Ministrul Daniel Breaz- un veritabil pericol public

Nu a fost de ajuns că dl. Daniel Breaz, profesor, chiar și rector la Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, a fost însărcinat, cu ocazia remanierii guvernamentale din noiembrie 2018, cu misiunea de desăvârșire a operațiunii al cărei obiect pare să fie acela de face praf cultura națională.
Operațiune de-a dreptul criminală, începută în vremea ministeriatelor catastrofale ale altor doi nepricepuți. Domnii Lucian Romașcanu, habarnamist, îngâmfat și autosuficient notoriu, și George Ivașcu, altminteri bun și brav director al Teatrului Metropolis, dar care la conducerea Ministerului nu a făcut nimic, dar absolut nimic notabil. Mai mult ca sigur, nu s-a priceput.
Pare-se că premierul Viorica Vasilica Dăncilă s-a gândit că sus-numitul domn ot Alba Iulia nu a comis suficiente gafe rușinoase și nu oricum, ci în cascadă, în calitatea de ministru al Culturii și Identității Naționale. Începând cu stâlcirea permanentă, încăpățânată a limbii române, continuând cu decorarea generalului Marin Dragnea, tristă parte supraviețuitoare din divizia de tristă amintire Tudor Vladimirescu ai cărei componenți au înconjurat Palatul Regal în ziua de 30 Decembrie 1947 spre a-l sili pe Regele Mihai să semneze actul de abdicare, și încheind cu prăpăstiile debitate referitoare la consumul de carte din România și la imposibilitătea stimulării în vreun fel al acestuia. Cu asta spălându-se rușinos pe mâini, dar dând o dovadă peremptorie a limitelor sale intelectuale. Avem de-a face cu considerații evident descalificante nu doar pentru condiția de demnitar cu rang înalt, ci îndeosebi pentru statutul de profesor universitar al celui căruia astfel de aberații i-au ieșit pe gură. Așa că doamna premier s-a gândit să-i dea ocazia Breazului cu pricina să se facă de pomină și să desăvârșească aruncarea în derizoriu și a postului de ministru al Educației, propunându-l interimar acolo, îndată după concedierea intempestivă a doamnei Ecaterina Andronescu. Reamintesc că statutul cu pricina a fost și el puternic șubrezit în timpul guvernării PSD-ALDE de lamentabila prestație a altor doi agramați notorii, posesori, numai ei și bunul Dumnezeu știind cum, de diplome universitare. E vorba despre neuitații și inenarabilii domni Liviu Pop-Genunche și Valentin Popa-Panglică. Acesta din urmă cocoțat în funcție și cu sprijinul umilitor și slugarnic a bună parte dintre rectorii universităților din România.
L-am văzut luni seara la Jurnalul de seară de la Televiziunea Digi 24 pe dl. Daniel Breaz. Fusese invitat de realizatorul Cosmin Prelipceanu ca să discute atât despre situația politică actuală, despre criza provocată de PSD care ține cu dinții de putere cât și despre condițiile jenante, în totală discordanță cu promisiunile electorale ale PSD din cursul campaniei electorale din anul 2016, în care a început noul an școlar în România. L-am ascultat pe dl. Breaz și pe măsură ce discuția avansa mi s-au accentuat, aproape fizic, revolta, rușinea că un astfel de individ cu valoare zero, total lipsit de coloană vertebrală care s-a întrecut pe sine în a linguși omnisciența d-nei Dăncilă ocupă astfel de demnități în ierarhia Statului român. Preț de 50 de minute cât respectivul ins a ocupat ecranul televizorului am fost încercat de o acută senzație de rău.
Dl. Breaz este, fără drept de apel, un diletant, un ambuscat, un uzurpator al însăși ideii de competență. Personajul cu pricina funcționează indubitabil și la modul bravissim în chip de argument în favoarea ideii că actualul guvern trebuie să plece cât mai repede. Dl. Breaz nu este altceva decât o mașină de vorbe, de sloganuri, de minciuni, de aberații. Un om contrafăcut, lipsit de orice urmă de substanță intelectuală. Ar fi funcționat perfect în vremea lui Dej și Stalin, ar fi făcut o carieră sigură debitând lozinci în timpul lui Nicolae Ceaușescu, se ghiftuiește acum în noua eră a ticăloșiilor PSD și a corifeilor acestora, indiferent că aceștia se cheamă Dragnea sau Dăncilă.
Iată însă că marți dimineață am aflat una și mai gogonată. Și anume că același domn Breaz ar fi debitat tot în cursul fatidicei zile de 9 septembrie, cu ocazia festivităților prilejuite de deschiderea noului an școlar, enormitatea că notele obținute de un profesor la examenul de titularizare nu contează. Că nu ar avea nici o relevanță pentru gradul de pregătire al acestuia. Că altele ar fi etapele și procedurile care îl validează pe un absolvent de facultate ca având aptitudinile și abilitățile necesare de a accede pe o perioadă teoretic nedeterminată la catedră. Dl. ministru, fie el și interimar, ori este complet rupt de realitate, ori zicând gugumănia cu pricina a vrut să își arate solidaritate cu colegul său Bogdan Matei, de la Tineret și Sport, căzut cu brio la examene ce țin de meseria pe care pretinde diploma lui universitară că ar ști-o, ori îndeplinește și la acest capitol la fel de dizgrațios, respingător și de slugarnic ordinele și indicațiile prețioase primite din partea minunatei doamne Dăncilă. Insa care nu pierde nici o ocazie de a se face de râs și în relație cu care Breazul în chestiune funcționează în chip de replică. La fel de tragi-comică. Sau, încă și mai grav, dl. Breaz este pur și simplu iresponsabil și reprezintă ceea ce se cheamă un pericol public.
Dl. Breaz, deși profesor și, încă și mai îngrijorător, chiar rector, pare-se că nu a auzit vreodată de ceea ce se cheamă educație continuă. Permanentă. De faptul că peste tot în lumea civilizată profesorii sunt supuși unor testări periodice menite să le revalideze statutul. Dl. Breaz preferă să ignore faptul că învățământul superior românesc este supus de ani buni (răiÎ de zile unui proces de degradare continuă, că în interiorul lui au înflorit corupția, fabricile de diplome, emiterea acestora pe bandă rulantă, fără reală acoperire în pregătire. În ceea ce se cheamă simplu și românește știință de carte. D-lui Daniel Breaz pare-se că puțin îi pasă ă examenele de dobândirea a Definitivatului și a feluritelor alte grade didactice s-au degradat și ele în cel mai inadmisibil mod cu putință. I-am sugerat o dată doamnei Andronescu să facă o cercetare simplă. Să analizeze cât de mare este ecartul între notele primite de unul și același candidat la tot mai insignifiantul și compromisul examen de definitivare în învățământ și la cel de titularizare. Singurul rămas cu adevărat serios.
Nu știu dacă în scurtul ei mandat d-na Ecaterina Andronescu a avut vreme să facă asta. D-na Andronescu nu a dat curs nici propunerii de a înființa o clasă specială de liceu seral în care să fie înscriși obligatoriu mulți dintre colegii ei de partid cu funcții, chiar cu doctorate. Clasă din care dl. ministru interimar al Educației ar trebui obligat prin decret prezidențial să facă parte. D-lui Daniel Breaz nu îi reiterez sugestia. Pentru simplul motiv că sper să fie silit să plece cât mai repede din ambele posturi ministeriale. Cu care în cel mai evident chip cu putință nu are nimic de-a face. La fel cum sper, pentru binele Universității 1 Decembrie, ca dl. Breaz să nu câștige un nou mandat de rector. Nu de alta, dar domnia-sa este, repet, un veritabil pericol public. Un impostor. Un fake.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro