La nivel regional, politica externă a Rusiei se ramifică în această perioadă în practici soft power și hard power. Într-un exercițiu de imaginație divulgată, în prima ipostază îl vizualizăm pe președintele Vladimir Putin pe malul unui lac aflat la granița Rusiei cu Mongolia, cu pieptul gol, sărutând bărbătește o știucă de 21 de kilograme, pe care a pescuit-o în baza unei experiențe de invidiat, desigur, sau îl reperăm într-o rezervație naturală salvând o echipă de operatori de televiziune de atacul unui tigru siberian. Totodată, fostul colonel KGB demonstrează într-o fotografie la înaltă rezoluție că James Bond este o proiecție mai puțin rafinată de-a sa, într-o concentrare temeinică asupra unei ținte care nu ne este dezvăluită, dar pe care o putem ghici cu pupila dilatată de frică, purtând un costum cu o croială a cinematografiei americane a anilor ’40, aproape apretată, și testând o mitralieră semi-automată în interiorul unei clădiri de birouri ale unor arhitecți din Tula.
Nu ne vom concentra atenția asupra dezbaterii referitoare la criza din Ucraina, ci asupra exercitării puterii persuasive sau soft aplicate de statul rus în regiunea separatistă a Republicii Moldova. Reputația de jucător internațional și părinte protector (Maica Rusie) funcționează în raportul Moscovei cu liderii de la Tiraspol în sistem de retribuție. Rusia recompensează regiunea transnistreană pentru cumințenie, ascultare și loialitate prin ajutoare umanitare, prin asigurarea unor suplimente consistente pentru pensionari (chiar săptămâna aceasta Rusia a virat în contul separatiștilor 300 de milioane de ruble), prin furnizarea de gaz solicitând plată numai din partea Chișinăului, printr-o logică economică, așadar. Dar nu numai. Securitatea regiunii separatiste a Republicii Moldova este asigurată de Rusia prin menținerea forțelor militare, în ciuda obligațiilor internaționale pe care aceasta le are, invocate cu jumătate de gură de elita politică de la Chișinău.
Un instrument soft-power pe care îl joacă Rusia prin intermediul Tiraspolului este asaltul continuu asupra celor opt instituții românești de învățământ din regiune: Liceul ,,Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul ,,Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol, Liceul ,,Evrika” din Râbniţa, Liceul ,,Alexandru cel Bun” din Tighina”, Liceul ,,Mihai Eminescu” din Dubăsari, Gimnaziul din satul Roghi, Gimnaziul din Corjova şi Şcoala-internat din Tighina. Numărul elevilor care studiază în aceste școli ajunge la 2000, însă scade de la an la an din cauza presiunilor autorităților separatiste. Acestea insistă ca administrația instituțiilor să plătească chirie și serviciile comunale într-un cont care aparține Tiraspolului, dar acest lucru sfidează legislația Republicii Moldova, pentru că școlile se află sub jurisdicția Ministerului Educației de la Chișinău.
La 19 octombrie 2012, CEDO a condamnat Rusia pentru încălcarea dreptului la educaţie al unor cetăţeni din regiunea separatistă transnistreană care studiază în şcolile cu predare în grafie latină şi a obligat-o să achite, în termen de trei luni, câte 6.000 de euro celor 170 de reclamanţi şi 50.000 de euro cheltuieli de judecată. După aproape doi ani, Rusia nu şi-a onorat obligaţiile în acest caz.
Deunăzi, reprezentanţi ai structurilor paramilitare din regiunea transnistreană au efectuat o vizită la Gimnaziul românesc din Corjova și au anunţat că intenţionează să preia controlul asupra clădirilor instituţiei de învăţământ, ca să le amenajeze pentru miliţia locală. Pe fundalul neînțelegerilor dintre Chișinău și Tiraspol, chiria pentru aceste clădiri nu a fost achitată din iulie 2013. Formatul de negocieri ,,5+2” pentru reglementarea conflictului transnistrean își dovedește ineficiența și în acest caz concret.
La 1 septembrie va suna primul clopoțel pentru elevii din Republica Moldova, inclusiv pentru cei de pe malul stâng al Nistrului. ,,Fortăreața”, așa cum au denumit Transnistria doi tineri documentariști cehi, premiați în 2012 pentru efortul de a reflecta prin imagini video realitatea văzută de locuitorii regiunii separatiste, impune reflecția cotidiană generată de întrebarea ,,ce se va întâmpla mâine aici?”, iar neputința anticipării este speculată de laboratoarele Moscovei, care demonstrează că un câine care latră, și mușcă.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Rusia nu va lasa niciodata Transnistria, asa cum nu a lasat nimic de bunavoie.
Pare o evidenta sa spunem ca Rusia „isi cumpara” separatistii, petrorublele o ajuta sa mituiasca majoritatea politicienilor locali din regiunile separatiste ale Ucrainei sau Moldovei si ii permit sa distribuie marinimos ceea ce in Romania se numeste „pomana electorala” (cateva ruble in plus la pensie, subventii la utilitati, ceva ajutoare in alimente si haine).
Aceleasi ruble sunt utile si pentru mercenarii „cazaci” sau „pravoslavnici” adunati de prin de sate sarace si traditional alcoolizate, e ieftina carnea de tun in Rusia !
Dispretul Rusiei pentru respectarea acordurilor internationale sau a deciziilor de justitie e dovada arogantei pe care o afiseaza cu ostentatie orice bruta cu o mare ghioaga pe umar.
Rusia e brutala si expansionista, nu ezita sa extermine si sa distruga vieti nevinovate, pentru ca nu prea are cine sa ii raspunda cu aceeasi violenta. Bietii basarabeni sunt prea putini si prea intimidati de zeci de ani de propaganda ca sa-si trimita militii in scoli rusofone sa ameninte cu armele copii si profesori. Iar crestinii nu fac atentate teroriste sinucigase, precum faceau cecenii musulmani prin scoli din Rusia.
Insa e inevitabil, bestialitatea si nedreptatea se platesc pe termen lung, Rusia e pe cale sa redestepte si sa intretina o ostiliate durabila din partea a 100 de milioane de est-europeni din Polonia, Ucraina, Romania, R.Moldova, tarile baltice si nu numai (sa vedem ce vor crede olandezii dupa distrugerea avionului civil in zona separatista).
Fiecare act impotriva minoritatii romanesti din Trasnistria din partea celor care ar trebui sa aiba decenta si modestie, pentru ca nu sunt decat venetici pe acel pamant, descendenti de condamnati si de iobagi deportati de tarism la marginea imperiului pentru a coloniza, va conduce la acumulari emotionale si culturale negative impotriva Rusiei si rusilor.
Raspunsul nu poate fi decat o si mai mare determinare catre reincluderea acelor romani nistreni, aflati sub ocupatie militara rusa si dezinformati sistematic, in spatiul cultural si etno-lingvistic romanesc. Nu va fi simplu dar nici nu e vreo imposibilitate, va depinde de noi sa sesizam oportunitati istorice, sa fim consecventi, sa facem treptat Rusia sa inteleaga ca e prea mare pretul pe care il va plati in timp pentru aceste faradelegi.
Vom continua batalia pentru Basarabia, marcam etape de succes in fiecare an si avansam lent dar sigur, e vizibil de cativa ani. De ce? Pentru ca suntem indreptatiti, e o lupta legitima si nobila aceea de a nu permite huliganilor sa-si impuna domnia pumnului si siluirii.
Gata și cu soft-ul. Avion malaiezian cu 295 de pasageri la bord doborît. 295 de victime. Nici un supraviețuitor.
rusii au dat soft si armament unor tembeli, cred ca nici Putin nu e multumit de ultima isprava a lor – cica la antena3-ruski (de fapt toata tv rusa e un fel de antena3) ar fi zis ca ucrainieni au vrut sa doboare avionul lui Putin care se intorcea din Brazilia (probabil se razgandise brusc sa mearga la Moscova si a vrut sa faca o baie la Soci, altfel nu iese logica pe harta).
CIA ar cam trebui sa stie cine si de unde au tras, si daca ar sti, ii vor cauta oare prin catacombele ucrainiene, poate chiar siberiene, ca in Afganistan?