vineri, octombrie 23, 2020

Vreți mai multe judecătoare? Așteptați revoluția

Respectarea egalității între sexe este un subiect de actualitate politică. În mediul politic, de pildă, această egalitate este reglementată prin art.52, alin.2 din Legea nr.208/2015 care prevede că „Listele de candidați pentru alegerile senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe…” În țările anglo-saxone și musulmane se discută mereu despre lipsa de femei nu doar din rândul politicienilor ci și a judecătorilor, mai ales în judecarea dosarelor cu caracter „sexual” precum violul, argumentându-se că judecătorii bărbați nu vor judeca ci vor prejudeca. Este bine cunoscut că în România corpul judecătoresc nu suferă de sub-reprezentarea femeilor: din contră, judecătorii români sunt în raport de 75% femei. Această situație este tipică fostelor state socialiste, precum se poate observa din Graficul 1;* de menționat că România este în fruntea clasamentului în privința procentajului de femei judecători.

Așadar, trebuie să investigăm legătura dintre raportul dintre sexe din interiorul profesiilor juridice – magistrați, avocați, etc. – și schimbările de regim politic. Precum urmează să demonstrez, feminizarea profesiilor juridice se datorează nu doar moștenirii comuniste ci, în special, tranziției de la comunism la capitalism. Profesiile juridice (adică acele profesii ale căror exercitare necesită o diplomă de drept) pe care le voi aborda sunt judecătorii, procurorii, notarii publici și executorii judecătorești. Lipsesc avocații, grefierii și juriștii deoarece s-a dovedit imposibilă localizarea datelor istorice în privința acestor profesii.† Nădăjduiesc totuși că rezultatele care vor urma sunt relevante și acestor profesii.

Graficul 2 prezintă evoluția procentajului de femei din cadrul magistraților, notarilor publici, executorilor judecătorești, și a absolvenților de la facultățile de drept din Iași și Cluj-Napoca.‡ În toate cazurile ne bucurăm de cel puțin cincisprezece ani de date, deci suficient pentru a evalua evoluția raportului dintre bărbați și femei. Tendința este clar spre feminizare, cu excepția notarilor publici, acest grup menținându-și procentajul feminin elevat din 1995 până în prezent. Mai mult decât atât, în fiecare profesie feminizarea cea mai însemnată s-a desfășurat pe parcursul a zece-cincisprezece ani, după care raportul dintre femei și bărbați s-a stabilizat. De ce oare feminizarea cea mai intensă a durat maxim cincisprezece ani? De ce în unele profesii valul de feminizare a început mai devreme? Iar cum se explică faptul că raportul dintre femei și bărbați din diversele profesii încă diferă?

Orice răspuns la aceste întrebări trebuie să înceapă cu geopolitica. Profesiile juridice românești au crescut enorm după revoluția din Decembrie 1989, iar această schimbare de regim politic a fost precipitată de instabilitatea Uniunii Sovietice și realinierea geopolitică a Europei de Est. După revoluție elitele noastre s-au întors spre blocul euro-atlantic, introducând o serie de reforme „liberale:” reînvierea dreptului comercial, comercializarea terenurilor și imobilelor și încurajarea acumulării de capital privat. Totodată rezolvarea disputelor din câmpul muncii a trecut de la întreprinderile de stat și sindicate la instanțe, iar abuzul în serviciu, corupția, etc. au migrat de la partid și administrație la instanțe. Rezultatul a fost o explozie de cerere pentru servicii juridice.

Creșterea numerică unui corp profesional și feminizarea acestuia sunt deseori corelate, după cum indică Graficul 2. Atunci când cererea de muncă depășește oferta, forța de muncă are tendința să se asemene cu corpul de muncitori disponibili, fiindcă angajatorii nu își permit să refuze mâna de lucru calificată. De exemplu, dacă muncitori disponibili sunt preponderent tineri atunci corpul profesional va întineri. În cazul de față s-ar putea spune că profesiile juridice s-au feminizat oarecum automat, deoarece promoțiile de la facultățile de drept mereu s-au bucurat de un procentaj feminin mai mare decât corpurile profesionale. Singura excepție, notarii publici, nu face decât să întărească argumentul: notarii nu s-au feminizat deoarece din 1995 încoace procentajul de femei din această profesie s-a asemănat cu procentajul din cadrul absolvenților de la drept.

Prin urmare concluzionăm că feminizarea accelerată se poate atribui creșterii numărului de profesioniști din zona dreptului. Iar această expansiune a durat între zece și cincisprezece ani fiindcă atâta timp a fost nevoie pentru formarea unui număr suficient de mare de judecători, executori judecătorești, etc. ca să facă față cererii de servicii juridice. Desigur, întâmpinarea acestei cereri prin expansiunea numărului de posturi explică și creșterea promoțiilor de la facultățile de drept.

Graficul 1: Distribuția după sexe a judecătorilor din statele membre a Consiliului Europei, 2016

Graficul 2: Expansiunea și feminizarea profesiilor juridice și a absolvenților de drept din România

Rămâne de explicat desincronizarea creșterii profesiilor, și implicit desincronizarea feminizării acestora. De ce, de pildă, aceste tendințe încep doar în anul 2001 în cazul executorilor judecătorești, cu zece ani după ce schimbările din cadrul procuraturii începuseră deja? Expansiunile profesionale sunt debutate în primul rând prin reforme naționale, economiei internaționale revenindu-i un rol secundar. Pentru fiecare profesie din Graficul 2 liniile verticale, întrerupte, gri marchează date cheie: 1993 pentru magistrați (când a început să intre în vigoare Legea 92/1992 prin care sau re-introdus curțile de apel și parchetele pe lângă acestea) iar 2003 pentru procurori (an în care au fost stabilite DNA-ul și DIICOT-ul, structuri noi necesitând un număr mare de procurori).

Numărul de notari și executori a început să crească după privatizarea acestor profesii, în 1995, respectiv 2000. Însă expansiunea profesională din cadrul acestor două profesii se poate datora și ciclurilor economice. Notarii, ale căror ștampilă este necesară pentru transferuri de proprietate, aproape că s-au dublat în anii precedenți crizei financiare din 2009-2011, în condițiile unei piețe imobiliare supraîncălzite. Pe de altă parte, numărul executorilor judecătorești (experți în executarea silită) s-a dublat imediat după începutul crizei, când creditorii au început să-și recupereze împrumuturile. În fine, mărimea acestor profesii a rămas relativ stabilă din 2012 până în prezent. Pe scurt, în general expansiunea profesională se datorează reformelor organizaționale, iar în unele cazuri putem vorbi și de efectele ciclurilor economice.

Desigur, dacă corelația dintre creșterea și feminizarea profesională ar fi perfectă, atunci liniile continue și întrerupte din Graficul 2 s-ar suprapune. Ele se oglindesc cel mai bine în cazul judecătorilor, iar divergența lor în cazul notarilor publici a fost deja abordată. Dar de ce sunt mai puține femei în rândurile procurorilor și executorilor judecătorești decât ne-am aștepta, dat fiind că promoțiile de la drept au fost dintotdeauna mai feminizate decât aceste două profesii? Aici trebuie luate în considerație stereotipurile [1]. Unele meserii sunt considerate ca fiind pentru bărbați, iar altele pentru femei: presupusele slujbe masculine sunt asociate cu conflictul, competența și riscul, iar cele feminine „ar trebui” să fie agreabile, umaniste și previzibile. Aplicând aceste stereotipuri profesiilor juridice putem aprecia că atât procurorii cât și executorii judecătorești se regăsesc la polul „masculin,” aceste profesii fiind caracterizate de contradictorialitate, în domeniul penal, respectiv civil. Pe de altă parte, nepărtinirea se cere și de din partea judecătorilor și a notarilor publici, privitor la dispute din instanțe, respectiv la contractele civile consimțite de către părți. Așadar acea proporție din feminizarea profesională (sau lipsa ei) care nu poate fi pusă pe seama expansiunii profesionale poate fi atribuită stereotipurilor profesionale, care-i îndrumă pe bărbați și pe femei în direcții „potrivite” sexului lor.

Nu în ultimul rând ar trebui să ne întrebăm de ce promoțiile de la facultățile de drept sunt preponderent feminine încă de pe vrea comunismului. Datele la îndemâna noastră nu ne permit un răspuns direct la această întrebare, dar importanța chestiunii ne permite o ipoteză. Este bine cunoscut că regimurile marxist-leniniste aveau mania educației tehnice, că le interesa dreptul doar când le putea justifica dominația [2], că încurajau participarea femeilor în câmpul muncii în timp ce rețineau posturile cele mai bine plătite pentru bărbați, și că (de regulă) încurajau natalitatea. Deci este probabil ca femeile cu posibilitatea să meargă la facultate erau mai degrabă încurajate să studieze dreptul (fiindcă ingineria era pentru bărbați), iar fiindcă practica dreptului socialist era deseori un formalism birocratic, o astfel de meserie nu periclita idealul de mamă-proletară. Prin consecință persistența dominării feminine în băncile facultăților de drept poate fi interpretată drept o moștenire vie a comunismului.

Oare aceste tendințe se vor perpetua? Este îndoielnic. Nici preponderența femeilor în cadrul facultăților de drept, nici feminizarea profesiilor juridice nu au constituit vreodată un obiectiv politic în România. Ne-existând în România o mișcare feministă puternică care să militeze pentru perpetuarea stării actuale este foarte posibil ca următorul tăvălug să înlăture preponderența feminină din justiție, oricum neintenționată. Poate ar fi mai relevant pentru viitorul feminizării profesiilor juridice să ne întrebăm când va veni următoarea reconfigurare geopolitică, care pe meleagurile noastre mereu duce la revoluție?

Acest eseu nu-și permite astfel de speculații, dar este totuși util să formulăm întrebarea deoarece subliniază zădărnicia multor metode actualmente la modă pentru manipularea procentajului de femei din diverse instituții. Dezvoltarea unei conștiințe politice feministe, dezarmarea stereotipurilor personale, dezvoltarea ONG-urilor și a organizaților de femei, etc. nu au fost factori decisivi în schimbarea raportului dntre bărbați și femei din câmpul muncii românesc, fie în profesiile juridice, fie în general. Schimbările sociale cauzate de geopolitică și revoluție, combinate cu stereotipuri asociind fiecare slujbă cu un sex, și-au dovedit des eficacitatea. Poate că această conjunctură a fost și bună. Conștiința politică de orice fel este pipernicită când decidenții politici nu sunt nici nevoiți, nici interesați să caute aprobarea celor guvernați. Dacă s-ar fi dorit să se ajungă în România la reprezentarea egală a femeilor doar prin intermediul unei mișcări populare și activiste, am fi așteptat mult și bine.

Rezumând, am putea spune că în România:

  1. Feminizarea profesională cea mai intensă are loc atunci când grupul profesional crește cantitativ și când sursa forței de muncă este mai feminizată decât profesia respectivă.
  2. Expansiunea profesiilor se datorează în primul rând creșterii de cerere pentru serviciile profesionale (această creștere fiind la rândul ei cauzată de mișcările tectonice geopolitice), în al doilea rând reformelor organizaționale, iar în al treilea rând ciclurilor macroeconomice.
  3. Expansiunea puternică profesională durează de regulă cincisprezece ani, deoarece atâta timp durează până când pot fi educați suficienți profesioniști care să întâmpine cererea.
  4. Diferențele dintre raporturile femei-bărbați din diversele profesii care nu pot fi explicate de către expansiunea acestor grupuri pot fi totuși atribuite stereotipurilor care asociază ocupațiile cu un anumit sex, deoarece astfel de stereotipuri îndrumă bărbații și femeile spre cariere diferite.

Aș vrea să concluzionez acest articol cu o predicție. Data viitoare când vine revoluția, fie în România fie altundeva, să ne așteptăm ca procentajul de femei din multe locuri de muncă să fie de nerecunoscut după cincisprezece ani.

Notele de subsol

* Grafic bazat pe date din 2016, alcătuit de către Consiliul Europei; accesibil la https://www.coe.int/en/web/cepej/

† Aceste date vin din teza mea de disertație care vizează evoluția profesiilor juridice din România pe perioada 1978-2018. Datele care susțin acest proiect de cercetare pot fi găsite la https://osf.io/gfjke/, iar codul (în Python) care procesează aceste date se regăsește pe GitHub la https://github.com/r-parvulescu/ro_judicial_professions.

‡ Mărimile efective ale grupurilor eșantionate (respectiv judecători, procurori și absolvenți de la drept) nu sunt reprezentative populațiilor respective, însă mențin că ratele de creștere sunt. În 2018 România beneficia de 4918 judecători, 2590 de procurori și un număr necunoscut de noi absolvenți de la facultățile de drept.

[1] Curşeu, P. L., and S. Boroş. 2008. “Stereotypes and Prejudice towards Women Managers.” Studia Psychologica 50(3):233.

[2] Crăcană, Iuliu. 2015. Dreptul în slujba puterii: justiția în regimul comunist din România, 1944-1958. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Domnule Parvulescu,

    Avand in vedere faptul ca sunteti sociolog si avand in vedere situatia de facto din Romania, imi permit sa va adresez cateva intrebari:

    1. Popularea majoritara cu femei a profesiilor juridice din Romania influenteaza oare, intr-o anume masura, realizarea actului de justitie? Sunt oare femeile mai putin exigente in aplicarea stricta a legii, datorita sensibilitatii specifice sexului feminin? Pun aceasta intrebare in contextul in care numeroase stimate doamne judecator achita sau decid pedepse extrem de blande in cazul unor infractori periculosi, probele in dosare fiind clare in privinta vinovatiei specimenelor in cauza. As vrea sa nu veniti cu contraexemple! Putinele exceptii, dupa cum bine stim, nu fac altceva decat sa confirme regula exprimata de mine mai sus.

    2. Sunt oare femeile ce populeaza majoritar profesiile juridice din Romania mai predispuse la spaga si aranjamente la limita legii, decat colegii lor de sex masculin? Se spune, pe surse(!!!), ca in majoritatea cauzelor, cei care castiga sunt cei care dau spaga mai consistenta! Legea e doar o chestiune marginala! Iar in cazul proceselor in care acuzarea este realizata de parchete, infractorii scapa daca spaguiesc consistent judecatorii in cauza. Sau spaguiesc procurorii, si in cazul acesta, cazurile se inchid inainte de a ajunge in instanta.

    Este popularea cu femei un factor important in contextul inimaginabilei coruptii de la nivelul institutiilor juridice din Romania? Un sociolog poate da cel mai avizat raspuns unor asemenea intrebari.

    3. Inimaginabila coruptie din justitie, de care aminteam mai sus, este cauzata de gandirea si comportamentul de tip comunist care inca domina majoritar Romania? Credeti ca o justitie majoritar populata cu barbati ar duce la scaderea nivelului de coruptie?

    • Va multumesc pentru comentariu! Din pacate raspunsul meu va fi nesatisfacator.

      Sunt complet de acord ca in ultima instanta nu ne intereseaza sexul magistratului, ci mai degraba daca sexul afecteaza conduita profesionala. Pe scurt, nu stiu. Personal, nu cunosc nici un studiu, fie academic fie din presa, care sa coreleze sistematic performanta magistratilor din Romania (vis-a-vis sentinte, coruptie, etc.) cu sexul. Sunt colegi sociologi care au inceput sa studieze problema, dar din pacate nu pot face referire la nici un studiu complet. Daca dumneavoastra gasiti astfel de studii, spuneti-mi va rog si mie!

      Imi voi da cu un pic cu presupusul la punctul trei, bazandu-ma pe lectura studiilor din alte tari (in special SUA) unde chestiunea a fost studiata mai mult. Impresia mea este ca sexul judecatorului (si intr-o oarecare masura si a procurorului) afecteaza preponderent dosarele care tin fie de familie fie de actul sexual: divort, obligatiile parintilor despartiti fata de copii, viol, avort, s.a.m.d. In ceea ce privesc coruptia, dreptul fiscal, administrativ, etc. eu nu stiu sa fie rezultate consistente in alte tari, cum ca magistratii femei/barbati ar judeca diferit in dosare cu trafic de influenta, insolventa, certuri intre companiile de stat, etc.

      Adevarul este ca, cel putin in cazul Romaniei, nu stim. Sper ca teza mea de disertatie sa fie un prim pas in solutionarea acestor intrebari.

      • Va doresc mult succes in ceea ce faceti! Astept cu interes concluzii rezultate din cercetari sociologice asupra justitiei din Romania!

  2. Ma tem ca autorul nu vede un aspect, o fata importanta, poate decisiva a problemei. Sigur, orice om civilizat opiniaza pentru egalitatea de sanse. Evident, nu ca pe vremea comunistilor – „Ilenuta Tractorista” , femei-minier si alte bazaconii propagandistice – dar lucrurile trebuiesc privite-analizate mai nuantat. Fara indoiala notiunea „egalitate de sanse” se refera la profesiuni de inalta calificare, de mare raspundere. Daca in privinta cadrelor didactice o cariera deschisa pentru femei este un lucru de multa vreme acceptat, feminizarea masiva in medicina si justitie este de data mai recenta. Si cred ca nu e o intamplare : sunt doua linii profesionale ravnite, cu o mare concurenta la examenele de admitere. La care fetele – la noi – reusesc in numar (adesea cu mult) mai mare decat baietii. De ce oare ? Nu cumva felul de desfasurare a examenelor, materiile cerute, exigentele (accentul excesiv pe memorare) favorizeaza (in exces) harnicia si seriozitatea – calitati necesare dar nu intotdeauna si suficiente – caracteristice fetelor si (ceva) mai putin intalnite la baieti ?
    In urma cu vre-o douazeci de ani am putut vedea lista reusitilor la admiterea de la facultatea de drept din Cluj. Mai bine de 90% fete ! Nu cred ca procentul s-a schimbat prea mult. Chiar daca nu tocmai asa masura si la medicina raportul fete/baieti e covarsitor in favoarea fetelor !
    Da, in Romania, in medicina si in justitie oare cine ar trebui sa solicite „egalitate de gen”? Dar nu-i vorba, in fond, de asta. Exista ramuri-specializari ale acestor domenii in care pentru femei e mult mai greu, desi exceptii care m-ar putea contrazice exista. Cu ce pret , cu cate renuntari cu ce eforturi ? Cu ce consecinte in viata de familie ? Cu ce regrete tardive ?
    De meditat …

  3. Nu stiu daca asta e problema in Magistratura, cat faptul ca pe model politic, avem Judecatori si procurori cu Diplome, adevarate colectii de diplome, obtinute la celebrele „fabrici de diplome” PSDiste – Universitatea Bioterra, Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Valahia, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Vasile Goldis(Arad!), Universitatea Nicolae Titulescu, Universitatea Iosif Constantin Dragan, etc- Diplome(Licente, Mastrate, Doctorate..) in timp ce munceau Program FULL, deci Diplome obtinute la mare Distanta, fara sa fi pus piciorul 1 zi la vreo Facultate cu Invatamant de zi!
    Uite o femeie Judecator, este Judecator la Curtea de Apel Tg Mures, Vintila Adela, cu Diplome obtinuta in timp de cea MUNCEA FULL PROGRAM ca Laboranta, zi de zi la Tg Mures intre Anii 1981-1996 a urmat femeia in acesti ANI Facultati peste facultati, TOATE la MARE DISTANTA, si HOP imediat din 1996 intra mare Judecatoare la Judecatoria Tg Mures, azi e mare Judecatoare cu Facultatea absolvita la mare distanta, NU a pus piciorul 1 ZI macar la Invatamant de zi!!!
    http://portal.just.ro/43/Documents/CV/CV_Vintila_Adela.pdf
    Am aflat surprinsa informatia despre judecatori si procurori citind un interviu cu Valeriu Nicolae, activist social si politic, el a analizat CVurile celor care ne conduc, impostori nescoliti, semianalfabeti plini de Diplome de la celebrele „fabrici de diplome”, despre care si eu am postat nu o data, doar ca el spune ceva la care nu m-am gandit:
    „O sursa mi-a trimis CV de judecatori si procurori, o buna pare a terminat facultatile astea de toata batjocura, masteratele si toate nebuniile. Cine sa se sesizeze sau autosesizeze? Noi vorbim despre SNSPA de ASE si altele.”
    NU mi-a venit a crede, adica multi judecatori si procurori au terminat „fabricile de diplome” unde s-au „scolit” si politicienii nostri!
    Am cautat CVuri de Judecatori si din prima am gasit „minunatia” asta: Judecatoare, fosta laboranta, fara nici macar 1 ZI la vreo Facultate de profil, cu Invatamant de zi!
    Nici 1 zi, din Laborator, direct la Judecatorie!
    Uitati-va la CV si spuneti ceva….

  4. Uite un CV fix la fel:
    „O judecatoare care a picat de doua ori un concurs a obtinut la 15 octombrie 2019 un cadou din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
    CSM a publicat miercuri, 23 octombrie 2019, Hotararea nr. 1352 prin care Sectia pentru judecatori a numit-o pe judecatoarea Carmen Teodora Smarandache in functia de presedinte al Sectiei I civile de la Tribunalul Brasov, timp de 3 ani, cu incepere la 16 octombrie 2019.
    Smarandache a ramas in istorie prin doua lucruri. Primul este dosarul disciplinar pe care i l-a deschis judecatoarei Risantea Gagescu, de la Curtea de Apel Bucuresti (dosar soldat cu o victorie definitiva la ICCJ pentru Gagescu – click aici pentru a citi).
    Cauza disciplinara avea legatura cu felul in care Risantea Gagescu se implicase in procesul pensionarei Mariana Rarinca.
    Al doilea aspect esential din cariera judecatoarei Carmen Smarandache se refera la dublul esec la un concurs.
    Mai precis, in sesiunea 17 octombrie 2016 – 13 februarie 2017, cand a vrut sa obtina un nou mandat de inspector judiciar, Teodora Smarandache a obtinut nota finala 2,86.
    Tot de respingere a avut parte judecatoarea in urmatoarea sesiune (15 septembrie 2017 – 15 ianuarie 2018), picand cu nota 3,74.
    A treia oara (in sesiunea 1 noiembrie 2017 – 5 martie 2018), Smarandache s-a inscris, dar nu s-a mai prezentat la testarea scrisa.”
    http://www.inspectiajudiciara.ro/Resources/CV%20pentru%20postare/Judecatori/CV%20Smarandache%20Carmen%20Teodora.PDF

    Absolventa de Liceu sanitar(!!), a obtinut Diplome peste Diplome in Drept la „celebrele” Univ. Spiru Haret, Univ. Simion Barnutiu, Univ Nicolae Titulescu, Univ Iosif Constantin Dragna!
    A lucrat ca asistenta medicala pana in 1997, in timp ce absolvea TOATE Universitatile de mai sus, apoi FIX la Judecatoarie, din Spital la Judecatoria Sfantu Gheorghe!!!
    Cu atatea Universitati, a picat cu note de rusine Examene peste examene!!!
    Uitati-va la CV, fix pe modelul politrucilor care ne conduc!!

    • Va multumesc pentru comentarii! Primul pas ar fi sa stim cati magistrati vin de unde: X de la Universitatea Bucuresti, Y de la Iasi, Z de la privat, etc. Inca adun date de la facultatiile de drept (inclusiv private), sper sa pot da un raspuns mai serios in luniile viitoare! Imi pare rau, e lenta treaba in academie…

      • Chiar si sefa Parchetului General, dna Gabriela Scutea a obtinut licenta la Facultatea de Stiinte Juridice, la „celebra” Universitate Lucian Blaga din Sibiu!!!
        TOATA conducerea Parchetului general de pe langa ICCJ are CVuri asemenea: absolventi cu Licente la Spiru Haret(Bogdan Licu!) sau Lucian Blaga, Sibiu, iar la unii lipsesc CVurile!!!
        https://www.mpublic.ro/ro/content/conducere

        Sau, actuala Sefa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Alina Corbu, cu plagiat grosolan la Doctorat, bani negri, dosar secretizat!!… gasiti in Presa!

      • Cautati CV la:
        – judecator Madalina Vladu-Crevon, Univ. Constantin Brancusi, Tg Jiu(!!) si Univ. Titu Maiorescu-Bucuretsi
        – judecator Ghita Adina, Univ. Nicolae Titulescu
        – judecator Cristinel Ghigheci, licentiat in Drept la Facultatea de Drept, Universitatea Valahia Targoviste!!!!
        – Judecătorul Bogdan Niculescu, licentiat in Drept la Universitatea ”Spiru Haret” din București în anul 2010
        – Judecator Petrica Arbanas, licentiat in Drept la Spiru Haret, 1996
        – Gheorghe Stan, Judecator la CCR(!), licentiat in 1997 al „celebrei” Universitati private „Petre Andrei” din Iasi!

  5. Egalizarea „sexuala” a joburilor este o forma de coruptie pentru ca se face recrutarea pe baza genitalelor and not pe baza competentelor. Egalitatea de sanse e singurul lucru care trebuie sa conteze, de restul se ocupa competitia/concurenta.

  6. Orice discutie despre sexe inutila, sa ajunga pe orice post, nu numai din magistratura, cine e mai bun si nu dupa „algoritmi” dictati de political correctness, nu mai pot sa aud acest cuvant care a bulversat intrega „lume”

  7. Bună ziua,

    Un demers intelectual interesant. Ar fi câteva rezerve de formulat însă. Datele sunt în mod evident incomplete. Lipsește Facultatea de Drept din București, care furnizează cel mai mare număr de absolvenți, lipsește cea din Craiova, lipsesc și facultățile private. Pe de altă parte, este foarte probabil ca acestea să urmeze aceeași dinamică precum Iașiul și Clujul.

    Lipsa avocaților iarăși furnizează o percepție cumva incompletă – vorbim despre cel mai numeros contingent de absolvenți de drept! În plus, avocatura este cea mai liberală dintre toate profesiile juridice, cea mai adaptată la cerințele pieței.

    Înființarea DNA și DIICOT în 2003 nu puteau avea o influență asupra numărului de procurori. Acestea s-au format prin transferul unor procurori deja existenți. Ei nu sunt angajați permanent de DNA sau DIICOT, ci detașați temporar de la funcția lor de bază.

    • Intr-adevar, datele sunt incomplete. Sunt in procesul de a digitaliza date istorice in privinta baroului Bucuresti, un barou unicat dar totusi foarte mare. Sper sa public rezultatele acestor studii (inclusiv pe contributors) in viitor, fiindca precum ati spus, cei mai multi absolventi de drept devin avocati. La fel si cu alte facultati de drept: in curand sper sa pot publica si pe urma datelor lor.

      In privinta DNA si DIICOT, aspectul principal e ca sute de procurori activeaza in cadrul DNA-ul si DIICOT-ul, oricum ar fi ajuns ei acolo. Asta inseamna o carenta in alta parte a procuraturii care este reglata cu angajarea altor procurori de altundeva, in ultima instanta absolventi de la INM. Totodata, procurorii detasati nu isi pierd functiile din parchetul de origine, in primul rand fiindca noii absolventi de obicei sunt pe o treapta profesionala inferioara si in al doilea rand fiindca in schemele parchetelor mai tot timpul sunt posturi goale, deci nu trebuie dat nimeni afara ca sa se faca loc pentru un nou-venit: cu atat mai mult ca schemele pot fi modificate in fiecare an. Ca sa ma rezum, cum DNA-ul si DIICOT-ul au crescut numeric timp de multi ani, undeva in sistem au trebuit sa intre mai multi procurori.

      sunt doua aspecte. In primul rand, ce inseamna „angajat?” Studiul meu foloseste fie datele CSM-ului (care raporteaza in fiecare luna situatiile nominale din fiecare instanta/parchet) fie de state de plata. In amandoua cazuri observam ca unii procurori acitveaza in cadrul DNA/DIICOT de 5, 10, 15 ani. Oricare ar fi statutul pe hartie (delegat, detasat, etc.) cred ca putem spune ca dupa 3-4 ani intr-o institutie p

  8. Exact la modul de desfășurare a examenelor de admitere la Drept și intrare în Magistratura m-am gândit și eu. Toceala, toceala, toceala. Care descurajează mult liceenii, bărbați.
    Cele mai frumoase discuții despre drept și societate se regăsesc între tinerii 16-24 de ani, justițiari, dornici de implicare și schimbare. Dar când e vb de examenul de admitere la drept, nici un tânăr nu mai are tragerea de inima sa tocească. Chiar și cei care termina, bărbați, își doresc Magistratura. Dar examenul de Magistratura este o chestiune de anduranță, stai in casă 1 an și tocești ce trebuie tocit. Descurajant.
    Fix la fel și medicina, cu testele toceala. Clar fetele sunt avantajate, incep pregătirile din clasa a 9-a și reușesc. Cati băieți normali sunt atât de „dedicați” în perioada liceului?
    Până nu se va schimba modul de admitere și examenele de Magistratura, nu vom avea un echilibru corect. Vor rămâne domenii specifice persoanelor de anduranță, nu neapărat creativitate și inovație – femeile.

    • Exista si o PRESIUNE A ISTORIEI. Doamnele au un simț al oportunitatii mult mai dezvotat
      si prin urmare vin in mod eficient in intampinarea CERINTELOR NOI.
      Cred ca un barbat-judecator isi mai face un dram de scrupule cand are de soutionat un dosar bazta
      exclusiv pe MICROFAONE si TELEFOANE ASCULTATE. Adica ise va intreaba cum de au devenit aceste
      mijloace de adunare a probelor atat de ONORABILE cand la Memorialul durerii ni se explica ce rea era
      Securitatea cand il asculta pe DIZIDENTUL. Aceasta este o falsa dilema pentru ca , asa cum corect a subliniat Presedintele Trump intr-un magistral tweet nu-i tot una sa te asculte comunistii de la Huawei sau vectorii democratiei de pe la CIA.
      Alt exemplu – o doamna intelege si isi asuma mult mai lin cerintele CONFISCARII EXTINSE
      prin care poti expropria fara probleme chestii care apartin ”in acte” unor persoane
      care nici nu mai sunt nici macar citate vreodata
      la proces , simpla lor relatie de rudenie cu – sa zicem Dragnea – fiind suficienta
      pentru a trimite la lada de reziduuri a istoriei concepte ne-actuale
      precum ”dreptul la aparare” sau ”egalitatea de arme”
      Cine a citit atent contributors stie ca nici un barbat nu
      a avut energia reformista de a face cantarea confiscarii extinse.
      https://www.contributors.ro/succinte-observa%c8%9bii-privind-regimul-noilor-modificari-aduse-penal-in-materia-confiscarii-extinse/
      Or , daca ne dorim o tara ca afara nu putem decat sa ne bucuram ca feminizarea justitiei observata de autor ne duce mult mai repede si fara multe ezitari existentiale la tinta propusa.
      PS nici o legatura cu ”promovarea tovaraselor” de catre Dictatorul NC cel viclean cre s-a prins la un moment dat ca tovarasele gen Alexandrina Gainuse stiu sa fie mult mai loiale decat exitantii masculini.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Radu Parvulescu
Radu Parvulescuhttps://r-parvulescu.github.io/
Radu Andrei Pârvulescu este doctorand în sociologie la universitatea Cornell și cercetător afiliat departamentului de sociologie, antropologie și asistență social din cadrul universității Dayton, amândouă in Statele Unite ale Americii. Teza lui de doctorat abordează evoluția profesiilor juridice din România în perioada 1978-2018. Mai multe detalii la https://r-parvulescu.github.io/

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Implicațiile unei adrese ANAF

Circulă printre grupurile online cu tematică fiscală o adresă recentă prin care ANAF îi semnalează unui contribuabil să fie atent la situația...

Producţia românească de medicamente şi interdicţiile dictate de Nicolae Ceauşescu (1969)

În perioada Războiului Rece, autorităţile comuniste de la Bucureşti au aplicat în economie principiul „Pe unii îi obligăm să fabrice, iar pe...

Povestea unei dispariții

Aici toamna vine devreme și stă mult. Spre jumătatea lui august, vântul începe să se rostogolească de pe munții din apropiere, timid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.