luni, iunie 17, 2024

In memoria lui Mircea Ivanescu: Hannah Arendt, Sf Augustin si problema libertatii

Lecturi esentiale:”Originile totalitarismului” de Hannah Arendt, traducere din engleza de Mircea Ivanescu si Ion Dur, in colectia „Istorie contemporana” pe care o coordonez la Humanitas impreuna cu Cristian Vasile. Aceasta este cartea de baza daca vrem sa intelegem natura dominatiei totalitare, raportul dintre ideologie si teroare, problema Raului radical, afinitatile si convergentele dintre cele doua incarnari ale Diavolului in Istorie, comunismul si fascismul. Cele trei parti ale cartii deconstruiesc modul de intemeiere si functionare al totalitarismului. Statul totalitar nu a fost unul ca oricare altul: era nascut din ideologie, era, cum cu mandrie o afirma un ideolog nazist un Weltanschauungsstaat.

In pofida legitimului pesimism generat de experientele infernale ale veacului XX, in pofida propriilor tragedii prin care i-a fost dat sa treaca, Hannah Arendt incheie cartea cu o adiere de speranta. Ganditoarea politicului, a revolutiilor, violentei sociale si a conditiei umane in general, cea care si-a sustinut doctoratul cu Karl Jaspers despre conceptul iubirii la Sf Augustin, reia, in 1952, ideea ca “Beginning is the supreme capacity of man . . . initium ut esset homo creatus est” ‘that a beginning be made man was created,’ said Augustine. This beginning is guaranteed by each new birth; it is indeed every man.”, odata cu venirea pe lume a fiecarui om, se mai naste o data sansa libertatii. Pe 26 martie 2016, marele poet Mircea Ivanescu, care a trait in doua totalitarisme si le-a detestat in egala masura, ar fi implinit 85 de ani…

http://www.humanitas.ro/humanitas/originile-totalitarismului-1

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. E bine sa pastram cat mai vie memoria si dvs dle Vladimir Tismaneanu luptati cu mare eficienta, asa cred , impotriva uitarii a carei arie, neintrerupt ne-o canta sirenele in urechi .

  2. Mea culpa -sunt un comunist utopic și atipic.

    Un cunoscut critic acerb al comunismului/bolșevismului mi-a șters un comentariu, nu i-a plăcut. Am să reiau puțin mai amplu opinia exprimată cu toată sinceritatea. Ca poet pot fi și iubitor de utopii , nu de politică, adevărul nu iubește politica. Și invers. Prima eroare – comunismul și bolșevismul nu se identifică, ba se opun. Mai aproape de comunism este creștinismul , care s-a născut din Decalogul Vechiului Testament. Marx era și convertit și ateu, era și incorect cu așa zișii prieteni, inclusiv cu Engels, cu soția, o înșela, iar despre proletariat nu știa mai nimic. Lenin, fratele unui anarhist atentator la viața țarului, era eclectic, avea oarecare carismă, tendințe dictatoriale, dar a murit repede, înainte de a crea o concepție realistă despre sistemul socialist, pe care nu punea mare bază, inventând NEP-ul, noua politică economică, o conviețuire cu mica producție capitalistă, a semnat mii de condamnări la moarte, deportare, exil. Stalin s-a afirmat pe deplin ca un dictator extrem de sângeros, l-a întrecut pe Hitler în paranoia sa, dar a câștigat un război, ajutat și de Vest, un Vest care îl încurajase la început pe Hitler. Eu mă întorc la comuniștii utopici, Campanella, Morus, Saint Simon, ș.a. Nazismul are predecesori demni de tot disprețul – ura de semeni, ura interetnică, ultranaționalismul, xenofobia, rasismul pro-arian, ș.a. Ce au comun stalinismul ( bolșevismul) și nazismul ? Disprețul și ura față de democrație, de libertatea individuală. Nazismul nu este anticapitalist, dar este anticreștin, antireligios, antisemit. Bolșevismul este și anticapitalist și antireligios. Deci nu putem vorbi de o identitate, ci de un paralelism imperfect. Dar demonizarea comunismului ca idee , concept seculare nu mi se pare o poziție corectă sub aspect istoric. Nazismul oferă fericire numai arienilor, comunismul oferă o fericire utopică tuturor. Istoria nu a dovedit aplicabilitatea ideii comuniste. Sub aspect practic, politic, bolșevismul as clacat și adus mari nenorociri. Orwell a înțeles perfect ce înseamnă „fericirea” comunismului pus în practică. Noi nu suntem pregătiți pentru asemenea experiment. Omul este, prin firea sa, supus autorității de stat. Lașitatea are și ea un cuvânt. Toți dictatorii s-au bazat pe lașitatea oamenilor. Dar optimismul ne poate salva. Polarizarea sau inegalitatea permanentă fără o încercare de a echilibra societatea umană nu poate fi o soluție eternă. De aceea rămân un comunist utopic, un fantezist iremediabil, de nerecuperat. Eu nu scot pistolul, nu ameninț nici un iepure, iubesc și câinii vagabonzi, regret existența oamenilor homeless, a cerșetorilor, a unor popoare de oameni săraci. Nu am soluții practice. Aruncăm marxism-leninismul la groapa istoriei, dar va trebui să căutăm alte soluții. Asta este unica soluție – căutarea. Altfel vom avea parte de războaie religioase, interetnice, nenorociri mai mari ca în trecut. Dixit.
    Boris Marian Mehr
    27 martie 2016, după atentatele din Belgia

    • Da, dar marxism-leninismul a fost impus ,la fel si nazismul…deci doua ideologii care au fost folosite pentru a se obtine PUTERE…politica,economica,iar calea a …fost ..crima…sau sa-i spunem teroarea urmata de crima,deci fantezia terorii ca doctrina revolutionara a fost impusa de asa zisii teoreticieni din cele doua tabere…

    • Perfect: dece nu are ursul coada? pentru ca mai exista comunisti utopici dupa 40 de ani de comunism real :P
      Daaa, ei, unii, sa nu generalizam, sint poeti. Atipici. Utopici.
      Uf, m-am linistit: comunistii n-au muritu, doar un pic s-au hodinitu ;)

  3. boris marian@ ”Omul este, prin firea sa, supus autorității de stat.” Iertați-mă, ați spus că sunteți poet? Îmi amintiți de o replică din filmul La vita e bella: însoțitorul celui căruia i se făcuse remaca: ”Aa, e și poetul cu tine” răspunde: Știți, sunt și tapițer. Un om onest și, în virtutea acestei calități, poate chiar un poet în adevăratul sens.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro