Votul comunitar la prezidențialele din România, 4 mai 2025: consistența între profilul perceput al candidatului și locul votantului

Contextualizarea local-regională și temporală a votului la turul I al prezidențialelor din 4 mai 2025 poate fi utilă, practic și teoretic. Din ambele puncte de vedere putem fi interesați de modul în care votul comunitar (în sensul de vot la nivelul comunelor sau orașelor) se leagă de sărăcie-dezvoltare la nivel  spațial sau de tradiția locală de vot. Cât de dependent/independent este votul pe care populațiile din comunitățile locale  ale țării (UAT) l-au dat la reluarea din mai 2025 a prezidențialelor eșuate din decembrie 2024? Analiza este centrată pe factorii determinanți ai votului.

Ipoteze

Am reținut în analiză trei măsurători distincte referitoare la voturile la nivel local  pro George Simion (GS), reprezentant al Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), Nicușor Dan (ND) independent, și Crin  Antonescu (CA) susținut de către alianța PSD-PNL, candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi la primul tur de scrutin al prezidențialelor din 2025.

O primă ipoteză (H1) de la care am pornit susține că între profilul candidatului și locul de vot   există, tendențial vorbind, o consistență: candidații cu profil accentuat de educație superioară tind să fie votați mai mult de către alegători din localități cu nivel de dezvoltare ridicată, inclusiv sub aspect educațional. Dezvoltarea locală am estimat-o printr-o baterie de indicatori referitori la dezvoltarea localității și a județului din care aceasta face parte, mărimea demografică a UAT, apropierea de orașele mari, și rata de emigrare (pentru detalii de mod de calcul vezi tabelul 1). Prin specificare, ne așteptăm, pornind și de la cercetări anterioare (Sandu 2024a), ca localitățile mai sărace, cu stoc de educație mai redus, să  înregistreze o pondere mai mare de votanți în favoarea lui GS, iar dezvoltarea sporită să fie specifică lui ND, candidat cu un doctorat în matematici, luat în Franța, susținut de PNL și, anterior, de populația Bucureștiului unde este încă primar. Ipoteza H1 derivă și din preferința constatată a alegătorilor pentru candidații cu nivel sporit de educație (Arceneaux& Vander Wielen, 2023).

Cea de doua ipoteză (H2) susține, în linie cu cercetări anterioare, ideea de vot de tradiție comunitară (Sandu 2024a), manifestă special în cazul votului pro-GS prin asociere cu votul suveranist anterior. Votul pro-CA pare să aibă un statut mai neclar din perspectiva votului comunitar pentru că aceasta a fost susținut, simultan, de către PSD și de către PNL, partide cu orientare politică de stânga și, respectiv, de dreapta.

Dat fiind faptul că modelul de regresie multivariată este insuficient specificat – prin absența unor predictori la nivel individual și a unor predictori legați de migrația recentă, din 2021, cel puțin la nivel de UAT – ar fi de așteptat (H3) ca regiunile de dezvoltare în care se află localitatea de reședință să aibă roluri diferențiate în determinarea orientării politice de vot, chiar controlând variabilele anterior menționate.

Testăm, în continuare, cele trei ipoteze prin confruntare cu datele disponibile la nivel local și regional.

A existat o consistență între profilul locului de votare și cel al candidatului?

Da, cel puțin sub aspect educațional (Tabelul 1). Acolo unde stucul de educație a fost mai ridicat s-a votat mai mult, în procent mai mare, pentru Nicușor Dan. În schimb, în localitățile cu stoc de educație mai redus s-a vot mai mult pentru candidații GS sau CA, confirmând pe deplin ipoteza H1. Nu la fel de clar stau lucrurile  cu relația dintre vot și nivelul de dezvoltare a localității măsurat ca atare prin indicele sintetic LHDI. Ne așteptam ca acolo unde nivelul de dezvoltare (măsurat prin LHDI, similar cu Human Development Index, HDI, propus, la nivel național, de UNDP) a fost mai mare, voturile să meargă în special spre ND. Așteptarea este clar confirmată de date. Corelația între votul pro-GS și sărăcia locală nu mai este , însă, statistic semnificativă.

Tot neclar este și rolul pe care l-a jucat experiența de migrație comunitară în determinarea votului comunitar. Este știut faptul că în diaspora s-a votat majoritar în favoarea lui GS  (61%, conform AEP). Dacă acceptăm ideea că cei din diaspora sunt în relație de comunicare și interinfluență cu cei de acasă, și sub aspectul votului, ar fi de așteptat ca în localitățile cu pondere mare de emigranți să se înregistreze, în țară, o pondere mare de voturi în favoarea lui GS. Datele din Tabelul 1 confirmă pe deplin o astfel de așteptare. Conform aceleiași ipoteze H1 ar fi de așteptat ca în localitățile cu pondere mare de emigranți să se înregistreze un vot redus pentru ND. Datele nu mai confirmă, însă, așteptarea respectivă. Dimpotrivă, în comunitățile cu emigrare mare apare o pondere crescută a voturilor pro ND. Nu știm de ce. Poate fi vorba de faptul că au existat multe comunități locale cu pondere mare de emigranți dar, în pofida influențeleor din diaspora, s-a vot pe modelul controversă comunitară, cu ponderi sporite și pentru GS și pentru ND. În schimb, s-a votat puțin pentru CA, perceput mai mult ca fiind candidat al PSD decât al coaliției PSD-PNL. Mai poate fi, însă, o explicație legată de calitatea datelor. Intensitatea emigrării la nivel de UAT a fost estimată, din lipsă de date publice actuale, cu datele din 2011. Posibil, dar mai puțin probabil, ca situația din 2021 (pentru care nu avem date publice despre totalul de emigranți de lungă și de scurtă durată) să fi fost mult schimbată față de 2011. Oricum, pe cazul voturilor pro CA ipoteza se confirmă. CA este votat mai puțin in localitățile de emigrare puternică. Ipoteza interpretativă pe care o adopt susține că acest candidat a fost perceput mai mult ca reprezentant al unei formațiuni politice controlate mai mult de PSD.

Table 1. Predicting the vote in the presidential elections in Romania, first tour 2025

Efectul tradiției de vot comunitar

Ipoteza H2 susține că tradiția comunitară a votului a contat și în alegerile din 4 mai 2025. Datele din regresia multivariată din tabelul 1 confirmă validitatea ipotezei. Cum era de așteptat, dacă în comunitatea de referință există o tradiție de vot local, aceasta tinde să se impună. Că așa au stat lucrurile și la turul I al prezidențialelor din 2025 o dovedește din plin faptul că votul pro GS a fost mai frecvent în comunitățile în care era deja instituită o cultură a votului de tip suveranist structurată în perioada 2020-2024. În schimb, același tip de cultură locală a descurajat votul pro CA. Foarte probabil că votul pro GS a fost unul de controversă comunitară în sensul că în comunitățile în care acest candidat a fost vota precumpănitor au existat și voturi semnificative ale celor care anterior votaseră pe model de stânga (social-democrat) sau de dreapta (liberal). Comunitățile  de vot pro GS-AUR par să fie, în esență comunități de mare nemulțumire socială, determinant de fond, foarte probabil, pentru votul de tradiție suveranistă și al celor care au votat suveranist deși anterior votaseră social-democrat sau liberal. Așa se explică faptul că cine votase anterior pe modelul liberal, nu a mai votat cu CA în 4 mai 2025, ci cu GS.

Efectul regiunii de dezvoltare

Chiar dacă ținem sub control variabilele de dezvoltare menționate și tradiția comunitară de vot, decizia la urne a fost luată, în teritoriu, și în funcție de regiunea de dezvoltare de care aparține UATul. Așa aflăm că votul pro GS a fost de maximă intensitate în regiunea Nord-Vest, și în al doilea rând, în regiunile Centru și Vest. În Oltenia, opțiunea pro GS nu a fost semnificativă. Aici, preferința a mers spre CA iar respingerea sistematică spre ND. Nu știm de ce, dar interpretarea ipotetică formulată anterior ar merita, poate , să fie testată cu alte date. Bucureștenii, ca să mai luăm un exemplu susținut de date, au votat sistematic pro ND. Au mai votat la fel  pentru el ca primar general al capitalei. Respingerea lor pentru GS la alegerile prezidențiale a fost, însă, extrem de puternică. De ce ? Inconsistență între profilul social al orașului din Romania cu maxim stoc educațional și profilul educațional al candidatului GS comparativ cu profilul pentru ND și CA ? Probabil, da.

Concluzii

Votul la prezidențialele din 4 mai 2025 a fost puternic structurat funcție de concordanța sau discordanța între profilul educațional al candidatului și profilul sociocultural al localității. Candidatul perceput ca superior pe caracteristici educaționale, ND, a fost preferat în comunitățile puternic dezvoltate, mai ales rurale, și cu stoc educaționala sporit. Candidatul GS a fost preferat de votanții din rural, din comunități cu stoc redus de educație în care exista deja o tradiție de vot de tip suveranist. Prezența unei emigrații puternice din comunitate în străinătate pare să fi stimulat și controversa și votul pro GS și ND.  Votul pro CA a fost specific votanților din comunitățile sărace, cu stoc redus de educație, mici , sub aspect demografic, și izolate.

Datele pe care le-am avut la dispoziție nu au fost suficiente pentru a specifica suficient modele de analiză. Regiunile de rezidență au captat, însă, bine, efectele specifice ale acestor spații asupra preferințelor electorale. Votul pro GS a fost dat mai ales în regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest și Centru (din Transilvania în sens extins). Respingerea față de candidatul GS a fost specifică pentru  votanții din regiunile  București-Ilfov, Nord-Est, și Sud-Muntenia. ND a fost în egală măsură, preferat în București-Ilfov și Nord-Est și puternic respins în Oltenia. CA a fost preferat în Oltenia , București-Ilfov și Muntenia, dar respins mai ales în Nord-Vest și în Nord-Est. Este vorba, accentuăm, nu de procente absolute de votanți pentru un candidat sau altul ci de efectele specifice de regiune de dezvoltare asupra opțiunilor de vot la nivel comunitar.

În turul al doilea al prezidențialelor din 2025 se va vota tot în baza unor regularități de tipul celor menționate anterior. Schimbările vor veni din ratele de participare la vot, în special prin raportare la nivelul de educație al votanților  și la nivelul de sărăcie/dezvoltare a comunităților de vot.

Desigur, nu comitem  „eroarea ecologică” (Sillero& Barbosa,2021) de a considera că relațiile la nivel de UAT-uri, pe care ne-am concentrat în această analiză, sunt valabile și la nivel individual. Cu date la nivel individual, pe care nu le-am avut, imaginea ar putea fi diferită. Cert este că România nu mai apare ca fiind strict omogenă sub aspectul pattern-urilor de votare ci puternic structurată pe teoria concordanței dintre profilul educațional al candidatului și profilul sociocultural al locului de vot.

Referințe

Arceneaux, K., & Vander Wielen, R. J. (2023). Do voters prefer educated candidates? How candidate education influences vote choice in congressional elections. Electoral Studies, 82, 102596.

Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S. I., Sandu, D., Cojocaru, S., Blankespoor, B., Iorga, E., & van der Weide, R. (2013). Romania Regional Development Program. World Bank Group.

Sandu,D. (2024a). Votul de tradiție comunitară în România, între sărăcie-dezvoltare și migrație. Contributors.ro, 14 decembrie.

 Sandu D. (2024b). Roots In Health Disparities Among European Regions, Clinical Case Reports and Studies, BioRes Scientia Publishers. 7(6):1-11. DOI: 10.59657/2837-2565.brs.24.205.

Sillero, N., & Barbosa, A. M. (2021). Common mistakes in ecological niche models. International Journal of Geographical Information Science, 35(2), 213-226.