Ion Iliescu n-a asimilat niciodata lectiile de-stalinizarii. N-a inteles ca sistemul in care a crezut cu fanatic devotament era in esenta sa unul ilegitim si criminal. Tocmai din acest motiv este socat ca pentru multi dintre noi trecutul nu dispare, el trebuie confruntat cu onestitate, probitate si, da, intransigenta morala. In 1956 si in anii ce-au urmat, Ion Iliescu a fost flagelul prigoanei impotriva studentilor rebeli din Romania. Pentru el, revolutia din Ungaria era o contra-revolutie. In sinea sa, l-a detestat pe Nikita Hrusciov si l-a dispretuit pe Imre Nagy. Ion Iliescu nu a fost un reviziionist marxist, ci un aparatcik obedient al sistemullui propagandei comuniste. Nu a plans mortii totalitarismului, de ce i-ar jeli pe aceia din perioada revolutiei confiscate si a barbarelor mineriade? Ion Iliescu nu a fost un eretic, cu atat mai putin un apostat.
Acum zece ani am publicat, Doina Jela si cu mine la Curtea Veche Publishing, un volum despre anul revolutionar 1956. Cartea include textul complet al Discursului Secret, cu note explicatve semnate de Armand Gosu. Daca n-ar fi existat Discursul Secret rostit de Hrusciov in nopate dinspre 25 spre 26 februarie 1956, n-ar fi fost posibile Octombrie-le polonez si Revolutia Maghiara. Un citat iluminant din capodopera lui Tony Judt, „Postwar: A History of Europe since 1945”, Penguin Books, 2005: „The effect was intoxicating. For Communists, the denunciation of Stalin and his works was confusing and troubling….On Eastern Europe, the impact of Khrushchev’s reported abjuration was even more dramatic.” Judt il citeaza pe marele poet ceh Jaroslav Seifert: „The nightmare has been exorcised”. Spun rostit de Hrusciov intrucat primul secretar al CC al PCUS, administratorul en titre al dogmei oficiale, s-a indepartat adeseori de la textul conceput de comisia condusa de Piotr Pospelov si aprobat intr-o sedinta furtunoasa a Prezidiului CC, in pofida opozitiei furibunde a lui Viaceslav Molotov si a acolitilor sai, in primul rand Lazar Kaganovici, Gheorghi Malenkov si Kliment Vorosilov. Pentru Ion Ilescu, comunismul nu a fost un cosmar, ci „visul de aur al omenirii”. Candva, am crezut ca Ion Iliescu e capabil de invatare politica. M-am inselat.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
sistemul comunist i a conferit putere. un individ care iubeste puterea mai mult decit orice nu ezita sa calce pe cadavre. creatura n ar fi meritat nici o atentie daca n 89 nu s ar fi catarat pe grumazul acestei natii (la vremuri noi tot noi). (si) datorita acestui specimen n a fost posibila proclamatia de la timisoara (punctul 8) ceea ce a deschis calea jafului institutionalizat practicat si azi de calaii romaniei (activisti, militieni si securisti). ce ins intreg la minte (si nu unul obsedat de propria i marire, hotarit sa ramina n virf cu orice pret, inconjurindu se de toti hotii si drojdia societatii) putea crede ca un sistem care omorisera oameni nevinovati se putea reforma n democratie originala ? exceptind un borfas avid de putere, care n avea pentru romania nici cit negrul sub unghie
ps :
( punctul 8 )
lipsa spatiului a nascut 8)
Desigur ca fiecare are dreptul la o opinie si de aceea cred ca si dl. Iliescu poate sa creada ca ceea ce se numeste comunism este „visul de aur al omenirii”.
Numai ca practica l-a contrazis scurt!!!!
Asta nu poate sa accepte, inca, dl. Iliescu si nici prietenii sai de drum.
Ciudat este ca nici pana la aceasta data Iliescu nu a priceput ca sistemului ilegal si criminal a data nastere unor monstrii langa care a convietuit pasnic, uneori impartasind cu acestia o nestavilita bucurie, si aici ma refer la 0049, produsul integral al unei epoci apuse, si speta CopyPaste, tanarul nelinistit … Acesti tovarasei au influentat, la rândul lor, o pleiada de alti tineri, pusi pe capatuiala rapida, evident ilicita, care rand pe rand intra la racoare pentru a isi implini deplin destinul… Cam desore asta este vorba…
Ceea ce a facut regimul Iliescu in tandem cu 0049 dupa 2000 pana când ilustrul 0049 a fost doborât in Iunie-Iulie 2012, incercarile disperate a celor din jurul lor – speta CopyPaste sau Primul Mincinos, asa cum il numesc, alaturi de Jesus-Dragnea, cel ce a dus mortii la vot, dovedesc prea bine si cred ca destul de repede ca ceea a fost s-a dus, s-a consumat si nu se mai intoarce de la groapa.
Trist este ca in continuare discursurile, ideile populiste, fara temei economic, care au dus si inca mai duc tari intregi spre decizii si abordari impracticabile ne fac pana astazi viata imposibila, uneori…
Istoria iti poate arata calea spre mai bine, dar nu promoveaza lideri onesti, puternici, intelepti.
Nu este misiunea ei – istoria doar ne prezinta trecutul si consecintele lor.
daca nu invatam din ea – nimic nu este istoria recenta…
Iliescu ar fi putut sa invete, daca vroia… Dar este inca vrajit de o himera.
Nu poate deschide puternic urechile si ochii ca sa auda si sa vada ceea s-a intamplat cu adevarat. Trecerea printr-un proces il va ajuta sa inteleaga ceea ce este cu adevarat comunismul cu fata umana…Mult succes pe acest drum!
Din pacate avem inca o parte goala in paharul nostru.
Nu avem cei mai buni lideri in lume – si asta se vede limpede acum.
Se poate cu mult mai bine pentru ca exista resursele necesare!
DAr pentru asta ar trebui ca mai multi oameni sa isi deschida mintile, urechile si ochii pentru a intelege, a auzi si a vedea cum se poate construi -reconstrui.
Totusi speranta este ultima care moare…
Si istoria ne ajuta.
Dacă Ceaușescu, în nebunia lui, mai avea uneori puseuri prin care se putea vedea și slăbiciuni omenești, și era sincer în tot ce făcea, până și in megalomania lui, Iliescu este de un cinism patologic! Ca într-un film horror, acest aparatcik e o piesă de muzeu vie ce are încă influențe nefaste asupra acestei țâri!