructiv!. Pai asta facem de 35 de ani.
    Si cu un astfel de dialog am ajuns sa-l avem pe Ciolacu prim ministru al unei largi coaliții a forțelor democratice (sic) proeuropene si deficit bugetar de 9.3%.
    Eu nu am nici o soluție. Nici cei doi candidați la funcția suprema in stat nu au.
    Pentru ca G. Simion se bazează pe sprijinul AUR + PSD (o combinație mai toxică nu se poate, o alianță intre un partid de strânsura cu unul de cleptocrati cu experienta), iar N. Dan pe sprijinul USR + PNL + PSD (mi-a fost clar asta când am văzut la Euronews ca a refuzat cu obstinație sa caracterizeze PSD-ul). Ori, in ciuda bunelor intenții ale lui N. Dan, orice guvernare care are nevoie de PSD va duce tara într-o situație si mai proasta.
    Soluția va veni mai târziu si va veni din afara tarii, nu de Bruxelles, ci de la IMF, si va fi mai dura decât toate măsurile despre care domnul Boloș spune ca nu se pot aplica.
    Ieșirea din marasmul actual se poate face numai printr-o serie de referenda care sa restrângă puterile unor instituiții frâna, inclusiv a CCR. Pentru ca nu este normal ca niște politruci sa poata sa blocheze orice măsura de reforma si austeritate a unui guvern.

    • Eu am soluții, si voi veni cu ele in fata cand le va veni vremea.

      Acum e momentul să puna deoparte aplauzele și să guverneze. Nu pentru like-uri, nu pentru răzbunări, ci pentru încrederea investitorilor, a finanțatorilor și a românilor care încă mai speră că statul poate funcționa decent. Spectacolul politic e ieftin. Încrederea piețelor e scumpă. Cine nu înțelege diferența, va guverna scurt și cu preț mare pentru toți. Sunt pesimist pentru că mă aștept ca flămânzii de putere care vin din spate să măture tot în numele schimbării. Nu e reforma care ne trebuie, e revanșism cu etichetă nouă. Iar obediența instalată sub pretextul purificării va paraliza statul.

      FMI nu vine cu soluții, niciodata nu a venit cu soluții. FMI cere soluții cu rezultate demonstrabile, credibile. Guvernele arunca vina pe spatele FMI și pe ei nu-i intereseaza. Eu din cate stiu toate masurile adoptate vreodata de guverne în contextul unui acord cu FMI au fost propuse de guverne.

      CCR, probabil ar fi mult mai credibilă dacă ar fi aleși de judecatori (de exemplu de CSM), pe niste criterii de eligibilitate adoptate de Parlament (de exemplu sa fi fost judecatori sau magistrati cu vechime și cu o reputație bună) și ulterior să fie numiți prin decret prezidențial. Si asta ar putea fi realizat prin inlocuirea pe acest sistem a actualilor membri la expirarea mandatului.

      Mă aștept la un moment FAFO… A trecut deja FA la vot, anul trecut, acum urmează FO.

      • Bună propunerea prin aceea că arată c-ar fi bază largă de recrutare; cam ca pentru episcopul Romei. În practică…

        Curtea supremă s-a compromis pe decenii după părerea mea când a acceptat în ’93 pomul otrăvit (al dezlegărilor de drept obligatorii). Era epoca de platină (după cea de aur) în care profesori, medici, magistrați nu se puteai întreține din așa-zisul salariu.

  10. restructurarile au inceput deja, dar vizeaza tocmai tehnocratii, incepand cu cei care au depasit varsta pensionarii;
    chiar si oamenii astia sunt necesari, pentru ca legislatia inventeaza si obliga la birocratie, iar birocratia e foarte scumpa; in faza de urgenta, o masura eficienta ar fi eliminarea sporurilor, primelor si indemnizatiilor, chiar si cele de performanta, ca prietenii stiu de ce;
    mai risipim sume uriase (deduc de undeva ca subventia ar fi de circa 45%) pe investitii megalomanice in regenerabile, de care ma indoiesc ca avem nevoie si care nici nu ajuta economia precum autostrazile, ponderea valorii adaugata la importuri fiind mica; fie ca sunt din jumatatea de imprumuturi PNRR, fie din jumatatea rambursabila PNRR, neindeplinirea jaloanelor conduce la situatia ca banii europeni, in loc sa ne dezgroape, de fapt ne ingroapa cu facturi din propriul buget;

  11. @catalin dragostin 14/05/2025 La 8:53

    Juristii si magistratii(judecatori si procurori) sunt doua categorii diferite, dar ambele lucreaza la/pentru stat(local, judetean, central) ca angajati/functionari permanenti.

    Avocatii si notarii reprezinta mediul privat(activitate independenta), DAR pot fi contractati de stat(local/judetean/central) in cauze punctuale(project based terms) – acea asistenta externa data statului de care mai auzim din cand in cand (exemplu – scandalul Firea-Dan pe subiect).

    • @ de jure : Multumesc, dar, mă credeați in mod real că nu știam astea ?…am vrut doar să zgîndăr…
      @de facto:
      Am trecut si la stat si la privat prin toate breslele astea, avocați și judecatori, (si români si in strainatate) notari (numai in RO) pina si prin procurori (numai in RO, nu d-aia EU, care m-au urmarit 1 an de zile, fără sa știu, la o sesizare anonima, si dupa aia m-au notificat, cf. legii, să mă informeze ca nu e nimic in neregula, nu se confirmă sesizarea si ca pot sa-mi consult dosarul…tot cf. legii…dacă vreau.
      N-am vrut, f..k off, why to care about the shit ?…curiosity kills the cat…daca dadeam naibii de vreun motan al vreunui vecin ?

      PS cind va citesc, simt flavour-ul unui jurist…sau procuror… nu păreți a fi un avocat, că aceștia (acestea) iși dau cu La Vie Est Belle.

      • cred ca mi-am pierdut mirosul (oi avea Covid)
        Mai degraba pareti a avea miros de ceva natural – levanțica sau busuioc din economia naturala, decit LaVie EBelle-ul artificial
        Mi-a venit falvour-ul de la IFN = de jure et de facto
        așa îi ?

  12. Voi începe cu o concluzie: distracția s-a terminat, acum vine nota de plată.
    Sunt convins că analize de acest fel se fac și pe la Ministerul de finanțe, cam cu aceleași concluzii.
    De ce s-a ajuns aici? Simplu: din cauza unor măsuri populiste și iresponsabile de dezvoltare pe baza creșterii consumului( teoria unor economiști psd-isti). Dar economia românească nefiind flexibilă nu s-a adaptat cererii crescute și ca urmare creșterea consumului s-a dus în puternicul dezechilibru negativ al balanței comerciale și al deficitului bugetar.
    Autorul este foarte optimist când crede că un guvern puternic cu o majoritate puternică va putea rezolva ceva în 3-5 ani. Varianta cea mai probabilă este că vom avea instabilitate politică vreo 3-5 ani. Ferească Dumnezeu de mai rău.
    Nenorocirea este că nici Europa nu se simte prea bine.
    Carevasăzică trebuie să ne descurcăm singuri. Și tocmai de soluția asta mi-e foarte frică. S-a pierdut timpul și din lene și iresponsabilitate bazele macroeconomice ale economiei au fost date peste cap. Iar o eficientizare a instituțiilor nu se poate face peste noapte.
    Vin vremuri grele. Dumnezeu să ocrotească România.

    • Mulțumesc

      Nu sunt optimist. Mă aștept că nevoia și presiunea să direcționeze guvernarea. Nu e că și când orice s-ar putea face. Este o cale îngustă, care a fost îngustată cu fiecare alegere greșită.

  13. Cu regret ca nu voi vota si va trebui sa parasesc Romania = Gradina Maicii Domnului !

    Distinse Domn, nu observ pe agenda dumneavoastra cateva puncte (nevralgice) :
    1. RECUPERAREA CREANTELOR SI EFICINTIZAREA RECUPERARII CREANTELOR, datorate de catre contribuabili, statului roman ; si, totusi,
    2. unde sunt banii dati in sanatate ? Ca de 25 ani, incoace, toti prim ministrii au clamat acest punct, insa nu s-au apucat niciodaa de el.
    Va scriu acestea, deoarece, sunt sute de mii de arendatori, care arendeaza terenurile, firmelor copiilor lor, firmelor lor, … sau apropiatilor lor, ce incaseaza APIA, insa fie nu platesc nimic la buget, fie nu platresc sanatatea la buget, fie pur si simplu NU AU FISA SINTETICA – adica nu au platit niciodata nimic . … si scriu asta, in contextul in care aceste persoane NU AU COMPLETAT DECLARATA UNICA NICIODATA IN VIATA LOR (jud. Db. Bv, .. etc.) !
    Va scriu acestea, deoarece ANAF (marele si puternicul ANAF) constatand in dosarul 22622/3/2022 de pe rolul Trib Buc, ca nu se gasesc sume de peste 5 mil euro, nu a vazut nimic in neregula, cum nici judecatorul sindic nu a tresaltat – decat cand i-au intrat banii pe card . ANAF a scris ca nu vede nimic in neregula, nici daca dintr-o firma falimentara, asociatii si-a luat dividente anticipat (fix 300.000), au vandut tot parcul auto SUBEVALUAT, au dat imprumuturi angajatilor (pe spranceana), fara niciun act, au scos bani din firma si au dat firmei soacrei (1 singur asociat, fara angajati (cca 786.000), au dat bani in avans, fara niciun act si … ASTRA E CEA MAI TARE proclamata de catre Parchetul de pe langa Jude Bv si Pol Brasov (Serviciul investigare Crima Economica) FAPTUL CA FIRMA SOACREI INCASA SI EFECTUA PLATI IN NUMELE si pentru falita, NU ESTE NIMIC NELEGAL, DEOARECE FALITA AVEA CONTURILE B L O C A TE si multiple popriri !!! Ca doar nu era prost sa dea banii creditorilor, nu ? Poate nu intelegeti bine, o firma are conturile blocate, iar firma soacrei incaseaza fara acte si face plati discretionare (tot fara acte), fara imputatia platilor, fara acte, iar Politia, Parchetul, Judecatoru Sindic si ANAF (basca firma de lichidare) se tavalaesc de ras, cat de fraieri suntem noi ca ne platim taxele si impozitele. La dosar se afla si foto cu vilele pe malul laculuii Snagov, si Mercedes-urile ce si le-au tras baietii destepti . Daca mai adaug si faptul ca in contractele de munca, inregistrate la ITM era prinsa in salariu, ca si componenta fixa PRIMA DE 1/2 , pe care niciun angajat nu a recunoscut ca a primit-o, iar statele de plata (cand s-au dat pe stat, ca 90 % se dadeau din mana, deoarece firma avea conturile blocate), nu sunt semnate de ei, totul este doar o bagatela. Aaaa ! firma era una de casa a celor de la ONE .., oponentii dlui Dan Nicusor, si trebuia sa i se dea lui Nicusor peste nas , in instante … e cu totul altceva nu ?
    Uitasem, procurorul General, sesizat fiind cu toate acestea si, mai ales ca un subaltern de al lui REFUZA SA FACA O EXPERTIZA CONTABILA si una FINANCIARA, a transmis ca il doare’n cot, dar este foarte interesat de pensia speciala, asa ca a a transmis dosarul „spre competenta solutionare …” .
    In dosarul (aici nu am inteles bine ca sunt vreo 3 numere, Pol si Parchetul dand vina unul pe altul de „eroarea materiala”), 1470 sau 1270 / 2022 sau 1270/2018, de pe rolul Parchetului Miercurea Ciuc un traficant de masini cu contracte dublate si falsificate (dar el nu stia ca sunt falsificate, insa in documentele de receptie auto insera exact CUI,. indicative, numere, … date persoanele, ale celor pe care nu ii cunostea), INTEGISTRA AUTO ca fiind fond marfa; adica, nu platea si nu plateste NIMIC statului roman, desi contractee sunt falsificate, dar Parchetul nu le anuleaza, … si de fapt nu VREA SA FACA NIMIC, CACI ORICUM ESTE IN ZADAR ! Sa mai adaug ca la dosar sun acte „beton” editate in 2018, cand nu exsta varioanta 6 a programului de contabilitate si editare (aparuta 5 ani mai tarziu) . Sa mai adaug ca o mare firma de surplusuri aliemntare , intr-un dosar de pe rolul Jud Bv., folosea aceeasi metoda de tinere evidenta in paralel, cu programe ulterioare datelor pentru care se edita situatia …
    Sa mai adaug ca sub nasul politistilor ce asuda din greu si a procurorilor si juzilor mult prea bine platiti, in 25545/197/2023 un inculpat incaseaza peste 500.000 euro fara sa aiba fisa sintetica si sa fi depus vreodata DCLU? Basca, dosarul vizeaza o incasare de 1,5 mil de euro pe care partea vatamata trebuia sa i-o vireze in cont, desi si acesta stia ca nu are fisa sintetica si nu depusese DCLU (adica, daca nu era instigator, era cmplice la evziune) .
    Sa ma mai mir ca de la Voiculescu avem de INCA de incasat >45 mil euro?
    Sa ma mai mir ca niste tarati mental au reusit cu mainile imberbului Ponta si dezinteresatului KWI sa BLOCHEZE tranzactiile de sute de mil de euro ale terenurilor agricole extravilan, introducand proceduri ce dureaza si peste 1 an, numai sa puna ei mana pe zeci de mii de hectare de teren africol (Ponta nefiind interesat de venituri din AGRICULTURA – cam volatile), incurajand executarile silite, unde statul nu castiga nimic, doar executorii .
    Sa va mai scriu cum statul roman a fost tepuit de catre juristii prefecturilor Dj, Ot, Mh, Tr, Vs prin introducerea tardiva de recursuri in recuperarea fondurilor europene, asa incat priceputii fermieri au ramas cu parcuri auto de zeci/sute de mii de eu, iar noi platim nota de plata, ce trage al naibii de greu balanta in jos ?
    Sa va mai scriu ca un executor din Ploiesti emite factura de incasare=sute de mii de lei (bine ca a emis-o) la 10 ani de la data scadentei (in a 15 zi a lunii urmatoare lunii in care s-a nascut factorul generator de taxe si impozite). Sa va mai scriu cati nu au emis facturi si au incasat bani doar pe incheieri executorii
    Evident ca nici cota de 50% nu va acoperi astfel de gauri

    • ” 1. RECUPERAREA CREANTELOR SI EFICINTIZAREA RECUPERARII CREANTELOR, datorate de catre contribuabili, statului roman”

      Există mecanisme destul de bune pentru recuperarea creanțelor constatate. Așa cum ați punctat, problema este cine le aplica, și cum. Constatarea creanțelor este altă problemă.

      ”2. unde sunt banii dati in sanatate ?”
      S-au consumat pe sănătate. Necesitatea si oportunitatea consumurilor e o altă discuție, dar, nu o discuție generală, ci una foarte detaliată, caz cu caz.

      • @Braduț – confiscarea extinsa, cf REG.UE, este cea mai mare sursa de echilibrare a deficitului, impreuna cu cei 45 miliarde EU/an, costul coruptiei in RO (am scris pe aceasta tema un articol – documentat- dar care nu a fost publicat)
        dupa aia ne putem uita la taxe, TVA, și alte găselnițe , samd

        • Ar putea fi o soluție superbă, dar cât este de realizabilă?
          În primul rând ar trebui un set de investigatori incoruptibili, și un set de magistrați incoruptibili, și în spatele lor o forță politică. Și cam acolo rămâne îngropată discuția.

  14. Ca de obicei, foarte interesant articol, felicitari. Pe mine insa ma lasa cu senzatia de ecuatie nerezolvata (sau nerezolvabila?).
    Evident ca nu poti scadea deficitul cu 50% intr-un an, dar si o scadere de 1% pare foarte dificil de atins. Probabil punctul 11 are un potential mai mare, in masura in care creditorii si investitorii au incredere in cuvantul sau semnatura unor polticieni romani. Si s-ar putea trenul sa fi trecut deja.
    Parerea mea este ca o variabila neluata in calcul este situatia economiei private (fara aplicarea oricaror eventuale masuri): dependenta industriei romanesti de economia Germaniei care asteapta o scadere si in acest an, in special domeniul automotive va aduce unele reduceri de personal (si) anul acesta – oameni care nu prea vor putea fi absorbiti in economie si vor impovara suplimentar statul (sau vor emigra). O alta variabila cu efect necunoscut (dar probabil negativ comparat cu 2024) va fi agricultura.
    Probabil ca prima masura vizata de guvern va fi cresterea TVA cu un calcul contabiliciesc 1-2-3 sau chiar 5 puncte TVA aduc in plus N mil. la buget. Personal cred ca nici nu ar fi foarte rau, consumul in Romania a luat-o razna complet.
    Pe de alta parte, Milei a aratat ca se pot lua masuri f dure, care produc efecte. De suferit sufera cei mai saraci, a fost intotdeauna, insa si in caz de default ar fi la fel.

    • Pana dupa alegeri ecuatia este deschisa. Dupa alegeri ecuatia, cu mult mai multe calcule decat cele exemplificate de mine, va fi solutionata de cei care isi vor asuma guvernarea.
      Daca UE nu isi schimba pozitia, si daca nu se schimba ratingul de tara, ecuatia trebuie sa rezolve problema reducerii deficitului bugetar in sapte ani, adiuca 1% anual. Daca scade ratingul si relatia cu UE sa raceste, si intervine o criza financiara, atunci ecuatia care va trebui rezolvata poresupune reducerea bugetului in doi, trei ani, adica 2,5-3% anual. Asta este o cu totul alta ecuatie.

  15. @Bradut Bolos
    „România ar putea avansa pe calea prosperității dacă ar elimina principalul obstacol pentru investitori: instabilitatea politică…este alimentată de iresponsabilitate, mai precis de acele poziții rigide care exclud negocierea și compromisul.”

    Dpmdv si (macro)economic vorbind, rigiditatea este necesara cel putin in (1)eliminarea din si (2)blocarea accesului la domeniile strategice in Ro a:
    (a) investitiilor BRICS+ si lacheilor lor din UE/SEE/AELS
    (b) altor investitii decat cele din (a) in Ro avand in vedere si astea
    https://corrosiveconstructivecapital.cipe.org/
    https://www.linkedin.com/pulse/international-due-diligence-investigations-episode-3-candice-tal
    https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/Series/Back-to-Basics/Shadow-Banks

    Ce am avut si avem noi in Ro sau cum doarme pe el si pe noi statul Ro?

    https://hotnews.ro/blindatele-armatei-romane-vor-fi-asamblate-de-o-firma-care-are-legaturi-cu-rusia-ministerul-apararii-spune-ca-nu-au-fost-necesare-verificari-1932069

    https://hotnews.ro/o-misterioasa-firma-nfiintata-n-urma-cu-doi-ani-a-ajuns-unul-dintre-cei-mai-mari-importatori-de-gaze-din-romnia-301901 (ultimele doua paragrafe sunt interesante)

    https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ultima-ora-aik-energy-fosta-vedeta-locala-din-gaze-si-energie-a-intrat-in-faliment-bugetul-de-stat-al-romaniei-ramane-cu-o-gaura-de-sute-de-milioane-de-lei-21928771 (ultimele 3 paragrafe de vazut/legate de articolul cu „valahia gaz”)

    https://romania.europalibera.org/a/romania-a-fugarit-china-din-infrastructura-5g-dar-i-a-deschis-larg-portile-catre-cea-energetica/33382071.html

    „În urmă cu doi ani, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care concesionează în numele statului român perimetrele cu hidrocarburi, a aprobat Lukoil continuarea programului de explorare până în 2026.
    Conform unui memoriu de prezentare a noului proiect, sonda de forare poartă numele Lira-2A, iar baza logistică onshore care o va deservi va fi amplasată în portul Midia.” – asta in timp ce muscalii FURA pamant(sub care sunt gaze si carbuni + ceva metale) de la vecinii nostri prin RAZBOI cald de fo 3,5ani – brava ANRM, brava statul NEroman si NEeuropean!
    https://hotnews.ro/rusii-de-la-lukoil-reiau-dupa-6-ani-explorarea-gazelor-in-apele-romanesti-ale-marii-negre-in-proiect-este-implicat-si-romgaz-1935857

    Si au fost si inca sunt multe, prea multe de felul celor de mai sus. Patriotismu’ economic ceainizo-muscal and friends carevasazica…

    • Pot sa va spun ca divizarea interna duce la slabiciune, incoerenta, inconsecventa, vulnerabilitate. Cei care beneficiază de ceea ce ati aratat dvs exploatează tocmai slabiciunile de care vorbesc.
      Pe de altă parte acuzând ”sistemul” în loc să acuzați punctual ”persoane” forțați la complicitate oameni care poate ar ajuta cu dragă inimă la eliminarea vinovaților. Nu mai acuzați partide, autorități sau instituții, acuzați direct persoane. În acest fel, partidele, autoritățile, instituțiile devin aliați nu inamici. ”Stick to the facts”, acuzați corect persoanele vinovate, și vă garantez că în partid, în autoritate sau în instituție există unul sau mai mulți oameni care ar fi fericiți să debarce un vinovat și să folosească vidul de putere în favoarea lor.

  16. Desi vorbiti pe inteles, eu nu va pot pricepe.
    …Ce treaba are preshu cu TVA, reimpartirea adm-terioriala, reducerea de deficite, rata inflatiei, taxe si impozite, moartea, natalitatea, sanatatea si concedierea?
    Daca ne aducem bine aminte, pana si Base (care era mai putin INDEPENDENT) l-a numit pe Ponta priministru, mai apoi Iohannis de mai multe ori pe DANciLa (azi, sefa de birou la BNR-ul olteanului ceausist matusalemic din celatea Banilor), Ciolacu si care ori mai fi fost. Adica, pe cel care poate obtine sprijinul majoritatii parlamentare.
    Doar daca nu e de acord cu cel care a obtinut sprijinul majoritatii si cu programul de guvernare propus, preshu poate conform constitutiei sa NU-L numeasca PM si eventual sa fie SUSpendulat pentru asta/ altele, la un moment dat; iar daca o face de vreo 3 ori la rand, PARLAMENTUL poate fi dizolvat si drept urmare se vor face alegeri parlamentare din nou (ceea ce nu le convine prospetilor membri ai Parlamentului actual). Toate asta denota, evident, si INSTABILITATE politica intr-o perioada nu prea grozava din toate pc de vedere.
    Asadar, SIMion nu are cum sa-l numeasca pe Georgescu PM, deoarece acesta nu are cum obtine sustinerea parlamentara pentru un nou guvern – nu stiu ce prevede expres CONSTITUTIA in situatiile astea… fara PRECEDENT – insa, ne poate costa pe toti IRESPONSABILITATEA unei asemenea nominalizari si dizolvarea actualului parlament. Adica, pe langa faptul ca vom trai din ce in ce mai prost, deoarece nu vom mai avea cu ce ne cumpara bunurile de care avem nevoie si placerile cu care ne-am obisnuit, ne vom gasi la un moment dat pe buza prapastie (prostii, asta nu e un pc de cotitura) in care se afla doar CHAOS & ANARHIE si eventual destramarea voastra ca stat neviabil, date fiind vecinatatile si confleictele vazute si nevazute aflate in plina desfasurarare.

    • „Desi vorbiti pe inteles, eu nu va pot pricepe.”

      Este simplu. Victoria asta, riscă să distrugă definitiv câștigătorul și curentul politic din spatele lui. Vine nota de plată și e la masă după ce a promis că o rezolvă. Realmente toate soluțiile de pe masă chiar și cele mai dure și mai extreme sunt foarte puțin relevante.

      „destramarea voastra ca stat neviabil”

      Interesantă formula aleasă.

  17. 1. Creanțele se sting prin moartea debitorului. Deci Parlamentul trebuie să declare falimentul sistemului de asigurări sociale și să sisteze toate plățile, să anuleze prin lege organică toate legile ce înființau rente viagere necontributive (adică pensiile speciale), fără nicio excepție, și apoi, tot prin lege organică să înființeze un alt sistem de asigurări publice*, mai echitabil și constituțional și racordat cerințelor europene, și o schemă de despăgubire in timp a deținătorilor de creanțe suspendate (in care toți creditorii primesc o sumă fixă lunară, aceeași pentru toți cetățenii, destinată supraviețuirii până la intrarea in vigoare a noului sistem, iar cei cu creanțe ce depășesc acea sumă vor putea alege ulterior intre despăgubiri bănești eșalonate și acțiuni/active ale statului). Toate aceste norme vor trebui adoptate in maxim 30 de zile de la declararea falimentului, iar noul sistem ar fi ideal să intre in vigoare in maxim 6 luni..

    *care va dubla pe cel privat.

    2. Cum se poate reduce sau chiar elimina deficitul bugetar in maxim 12 luni cu o singură măsură? Simplu: modificarea Constituției in sensul eliminării monopolului statal asupra bogățiilor solului și subsolului, scoaterea din domeniu public a minelor și suprafețelor adiacente și vinderea de terenuri cu zăcăminte atestate/păduri bune de recoltat cu tot cu licențe de exploatare de către autoritățile centrale direct către companii interesate, in procedură de licitație publică (cu redevențe zero, se înțelege, insă in loc de redevențe statul va obține bani din taxarea directă la exploatare). Deci numai dacă ne vindem țara ieșim din r___t. Și nu pricep de ce nu am face-o, nu e ca și când ar pleca străinii cu pământul din țară. Știu, sună utopic cu liota de politruci socialiști la putere, dar dacă le taie UE fondurile pentru o lună s-ar putea să vedem și o minune…

    Și nu e singura măsură care ar schimba cu adevărat modelul economic și reechilibra bugetele publice, mai sunt și altele. poate revin cu ele dacă găsesc timp.

    • Cum se poate reduce sau chiar elimina deficitul bugetar in maxim 12 luni cu o singură măsură?

      Nu sint in domeniu si habar nu am daca solutia e fezabila. Dar, presupunind ca este si se implementeaza, iar rezultatul e eliminarea deficitului bugetar in 12 luni, ma intreb:
      1. In citi ani de cheltuieli (la fel de iresponsabile ca inainte) se va ajunge, din nou, la acelasi deficit bugetar?
      2. Ce va mai vinde Romania la a doua infatisare cu creditorii? Ca solul si subsolul nu ii mai apartin.

      Nu cred ca e intelept sa le dam astfel de idei celor care au puterea sa modifice Constitutia.

      • Fiti foarte linistit. Parlamentul actual are sanse minime sa schimbe Constitutia. Deci nu este nimeni care sa aiba puterea sa schimbe Constitutia, Presupunând că ar avea astfel de preocupări cineva…

      • Răspunsuri la întrebări:
        1) cu actuala garnitură de politruci, in maxim 3 ani o să avem din nou deficit bugetar masiv. (dar eu sper că pierderea unor pârghii va genera și o pierdere de putere asupra populației rămase in țară, căci mulți nu vor mai depinde de pomenile lor, ci de salariul primit de la exploatatorii privați ai bogățiilor; mi se pare că deja se întâmplă asta, dar deocamdată au reușit să producă un partid populist care culege voturile celor parțial dezlănțuiți căci i-au păcălit că ar reprezenta o forță anti-sistem, iară nu o fantoșă a sistemului)
        2) după ce termină de vândut avuția națională, o să încerce să vândă oameni, sau măcar organele lor, dacă sunt tineri. După ce epuizează loturile valide de populație autohtonă se vor orienta către traficul de persoane, dinspre Asia mai ales, adică vor vinde srilankezi și bengalezi. Dar acel stat va fi deja cunoscut ca stat-mafiot pe plan internațional și ejectat din structurile suprastatale occidentale. Dacă după o reformă serioasă statul nu se va curăța de tâlhari, de clicile de nomenklaturiști comuniști (care beneficiază de rentele viagere necontributive) și de oligarhii securiști nu va va avea prea multe șanse de supraviețuire, deci nu trebuie să ne mai facem probleme in legătură cu deficitele unei astfel de entități. O a doua cădere financiară ar provoca un exod al rumânilor față de care cel actual va părea o copilărie. Chiar și acum, in acest moment, multă lume stă să fugă, așteaptă un ultim imbold.

    • Productia scade și ca rezultat al scăderii cererii. O bună parte din industrie produce pentru Germania, si ei au probleme.

      • Scaderea cererii e buna . Mai ales daca duce la mai putina colectare de tva la bugetul tilharit . Guvernantii trebuie sa aibe cit mai putini bani pe mina . Poporul roman consuma inconstient si iresponsabil . Un popor educat economic ar da de pamint cu guvernantii prin faptul ca nu le-ar umple bugetele publice cu bani mai ales prin consum . Pentru constipare mintala farmaciile nu ofera remediu .

  18. Exista un investitor si eseist francez, Charles Gave, care susține ca acumularea de deficite financiare care nu pot fi plătite in viata celor care le votează ar trebui sa fie ilegala. După el asta ar fi o dovada puternica a absentei in tara respectiva a unui sistem democratic, a prezentei unui sistem cleptocratic (se fura de la copii). Asta pentru ca, printre altele, copiii lor sau nepoții care vor plăti aceste deficite nu au votat pentru asta.
    Un politolog american a propus ca toți politicienii care votează bugete deficitare ar trebui privați de dreptul de a candida in alegerile următoare. Asta ar sigura bugete echilibrate.
    In România prim miniștri precum Ciolacu (dar si cei din cabinetul sau) ar trebui sa răspundă penal când deficitul bugetar depășește 3%. Si deputații care au votat bugetul. Dar aceștia au imunitate, pot vota si închidea tarii fără sa pățească nimic.
    Sunt tari in care este ilegal ca datoria publica sa depășească 60% (asta pentru ca la peste 60% este practic imposibil ca datoria sa fie plătita la dobânzi si rate de creștere rezonabile). Si EU are niște recomandări de limitare a datoriei la 60% din GDP. Noi ne apropiem de acestă cifra fatidica si nu vad un plan de a stopa căderea libera. Dar cum sa speri la asta când Germania, care era campiona disciplinei bugetare are acum o datorie publica care este 62.5% din GDP? Pana si Italia a introdus in constituție un amendament care cere un buget echilibrat!!
    In campania prezidențiala, atât in turul I, dar si in ultima luna, nimeni n-a abordat aceasta problema.
    Președintele nu se ocupa de probleme economice, dar acumularea unei datorii publice excesive este o amenințare la siguranța națională si asta este de apanajul președintelui.

    • Deficitul de maxim 3% nu este deloc o prostie.
      Problema este că la 3% nu se pot satisface cerințele electoratului. Nu îndrăznește nimeni să taie asistența socială și pensiile pentru că acolo sunt voturi masive.
      Pe de altă parte, Romania are nevoie de infrastructură, un deficit mai mare de 3% reprezentând investiții în infrastructură este justificabil, pentru că numai așa se poate genera creștere economică reală.

    • Exista un investitor si eseist francez, Charles Gave, care susține ca acumularea de deficite financiare care nu pot fi plătite in viata celor care le votează ar trebui sa fie ilegala. După el asta ar fi o dovada puternica a absentei in tara respectiva a unui sistem democratic, a prezentei unui sistem cleptocratic (se fura de la copii).

      Democratic vorbind…
      ce faci cand iresponsabilitatea (cronica)
      tasneste dintre „meandrele-concretului”
      cu „argumentul” c-a fost aleasa

  19. Domnule Bolos, ar fi multe de spus in legatura cu ceea ce abordati in articol. Nu cred ca pot acoperi in acest mesaj decat o mica parte din problemele ce se ridica raportat la ceea ce propuneti ca masuri de reducere a deficitului. Voi expune pareri utilizand numerotarea din articol. Bineinteles, orice masura ce ar putea fi aplicata necesita vointa politica, care sa impuna analize lucide si competente facute de specialisti, nu de amatori incompetenti.

    1. Dupa cum spuneam mai sus, o lege privind desfiintarea pensiilor speciale este usor a fi facuta astfel incat sa nu poata fi atacata. Ar trebui pastrate beneficii la pensionare( dar nu atat de exagerate cum sunt acum) pentru cei din structurile militare, dar nu pentru toti, ci doar pentru cei care isi pun efectiv viata sau integritatea fizica in pericol. Revizuirea varstei de pensionare pentru toti acesti privilegiati este imperios necesara, magistratii pot bine mersi sa aiba varsta de pensionare egala cu a tuturor celorlalti bugetari.

    2. Este necesar un pachet legislativ clar, care sa precizeze pe termen lung politica de impozitare, politica ce trebuie sa protejeze sistemul de microintreprinderi. Reducerea birocratiei privind infiintarea si functionarea microintreprinderilor este necesara.

    3. Aici e mult de discutat. Ce inseamna venituri mari? In conditiile actuale, cu o inflatie care a ruinat clasa de mijloc, indreptand-o catre saracie, cred ca un venit net de 2000 de euro lunar este chiar mic pentru o familie cu doi copii de varsta scolara. Ar trebui impozitate progresiv proprietatile. Dar si asta trebuie facuta cu atentie. Nu poti supraimpozita pe cineva care locuieste intr-un apartament in Bucuresti si are la tara o casa mostenita de la bunici sau parinti. Abia isi poate plati taxele actuale. In acest domeniu, ca si in altele, trebuie intervenit cu impozitare masiva in cazurile in care valoare imensa a proprietatilor se imbina cu actiuni repetate de farudare a cadrului fiscal. A propos, ati omis sa mentionati recuperarea prejudiciilor acolo unde aceasta este decisa printr-o decizie definitiva a unei instante. Sunt sume imense de recuperat si ANAF doarme….din ce motive oare?

    5. Majorarea accizelor este o masura proasta, care nu rezolva mai nimic, din contra, genereaza inflatie, scade consumul, pe termen lung scad incasarile la buget. Maresti accizele cand populatia este la un nivel de trai ridicat, nu cand ai multe milioane de cetateni care traiesc sub pragul saraciei si alte milioane care au decazut din statutul de clasa de mijloc din motive de imbecilitate a guvernarilor.

    6. Subventiile trebuie sa fie ZERO, indiferent de zona in care se aplica. Efectul acestora este dezastruos si reprezinta principalul motiv pentru care deficitul este urias, Subventionezi eventual in zone strategice, precum agricultura, industria de aparare.

    7. Aici iarasi este o zona care aduce mari gauri bugetului. Trebuie privatizat tot ceea ce se poate privatiza, cu transparenta si fara spagi, cu clauze clare care vor fi evitate de firmele dubioase de tipul celor cu care multe privatizari au fost facute in trecut. In zonele unde privatizarea nu e bine sa fie facuta, management performant, fara cocalari din politica in consilii de administratie.

    8. As zice optimizare. Reduceri de salarii( sau stagnare) acolo unde este cazul, cresteri acolo unde se dovedeste performanta. Dar trebuie definit cu claritate ce inseamna performanta, in caz contrar mentinem circul, pseudoevaluarea performantei pe criterii ce seamana mult cu cele de pe timpul comunismului.

    9. Da, concedieri, dar nu in sanatate, inv, armata, politie. Facute cu competenta si atentie si insotite de planuri de reintegrare a disponibilizatilor in alte zone. Bineinteles ca si in snatate, inv, armata politie trebuie inlocuiti incompetentii, asta insemnand o politica de personal transparenta si care sa excluda coruptia.

    10. Greu de facut dar nu imposibil. Pasul catre decontarea serviciilor medicale acordate de clinici si spitale private a fost facut de mult hulitul Vlad Voiculescu, cand era ministru. Dar legea a fost masacrata intre timp. Coruptia in managementul spitalelor e uriasa si da, ar fi cazul sa fie privatizat totul.

    11, 12 . Absolut necesare.

    4. Am omis combaterea evaziunii. E clar ce trebuie facut. Trebuie totusi mentionat ca aceasta masura necesita, printre altele, curatirea justitiei de incompetenti si corupti.

    As aduga un alt punct, si anume, stabilirea zonelor de investitii prin politici directionate strategic, nu investitii facute in scopul jefuirii banului public si indestularii clicilor de partid. Cand nu ai bani, nu te imprumuti ca un bezmetic pentru investitii( unele de-a drepul inutile) si te restrangi la ceea ce este neaparat necesar si poti face bine nu de izbeliste. Pentru mine discursul lui Ciolacu din dec 2024 la instalarea guvernului si precizarile lui Bolojan privind „continuarea investitiilor”, „nu renuntam la investitii” au fost foarte suspecte. Cand nu ai bani, restrangi investitiile, te rezumi la lucrurile importante. Au „investit” in lucrari de retea apa-canalizare in mediul rural, lucrari facute prost care nu vor fi niciodata functionale( asa cum sunt cele facute acum peste 20 de ani de Nastase, care nu sunt functionale nici astazi). Licitatii trucate, firme de partid, preturi exorbitante la materiale si manopera. Lasand la o parte faptul ca toate acestea sunt penale( dar cine sa ancheteze asta !!??), intrebarea este cat de nemernic poti fi sa indatorezi in plus tara cand aceasta avea deja un deficit urias?

    Concluzia: Solutia optima pentru a iesi din criza este ND presedinte, cu un guvern minoritar USR, PNL, UDMR, plus minoritati, sustinut in parlament de PSD. Numai asa putem spera ca macar o parte din toate aceste masuri propuse in articolul domnului Bolos sa fie efectiv luate.

    • Multumesc pentru comentariu. Asa cum am spus, inca de la inceput, masurile nu sunt propuse de mine, eu doar e inventariez si incerc o modelare a efectului. Daca exista vreo masura pe care o sustin eu in mod direct, care ar fi oarecum a mea, ar fi pactul fiscal-politic. In SUA este ceea ce numesc ei ”bipartisan agreement” (US) sau ”cross-party agreement” (UK). Eu văd un astfel de pact ca un element fundamental pentru a detasa incertitudinile politice de cele economice, și implicit de a imbunătăți ratingul de tara, și a permite investițiile în industrie și nu numai.

      • Eu văd un astfel de pact ca un element fundamental pentru a detasa incertitudinile politice de cele economice

        Tocmai ca nu se pot detasa, dle Bolos
        Deoarece „politica” este alpha
        (indeosebi in Romania… si-n toate celelate „state” … subdezvoltate).
        Un finantist veritabil n-ar discuta despre:
        – privatizarea sanatatii/educatiei intr-o tara saraca;
        – majorarea taxelor in plina criza;
        – „socoteli” ar’metice… care, pe hartie, sunt „corecte”…

        … the requirements of breakthrough success
        demand implementing strategy in ways that make it impossible to adapt
        should the future turn out differently


        btw… sper c-ati putut intelege (beside your „felcerat”)
        catastrofala decizie „dreptaca” de a majora VAT

        • Un finantist veritabil discuta toate optiunile, unele sunt fezabile altele nu. Am discutat despre privatizarea sanatatii numai pentru ca este o teza a conservatorilor anglo-saxoni, din care se inspira unii.
          Există o diferență esențială de responsabilitate între un manager de companie și un șef de stat. Ce înseamnă esecul unuia, ce inseamnă esecul celuilalt? Un manager de companie risca bani investiti de oameni care investesc in multe afaceri din care numai unele supravietuiesc si prospera. Ce risca un sef de stat? Vieți distruse numarate in sute de mii și milioane, și resurse a căror valoare nu se compară cu capitalul unei amarate de companii. Deci, se poate aplica premisa strategiei de afaceri in administratie? Nu prea.
          Michael Raynor a scris o carte absolut recomandabilă managerilor, extrem de valoroasă, dar nu pot recomanda nimic din ea sectorului public. Poate mai putina ambitie este recomandabilă. Una este riscul managerial, alta este riscul administrativ.
          Într-adevar, în istorie, sunt consemnate sucese extraordinare ale unor conducatori care au riscat enorm, dar ca regula, sucesul lor nu a realizat constructe viabile mai multe generații.
          Legat de angajamentul total necesar succesului el este consemnat de foarte multa vreme.
          Plasează-ți trupele pe un teren fără scăpare, și ele nu vor fugi. Dacă nu au altă cale de scăpare, ele vor lupta până la moarte.”
          — Sun Tzu, Arta războiului, Capitolul 11: Terenul
          Dar, trupele sunt una, statul este alta. Trupele pot fi privite ca fungibile, statul in sine nu.
          Politicile publice trebuie să fie reziliente, să funcționeze într-o gamă largă de scenarii viitoare.
          Închiderea altor opțiuni („strategic commitment”) poate deveni iresponsabilă politic și etic.

        • ”Am discutat despre privatizarea sanatatii numai pentru ca este o teza a conservatorilor anglo-saxoni, din care se inspira unii.”

          Despre un sistem medical de stat în care mii de femei obțineau implanturi mamare în clinicile de arși, decontate 100%, ați auzit vreodată? În România era acel sistem medical, prin 2010. Nu orice procedură medicală și/sau chirurgicală este necesară, multe sunt opționale. Implanturile de păr pentru bărbați trebuie neapărat realizate în clinici de stat?

          Există și proceduri medicale care diferă în privința statutului juridic. Turcia beneficiază din plin de turismul medical practicat de vest-europeni și americani. În România tot clinicile de stat ar trebui să ofere astfel de servicii? Ce credeți, în Germania și în Austria or fi existând clinici medicale private?

          Elefantul din încăpere e altul: tot sistemul românesc e organizat de bugetari și pentru bugetari. Așa că trebuie să dea faliment, la fel ca în 1989, după care să fie organizat pe baze mai corecte decât în prezent. Și exact asta o să se întâmple. România nu a primit niciun euro din PNRR în 2024, iar ăsta e un mare pas în direcția asanării economiei. Ca să nu mai primească Ministerul Apărării bani europeni pentru exproprieri de terenuri, printre altele.

          • Zice harald cica „tot sistemul românesc e organizat de bugetari și pentru bugetari.”
            Amesteca aiurea niste chestii intr-un ghiveci fara sens. Ia zi, tb dati afara 500000 de bugetari… vai de capul tau de habarnist…. IN primul rand Romania are un deficit de medici si alt personal medical. Sistemul de sanatate trebuie sa aiba si o componenta de stat, nu doar clinici private. In Europa toate statele au sisteme publice de sanatate, ceea ce e foarte bine.
            In al doilea rand nu tb pusi toti bugetarii in aceeasi oala, cum fabuleaza harald. Bugetari sunt si profesorii, medicii, pompierii, politistii, cei din armata, etc. Ce tb facut e sa se eficientizeze partea de administratie, functionarii.
            Haralamb face confuzii grave si cu PNRR. Nu s-au primit bani PNRR nu din cauza bugetarilor in ansamblu, ci din cauza politrucilor care nu au taiat pensiile speciale si nu au dat afara pilele din companiile de stat.
            Prin confuziile sale infantile, Haralamb imi aminteste de bancurile cu Radio Erevan….!

            • Să vezi ce bancuri cu Radio Erevan ai să-ți amintești tu când ai să vezi TBM-rile oprite în tunelurile neterminate. Ai un pic de răbdare, în câteva luni se rezolvă 😀 Mai ții minte cum au stat cele două magistrale de metrou abandonate în anii ’90? Ai să retrăiești asta și o meriți din plin.

              Faptul că un personaj ca tine, cu 20 de nickname-uri și plătit de statul român, este protejat și publicat de mai mulți autori de pe platforma asta, în timp ce se ocupă cu atacuri la persoană, demonstrează perfect că în România lucrurile nu mai pot continua așa.

            • Astfel de amenintari ca ale lui harald arata clar natura extremista. Cica „lucrurile in Romania nu mai pot continua asa” … serios, trimiti pe cei care te critica la canal?!
              Adica nu avem voie sa aratam falsitatea unor prostii de genul „sistemul din Romania e construit de bugetari pentru bugetari” si bagarea tuturor bugetarilor in aceeasi oala?!
              De cand Romania a devenit o tara in care daca unul tipa si face continuu propaganda, nu ii poti critica lozincile goale?

              Ps: nu vad de ce acest comentariu nu ar fi publicat.

            • @Dodge
              Eu am editat mesajul dvs anterior. Era prea agresiv si prea personal. Din pacate la modul cum era formulat era imposibil sa elimin doar partile problematice.

    • nu cu multa vreme in urma se intampla (de fapt se poate intampla oricand, la fel cum raman neaccesate fonduri UE, din diverse motive) ca la sfarsit de an pe bugete de investitii sa ramana multi bani necheltuiti, fie ca planificarile erau supradimensionate, ca socoteala din targ nu e cea de-acasa, sau ca lucrarile erau executate, dar procedurile birocratice anevoioase impiedicau aprobarea platilor in ritm fluent; adeseori primarii isi riscau integritatea (chiar libertatea) semnand documente in avans doar-doar sa nu riste sa piarda finantarea din mana pentru cea din anul viitor, care nu se stia cand si in ce masura urma sa fie aprobata; presupunand ca intr-un an ar rezulta un excedent bugetar (nu doar la investitii), cum ar trebui gestionat altfel decat prin a-l lichida musai, oricum dar imediat ? de fapt, opinia economistilor era ca un „mic” deficit de 1-2% era chiar obligatoriu, ca altfel chipurile ar fi stagnat economia;
      dl.Bolos ?

      • Banii colectați din economie trebuie să se întoarcă în economie cât mai repede posibil. Excedentul înseamnă bani colectați degeaba. Aici fac mulți confuzia între excedent și profit.
        Alocările din buget neutilizate sunt normale dar nu înseamnă excedent.
        Problema este mecanismul de fundamentare a bugetului care pornește de la execuția precedentă mai mult decât de la nevoi obiective. Din motive legate de dificultatea colectării și sintetizării coerente a nevoilor, se cam prefera mecanisme de ajustare a alocărilor din anii precedenți, care se potrivesc mai bine unor administratori eminamente intuitivi și instinctuali în decizii. Deciziile sunt mai degrabă raționalizate decât raționale.
        Acum, strict legat de întrebare, există prea multe variabile pentru un răspuns clar general valabil, dar, ca idee, ar ajuta mult să se respecte calendarul bugetar și să existe buget aprobat la 1 ianuarie pe toate nivelele, pentru că ar dispărea miza discuției. Eventualele diferențe neutilizate ar fi economii, și ar putea alimenta fondurile de rezervă.

        • ”Banii colectați din economie trebuie să se întoarcă în economie cât mai repede posibil.”

          Între timp, în lumea reală: Cristian Popescu Piedone obține 100.000 de euro despăgubiri morale și încă 290.000 de lei despăgubiri materiale, în urma condamnării anulate din dosarul Colectiv. El este principala victimă de la Colectiv și asta face statul român cu banii colectați din taxe și impozite:

          https://hotnews.ro/cristian-popescu-piedone-obtine-daune-morale-de-100-000-de-euro-dupa-achitarea-din-dosarul-colectiv-decizia-tribunalului-bucuresti-1976754

          Așa funcționează România în realitate, bugetarii își acordă bani unii altora, în mod discreționar. De când a devenit euro moneda națională a României ? De când e folosită pentru despăgubiri morale plătite de către stat bugetarilor.

        • ”Banii colectați din economie trebuie să se întoarcă în economie cât mai repede posibil.”

          Da , se intorc . Un exemplu ; subventiile . Eu le consider imorale si antieconomice . Alt exemplu ; pomenile numite carduri de alimente , carduri pentru plata energiei , … La fel de imorale si antieconomice .

          In realitate banii colectati din economie merg in 60-70% din cazuri pe beneficii acordate bugetarilor si demnitarilor . Cu restul guvernantii vopsesc borduri , copaci , pun panselute si toarna mamaliga neagra pe posta de asfalt .

      • Opinia economistilor este conditionata
        … de modul in care se foloseste acel deficit, dle Prototipescu
        daca-l arunci in gaura neagra numita „protectie-sociala”…
        si/sau: „asfaltari-in-arii-protejate”; „terenuri/cluburi-de-trosbal-in-panta”;
        besearici/sali-de-„sport”; „partii-de-sky”;…
        obtii „decat” proliferarea/cresterea „gaurii-negre”…

        So,
        de ce s-au incapatanat sa ceara bani pt „valea-prahovei”…
        cand de fapt, solutia logica, fireasca si eleganta ar fi fost „valea-oltului”

  20. @dl.Bolos: Victoria nu va fi un triumf, ci un duș rece. Economia după alegeri

    Economia ”dupa alegeri” o vedem descrisa de aici, sintetic de BNR (dar, de aceea am fost ”acid” cu Dl. Croitoru-BNR, dar si cu multi altii….DE CE SPUN ACESTE LUCRURI AZI ?):

    Luați de aici:
    Situația dezastruoasă a economiei din România. „Efectele trebuiau să se vadă în buzunarele românilor din 2022, dar Ciucă și Ciolacu au amânat din..” (NA…trebuiau sa se vada mult mai de demult)
    https://ziare.com/analiza-economica/date-bnr-deficit-cont-curent-situatie-romania-gabriel-biris-pnl-psd-1941742

    De ce aceste lucruri se spun acum ? De ce atunci cind spuneam (si eu si alti citiva) ”că nu e bine ce se intimplă” se uita lumea chiorîș ?…ca ce bine e așa cum e…
    Vin si spun acum, ”lasă că e bine așa rău cum e”

    • Dacă vă uitați înapoi la articole scrise de mine, am emis avertismente de foarte multă vreme. Dar, eu nu sunt vreun oficial a vreunei autorități, eu am libertatea de a fi pesimist.
      Dintr-o poziție oficială, un reprezentant al unei autorități de natura și influența BNR nu poate emite mesaje pesimiste pentru că poate activa mecanisme psihologice care fie să declanșeze fie să agraveze o criză. Mesajele BNR sunt clare, corecte, dar fără încărcătură emoțională și mascate de un limbaj care este de multe ori puțin accesibil publicului larg.
      Dacă realitatea este că o casă arde, mesajul pe acest model este că „am constatat că în interiorul edificiului temperatura medie a atins 2500 de grade.”. Sau „constatăm că temperatura in interiorul construcției depășește parametrii optimi”. Chiar dacă pare greșit, acest gen de limbaj este necesar pentru că dacă un oficial spune „casa arde” mesajul va fi amplificat la titluri de genul „țara arde” „Iadul pe pământ, cartierul in pericol, o casă arde violent”. „Nu mai este scăpare, casa a ars și tot orașul este in panică „.
      Avem multe probleme, și miliardele UE sunt că o perfuzie de care am devenit dependenți, maschează unele probleme, le atenuează, sau chiar le transformă în puncte tari aparente. Fie că vrem, fie că nu vrem, asistăm la scăderea efectului marginal al pârghiilor de stat de stimulare a economiei. Un bolnav care ia morfină pentru o durere va trebui să ia cantități tot mai mari pentru același efect, dar, dacă nu rezolvă sursa durerii, nu va putea funcționa, pentru că la un moment dat, morfină nu mai are efect.

      • Morfina este administrata in cele mai multe cazuri celor care se indreapta catre deces . Durerile care necesita morfina sint produse de cauze ce nu mai pot fi tratate ( in mare parte )

  21. PS. va rog sa observați ca aceste date ”are released for the press” și cu un scop – ”to scare to death the people”, ce s-o mai mermelim cu filosofii….dar pe total, ”suntem în găleată”

    • Nu cred asta. Era de așteptat ca piața financiară să speculeze momentul, și, in plus, euro s-au apreciat puternic pe piețele internaționale în ultimele săptămâni. BNR a reacționat previzibil, in parametrii mandatului lor.

      • Era de așteptat ca piața financiară să speculeze momentul, și, in plus, euro s-au apreciat puternic pe piețele internaționale în ultimele săptămâni. BNR a reacționat previzibil, in parametrii mandatului lor.


        Scare to death … cand euro s-au…
        in fact… please, be more specific, mr Bolos
        when you point BNR as lor

  22. @Bradut Bolos 15/05/2025 La 13:48

    „Un manager de companie risca bani investiti de oameni care investesc in multe afaceri din care numai unele supravietuiesc si prospera…Poate mai putina ambitie este recomandabilă.”

    Ambitia este o caracteristica de dorit atat in privat cat si la stat(administrativ si politic), DAR trebuie insotita constant de frane etice si morale, transpuse in legislatie adecvata(robusta, etansa, fair-play si usor aplicabila).

    „Regulile de buna conduita” care, chipurile, ar rezulta „natural”/cultural(vedeti ultimul eseu/articol al Dlui Croitoru de aici), de fapt, NU (mai) au frane etice si morale, mai ales in domeniul strategic financiar-(ne)bancar-(re)asigurari.

    Aplicati citatul, din comentariul Dvs., de mai sus (a) mamutilor multinationali si (b) diferentierii domenii strategice-restul, si intelegeti ca in privat(sau cam/doar aparent privat, daca, spre ex, ignoram miliardele de coco pompati de stat in Alphabet, Tesla, Lockheed etc.) sunt leviatani care pot domina/impune politici statul/ui.

    De asemenea, mai vedeti si asta, apropo IMPACT si ce MAI RISCA managerii de companie, care au sau nu au un CONSILIU DE ADMINISTRATIE (ne)independent sau CONDUCERE BICEFALA (sau sunt sau nu sunt parte dintr-un holding/grup pe o treapta inferioara din ierarhia mastilor juridice ale grupului/holdingului):
    https://financialintelligence.ro/inchiderile-de-companii-versus-falimente-topul-antreprenorilor-cand-sunt-in-crestere-versus-cand-inchizi-corect-o-companie-opinie-stefan-vuza/
    ================

    „Închiderea altor opțiuni („strategic commitment”) poate deveni iresponsabilă politic și etic.”

    Siguranta si securitatea unui/oricarui stat sta si in:
    (i) CALITATEA, CANTITATEA si „GREUTATEA” investitorilor si/sau participantilor la extractie de valoare de pe teritoriul sau/in jurisdictia sa, DAR SI
    (ii) in ce domenii(strategice sau nu) sunt aceia prezenti, CAT SI
    (iii) cat de mult participa la incasarile institutiilor tip ANAF.
    Asta inseamna a fi responsabil etic si moral/intelept ca om de stat cu interesul public pe locul 1 (nu prioritatea zero cum am tot auzit de pe la diversi din statul Ro, inclusiv KWI).

    • ”Ambitia este o caracteristica de dorit”
      Aș putea spune că avem excedent de ambiție și de ambițioși în conducerea statului. Unii ar spune că un număr oarecare sunt ambițioși pe persoană fizică.

      ”Aplicati citatul, din comentariul Dvs., de mai sus (a) mamutilor multinationali si (b) diferentierii domenii strategice-restul, si intelegeti ca in privat(sau cam/doar aparent privat, daca, spre ex, ignoram miliardele de coco pompati de stat in Alphabet, Tesla, Lockheed etc.) sunt leviatani care pot domina/impune politici statul/ui.”

      Da, dar vă pot garanta că cei care au investit în oricare din aceste companii au investit in sute, poate mii de alte companii care acum nu mai există. Într-adevăr au pierdut bani cu acele companii, dar cu cele care au ramas au recuperat si multiplicat investiția inițială. In sectorul public nu exista acest lux.

      La un moment dat, în unul din articolele mele precedente am vorbit de aversiunea la risc exagerata a romanilor. La noi un eșec te poate defini. În business eșecul trebuie să fie o lecție nu o condamnare.

      ”Siguranta si securitatea unui/oricarui stat sta si in (…)”
      Stimularea investițiilor private este și fost mereu o necesitate foarte bine cunoscută. Este unul din refrenele politicii economice românești dintotdeauna la nivel teoretic, și, de multe ori, chiar și practic.

  23. Un finantist veritabil discuta toate optiunile, unele sunt fezabile altele nu. Am discutat despre privatizarea sanatatii numai pentru ca este o teza a conservatorilor anglo-saxoni, din care se inspira unii.

    … si totusi…
    nu mi-ati raspuns (presupunand c-ati putut intelege)
    de ce majorarea VAT in plina criza a fost catastrofala

    ps: accept chiar „iesplicatii” fanteziste… please, go on

    • Măsura majorării TVA este in discuție deja, vedeți articolul domnului Croitoru. Și este bine să fie. Mie, luând în calcul efectul care l-am avut data trecută, și calculele pe logica mea, la +5% TVA aplicat brusc îmi dă efect de -6% din PIB, cam300-500.000 de șomeri (emigranți) și 40.000-50.000 de firme în faliment, diminuarea la jumătate a economisirii și creșterea semnificativă a inflației. In mod cert eu nu am date de calitatea celor de la BNR.

      • TVA-ul este un impozit regresiv. În România se numește ”taxă”, dar în realitate e impozit, după orice definiție acceptată de economiști. Cu cât e omul mai sărac, cu-atât resimte mai sever plata TVA. În UK există măsuri de protecție socială la capitolul ăsta: la alimentele de bază se aplică TVA zero. La fel era și în Germania, în urmă cu 30 de ani.

        În România e 9% TVA la pâine și 19% TVA la cornurile cu ciocolată (au zahăr mai mult de 10 grame la 100 de grame de produs). Chiar trebuie taxată fiecare pâine, chiar se bazează încasările la buget pe consumul de pâine? Evident, nu. Explicația reală ține de psihologie: psihopații care iau asemenea decizii nu se pot abține. Satisfacția de a fi la putere și de a-și câștiga traiul propriu din bani publici nu ar fi completă, dacă nu le-ar impozita celor săraci și consumul de pâine.

      • Domnu’/to’ar’su Croitoru propune majorarea taxelor in criza…
        din biroul mobilat cu mahon, cu aer conditionat si cu geamuri fumurii
        dictand unei secretare „trasa-prin-inel”… avand „spatele” „blindat”
        de zecile de ani in care „retributia/indemnizatia” i-au asigurat… scratch that
        „domnia-sa” a avut vreodata vreo implicare in „ieconomia-reala”?

  24. @Bradut Bolos 14/05/2025 La 11:26

    Nu vad legatura dintre comentariul dvs si comentariul meu. Scutirile de TVA nu sunt evaziune fiscală, ci facilități pentru consumatori.

    Scutirile de TVA despre care vorbiti reprezinta facilitati si pentru cei care produc . Personal nu sint de acord cu scutiri de TVA ci cu un procent unic si firesc .

  25. @Bradut Bolos 15/05/2025 La 8:16

    @catalin dragostin Realitatea este că mai am 15-20 de ani pana la pensie, deci voi fi silit sa lucrez cu AI intre 5 si 10 ani. Nu se poate dezinventa….

    Din experianta personala dar si din istoria citita observ faptul ca omul adopta grabnic mizerii dar este zabavnic in a se lepada de ele .

    • Creion si hartie sau editor de text (word)
      Telefon fix sau telefon mobil?
      Telefon mobil sau smartphone?
      In esenta raspunsul este simplu, progresul este inevitabil. Unii s-au adaptat, altii au fost maturati in irelevanta.

      • Sint adeptul creionului si hirtiei . Detest telefonul ( pot trai fara el ). Progresul o fi inevitabil ( as putea sa detaliez opinia mea despre progres dar nu acum ) dar pe mine nu ma duce mai aproape de Dumnezeu . Ce folos sa ma adaptez unei societati umane din ce in ce mai decadente si depravate ? Daca folosesc hirtie si creion inseamna ca sint inadaptat ?! Nu pot trai inadaptat ?! In ce consta ,,relevanta ” din punctul dumneavoastra de vedere ? Am fost la cimitir si am intrebat pe cei inmormintati acolo daca pe cea lume este importanta ….relevanta . Nu am primit raspuns .

        • … dar pe mine nu ma duce mai aproape de Dumnezeu .

          Poate o fi din cauza ca d-zeu e pretutindeni
          astfel ca nu exista mai aproape nici mai departe
          sau… o fi din cauza ca „tii-aproape” de latrine…

          ps: poti incerca obtinerea „relevantei”
          intreband o scorbura intr-un copac si/sau o groapa in asfalt
          nu te basica…
          de fapt, voiam sa te-ntreb dac-ai gasit undeva niste ascutitori bune

  26. Cu timpul am dezvoltat o atitudine critică asupra modului cum funcționează politica globală.
    Toate narațiunile decurg de la una principală, în care trebuie identificați actorii majoritari
    Să recapitulăm.
    Care e duelul cel mai important pentru supremație, în lumea economică și militară azi?
    USA vs CHINA.
    Din ce motive?
    Ambele țări dețin un capital uman, tehnologic , militar imens. Fiecare cu avantajele și dezavantajele ei.
    Avantaje- China are un regim ideologic unic fără disensiuni, capacitate de mobilizare rapidă în acțiune și a resurselor disponibile, obediență . Dezavantaj, cultură închisă oarecum(izolaționism cultural) evident, populația din ce în ce mai numeroasă trebuie hrănită, iar actuala configurație geografică cu resursele disponibile, cu timpul nu-i va mai putea permite acoperirea nevoilor imediate, o pot face prin inovație (vertical farming) prin extensionare a capacităților agricole de producție în țări unde terenurile sunt disponibile, sau prin import ieftin. Tot în cadrul aceleiași populații dacă o măsură e luată greșit la vârf și implementată rapid în josul piramidei, poate avea consecințe catastrofale , recuperarea de la crize poate fi mai lungă.
    USA- avantaje are capital cultura diversității care permite încasarea șocurilor prin amortizarea și replasarea rapidă în pool position al competitorului intern celui mai adaptat. A avut o cultură deschisă, liberă , ce i-a deschis accesul pe cam toate piețele internaționale, americanii sunt de toate originile și favorizau schimburile cu societatea de origine ceea ce le-a oferit un avantaj major. Au avut de asemeni o cultură a investițiilor în știință și în capacitățile militare ce le-a asigurat o dominanță incontestabilă tehnologică până în ultimii ani. Inovau des. Însă dezavantajul cu timpul, cultura consumatoristă a creeat dezechilibre și arierate. Costurile economice ale împrumuturilor sunt din ce în ce mai mari iar percepția în celelalte State despre importanța și puterea reală a Americii începe să scadă.
    Cum contează competiția între cele două societăți pentru alegerile din România?
    USA caută orice aliat care poate fi împotriva Chinei. Chiar și Rusia , care cu o graniță directă și teritorii imense, cunoaște că în timp ar fi o tentație naturală a Chinei să reclame anumite teritorii în expansiune. Aici USA și Rusia pot face un compromis rațional, de a-și reduce fiecare zona de influență cu beneficii.
    Pentru USA prioritatea este redislocarea capacităților militare spre zona Asiei de Sud Est pentru a construi din timp strategii , ecosistem militar în eventualitatea că China (care a creat multe insule artificiale pentru logistică) la un moment dat va decide o invazie de tip militar pentru Taiwan unde se află încă o parte din producția de microprocesoare omniprezente în viața cotidiană a tuturor. Pe de altă parte, e una de a face cu un actor statal mai mic, de seama României care cere în schimb pentru achiziția de echipament militar american, unele garanții plus facilitări (Visa Waiver) și alta e să ai pe rol de interlocutori doi tipi care vor să fie băgați în seamă doar pentru a se legitima -democrați-la interiorul țării. Simion și Georgescu, care își oferă pe gratis serviciile ,gata să semneze orice, din mari suveraniști sunt de fapt doi oportuniști locali impostori care încearcă să convingă publicul că americanii sunt cu ei.Idioți utili, de care bineînțeles din perspectivă beneficiu cost- americanii din actuala conducere nu ar spune nu, și avionul Qatarului 400 milioane a fost oferit gratuit (cumpăratul și pupatul-n cur fără demnitate umană) pentru a obține beneficii.
    Doi béni-oui-oui, folosind termenul consacrat in franceza.
    Sunt produsul de varf al unei mediocritati intelectuale si interelationale , la care ”marii” analisti romani populari in PSD gen Dungaciu sunt incapabili sa citeasca din mai multe surse de informare, sa urmareasca in timp evoluatia evenimentelor ce se succed, traiesc intr-un univers distorsionat de imagine despre ceilalti, in afara granitelor…

  27. @Bradut Bolos 16/05/2025 La 9:12
    „…vă pot garanta că cei care au investit în oricare din aceste companii au investit in sute, poate mii de alte companii care acum nu mai există…aversiunea la risc exagerata a romanilor…Stimularea investițiilor private este unul din refrenele politicii economice românești dintotdeauna la nivel teoretic, și, de multe ori, chiar și practic.”

    Cea mai intrebare esentiala, anume:

    CINE (cu nume, prenume, cetatenie/i/vize preferentiale) sunt cei investitori/participanti la extractie de valoare si in ce jurisdictie/i(cu specificitatile legale legate de TRANSPARENTA BENEFICIARILOR FINALI) investesc/participa la extras valoare? – apropo numit persoane fizice din spatele diferitelor masti institutionale private si de stat

    trebuie sa aiba, INTOTDEAUNA, un raspuns clar, complet si USOR vizibil pentru oricine, dar mai ales pentru (a) publicul direct afectat/impactat de investitiile/participarile la extractie de valoare SI (b) in cazul domeniilor strategice.
    Cand acest lucru(si altele legate de politica si politici) se va intampla zilnic/constant, atunci aversiunea la risc se va reduce.
    ==========

    Apropo Romgaz(controlata de statul Ro), investitii private, domenii strategice, aversiune la risc si BENEFICIARI FINALI (Exxon a fost ejectat sau s-a ejectat, dar Lukoil e bine mersi si prea prezent):

    sep-oct 2024
    – „Investitorii de pe pieţele internaţionale se bat pentru a finanţa Romgaz (SNG) în prima emisiune de obligaţiuni a companiei de stat, prin care vrea să ridice 500 mil. euro pentru susţinerea investiţiilor în Neptun Deep (adica perimetrul vecin cu Rapsodia si Trident concesionate catre Lukoil, in care controlul este detinut de Romgaz-OMV si BSOG=Carlyle Group si BERD) …
    – “Cererea este enormă”, spune un bancher de investiţii…
    – Finanţările vor fi listate la Bursa de Valori de la Luxemburg…
    – „Acestea se adresează investitorilor mari, instituţionali, iar clienţii de retail vor putea ulterior cumpăra de pe piaţa secundară. Mergem pe varianta de emisiune în euro.“
    https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/update-bataie-prima-emisiune-obligatiuni-romgaz-compania-dezvolta-22499691

    Prospectul „cerselii” de fonduri – apropo siguranta si securitatea unui/oricarui stat, la pag.8/180 veti gasi BLOCAREA pietei elvetiene :)), iar pe ultima pagina veti vedea DOAR mastile juridice care mananca un cozonac NUMAI din procesul de „cerseala”, NU din investitia in obligatiuni:
    https://www.romgaz.ro/sites/default/files/2024-09/Base%20Prospectus.pdf

    Amu, poate cineva raspunde complet, clar si usor la intrebarea esentiala de mai sus in ce priveste finantarea Romgaz exemplificata?

    • „CINE (cu nume, prenume, cetatenie/i/vize preferentiale) sunt cei investitori/participanti la extractie de valoare si in ce jurisdictie/i(cu specificitatile legale legate de TRANSPARENTA BENEFICIARILOR FINALI) investesc/participa la extras valoare? – apropo numit persoane fizice din spatele diferitelor masti institutionale private si de stat”

      in UE exista obligația statelor de a avea o evidenta stricta a beneficiarilor (Directiva 2015/849 (AMLD 4) și 2018/843 (AMLD 5) dar aceasta nu este publica (decizia CJUE din 2022). In alte tari lucrurile sunt mai mult, mai putin sau deloc transparente.

      „Cand acest lucru(si altele legate de politica si politici) se va întâmpla zilnic/constant, atunci aversiunea la risc se va reduce.”

      Aici puneți greșit problema. Aversiunea la risc ridicata nu e o calitate ci un defect (pe care, il am si eu). Nu pentru binele altora trebuie scăzută aversiunea la risc, ci pentru binele fiecăruia. In esență aversiunea la risc ne tine săraci pe fiecare dintre noi.

      • Va multumesc pentru trimiterile precise la cadrul legislativ relevant in UE. O sa incerc sa trec prin ele la un moment dat, desi, pt mine, activitatea asta e ca si cum as manca sarma ghimpata insiropata-n stricnina :).

        Aversiunea la risc a majoritatii (romanilor, daca e sa va credem pe cuvant – nu stiu cat e sau nu de adevarat), IN GENERAL vorbind, nu e nici calitate, nici defect (nehalitii aia institutionali care-au marcat banu la Romgaz, au facut-o tocmai pt ca e o investitie cu risc scazut – statu/turcu plateste oricum – poate mai greu, da’ plateste).

        Aversiunea la risc ESTE (contra)REACTIE, si parte din mecanismul de autoconservare(stan patitu pe steroizi) a oricui supus asaltului (1+2) de mai jos, la TOT tabloul vietii in societate, care propaga constant NEINCREDERE de prea multi ani (in special in Ro, dar nu numai – de aia am zis „politica si politici”).

        Cand semnalele CONSTANTE de la micro la macro si vitavercea sunt in majoritate
        (1) OPACITATE(apropo si decizia aia CJUE mentionata de Dvs.)/MASTI JURIDICE
        si
        (2) HOTIE/prosteala pe fata/viclenie deghizata-n complexitate nenecesara,
        ambele legale sau doar nepedepsite pe masura de justitie.
        Taraganari pana la prescriptie/captat puncte cheie in sist de preventie si justitie post-factum.
        Amenzile, fie si de zeci/sute de milioane de usd/euro NU contribuie la scaderea NEINCREDERII = AVERSIUNE LA RISC in general vorbind.

      • @bolos & @de jure et facto:
        cum explicaăm chestia cu ”final beneficiary” la urmatoarea speță reala, din zilele noastre:
        – proiect Mintia, 1700 MWe, cca 1,4 miliarde EUR investitie estimata
        – dezvoltator: o firma din Irak, cu sediul in Iordania dar inregistrata in Insulele Cayman
        – asta n-ar fi nimic, dar, ca sa faci o centrala de o asemenea investiție, orice banca care ar co-finanta proiectul cere 2 lucruri mari si late (printre altele, ca doar nu isi inchipuie cineva ca totul se va face din fondurile proprii din Cayman….sau , mai știi ?!):
        1. cit e pretul electricității estimat a fi vindut…și cantitatea
        2. contractul de furnizare gaze , furnizorul si pretul (cantitatea e cam 50% din BRUA.
        Deci, un proiect care acopera grosso modo cca 10% din capacitatea electrica a RO si cca 20% din productia anuala, mai nimeni nu stie aceste ”detalii mărunte”

        Cum intra banii prin bancile românesti care au deviza KYC (know your customer), final beneficiry in proiect samd (eu daca fac un SRL amarit, ma cauta la a 3 spița si colesterol si glicemie)…si apropos de ”riscurile investitorilor”

          • Întrebarea pe care aș pune-o eu este dacă va fi cotata la bursă și dacă ai investi în ea știind că statul se schimbă și se sucește pe energie cel puțin o dată pe an…

            • n-are cum sa fie cotata la bursa fara informatiile alea de mai sus

              orice trece prin off-shore, in orice banca decenta este considerat ”high-risk”

              deci, sunt bani din afara EU, sau din EU dar ai unor politicieni ”destepti”…deci, ”follow the money” un principiu la indemina și usor de aplicat.

              Mie mi-e teama de altceva: s-a facut un contract ”destept” cu statul român cu condiția ”take or pay” – adica, te forteaza saă iei GARANTAT o cantitate de MWh, LA UN PRET PRESTABILIT (ca sa asigure IRR-ul ”investitorului”, nu al pieței. Deci, indiferent daca iei sau nu energia, O PLATESTI (asa se face de baieții off-shore)

            • o fi vreun administrator irakian cu banii depusi la o banca din Cayman si zice ASF-ul lor ca e ok, is banii din contributiile catorva mii de pensionari :)
              o fi ceva ilegal ?
              poate la Credit Suisse, amendata de US in 2008 cu 536mil.$ pentru ca a ascuns în mod repetat identitatea clienților săi iranieni și a violat sanctiunile prin transferurile efectuate

  28. @catalin dragostin 17/05/2025 La 23:43

    Speta Mintia a fost declarata oficial „proiect de siguranta nationala”(psn), precum lantul de hidrocentrale. Raspunsurile la intrebarile Dvs. stau in diferentele legislative, daca exista in Ro, dintre (a) „psn” si (b) proiectele „ne-psn”.
    Mintia inseamna si o conducta aditionala de transport gaze de vreo 60km(Transgaz), dar si NEPTUN DEEP – cica numa de-acolo vor alimenta.

    Daca e/va fi asa, iaca exemplificare combinata a felului in care se leaga
    (1)interesul public de
    (2)TREI domenii strategice (energie, financiar-nebancar-(re)asigurari si fiscal-monetar) si de
    (3) nevoia de transparenta radicala(apropo insulele caymac peste pupaza:))
    in interesul sporirii increderii in interiorul Ro.

    • @de jure et facto
      Nu stiu daca ati avut ocazia sa cititi Nota de Fundamentare ca e (psn).

      Eu o citii și m-au oprit prietenii sa ma arunc in Dimbovița…am citit in 50 si ceva de ani de energie jde note de fundamentare, dar asta era una din cele mai tălîmbe și false de care am avut parte

      Ca sa sumarizez: cum vi se pare dvs. că poate să existe ”o strategie energetică” intocmita de Min.Energiei, in care acest proiect nici macar nu apare (nu mai zic sa faci niscai calcule, simulari, adecvața de SEN….chestii d,aste, ca dor vorbim de 10% capacitat si 20% productie din SEN

      A fost ”bagata pe țeavă” exact ca sa fie ”miruita” drept (psn) și să nu mai puna lumea intrebări.

      Va spun eu (și altii !!) – o centrala CCGT pe gaze n-are nimic (tehnic sau economic) de-a face cu securitatea nationala, la noi și aiurea, oriunde in lume ! (eu nu stiu ”o securitate nucleara” pe undeva așișderea)….basca ca e alimentata din BRUA si va consuma cca 50% din capacitatea BRUA !…o fi vreo strategie si nu stim noi ?….in mod sigur cineva ”destept” o stie și a ”clocit-o” (personal am banuieli intemeiate !)

      De ce o centrala de pompare acumulare n-ar fi asta proiect de securitate !???..asta are TOATE caracteristicile pt așa ceva !…sau ”combaterea schimbairlor climatice si aridificarii terenurilor agricole prin culturi adaptate”…sau amenajari hidro – electrice si evitarea revarsarilor catastrofale….sau extinderea duratei de viata la unitatile nucleare 1 + 2….și multe multe altele

  29. 1. „A fost ”bagata pe țeavă” exact ca sa fie ”miruita” drept (psn) și să nu mai puna lumea intrebări.”

    Nu e singurul proiect declarat „de importanta nationala”=pin (am mai intalnit si „de importanta si siguranta nationala”), ca sa pastram acelasi „grai” cu statul.

    Inteleg ca PNIESC („importanță națională” apare de 7 ori, doar la pag185; centrala Mintia nu apare, pentru ca a fost declarata „pin” in 18dec2024, la fel si pentru punctul 2 de mai jos)

    https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2024/10/PLANUL-NATIONAL-INTEGRAT-IN-DOMENIUL-ENERGIEI-SI-SCHIMBARILOR-CLIMATICE-2021-2030-Actualizare-Octombrie-2024.pdf

    e, de fapt, documentul centralizator-explicativ al strategiei de care va „plangeti” Dvs. ca e vaga.

    PNIESC(oct2024) – subcapitolele 5.3 si 5.4 (de la pag 275/298), apropo (i) finantare-devoltare-tranzitie „lina”, (ii) pret/kWh SI (ii) cadru legal relevant, din care eu retin astea

    – „Valoarea totală a investițiilor necesare în sectoarele consumatoare de energie, domeniile care necesită cele
    mai extinse și costisitoare intervenții, se vor ridica la aproximativ 4.193 miliarde de euro…”

    – „…diversificarea rutelor de aprovizionare și la reducerea dependenței de importurile din Federația Rusă.”

    – „O parte substanțială a fondurilor necesare pentru realizarea politicilor și măsurilor va provine de la INVESTITORI PRIVATI (Nota: si irakieni sau doar vopsiti irakieni, nu stim si nu stiu daca vom sti :)), fiind astfel necesar a se stabili un CADRU LEGISLATIV și de reglementare care să stimuleze realizarea de investiții cu fonduri private, fără piedici birocratice și incertitudini de orice fel.”
    ================

    2. „De ce o centrala de pompare acumulare n-ar fi asta proiect de securitate !???”

    „Unele hidrocentrale vor fi declarate de „securitate națională”
    https://hotnews.ro/acord-romania-sua-pentru-dezvoltarea-unui-lant-de-baterii-verzi-in-muntii-carpati-primul-pas-studiu-de-fezabilitate-1957943

  30. Pariu ca NickUshor habar NU are ce ar trebui sa faca, la modul concret.
    (el stie doar ca are o datorie fata de maghiari, romi… si Bolojan – e cine sa-i aduca aminte)
    Dar, cand va da piept/ fatza cu atributiile si obligatiile sale URGENTE, ii vor pieri toate aerele, toate trenuletzele, toate tzevile si PUG-urile se vor evapora ca si cand n-ar fi fost vreodata (deoarece, de acum inainte nu poate DEVENI decat EUROPARLAMENTAR). Caci, daca NU face fatza, poate fi oricand suspendulat la foc automat, dupa ce Pesedeul isi revine din corzi.
    UDMR-ul a anuntat deja ca nu vrea sa faca parte din niciun guvern MINORITAR (h-hhh…) deoarece e caduc si nu merita efortul, mai ales cand ai asemenea DEFICITE… (norocul vostru ar fi doar faptul ca aveti inca un razboi in proximitate – fapt pentru care sunteti priviti cu clementa, mai ales acum, …la ordin, desigur)

    • Necesitatea este un bun profesor. Macar este inteligent. Nu are solutii usoare sau comode asta-i sigur. Dar asta era clar de cand si-a depus candidatura, deci, o forma de plan ar trebui sa aiba.

  31. O ff scurta consideratie: Impozitarea progresiva a veniturilor mari creaza o segregare sociala care conduce la criza. Normal e ca toate veniturile sa fie impozitate la fel, progresiv sau nu. Totusi, pentru o impozitare progresiva ar trebui sa existe si deduceri fiscale complementare, prin care statul, in ansamblu, sa-si impuna politicile publice. Din pacate, la noi clasa politica este divizata stanga-dreapta, mai nou fiind divizata si de extremism, facand imposibila implementarea unui proiect de tara coerent pe termen lung (10-15-20 ani), bazat pe obiective clare, negociate si obligatorii.

    Romanii sunt dezbinati, asa cum au vrut rusii….
    https://youtu.be/pHWAtC0i_lI?si=GHRzAOpqKdEGFyFZ

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brăduț Boloș
Brăduț Boloș
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro