luni, iunie 17, 2024

De ce nu sunt constituționale amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare

Ce e greșit la amenzile stabilite pentru încălcarea ordonanțelor militare

O lege trebuie să fie previzibilă. Omul de rând trebuie să știe clar ce n-are voie să facă și cum va fi sancționat dacă încalcă legea.

Claritatea și previzibilitatea lipsesc din art. 28 al O.U.G. nr. 1/1999 într-o asemenea măsură încât nu prea poți să știi ce nu ai voie să faci și pentru ce riști să primești amenda.

Articolele buclucașe sunt:

Art. 28. – (1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

Art. 9. –

Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite.

Adică, prin art. 28 din O.U.G. 1/1999, modificat prin O.U.G. 34/2020, se stabilește că orice încălcare a măsurilor și obligațiilor stabilite în cuprinsul ei se plătește amendă între 2.000 de lei și 20.000 de lei.

Și pentru ce scrie în ordonanțele militare.

Și pentru ce scrie în ordine.

Și pentru ce scrie în actele normative conexe.

Care ordonanțe militare? Nu se identifică, dar toate. Le cauți tu. Și cele care erau emise până la momentul apariției O.U.G. 34/2020 și pentru următoarele, de ce nu?

Care ordine? Ordinele ce țin de starea de urgență. Toate, le cauți tu.

Care sunt actele normative conexe? Ce înseamnă conexe? De unde îți dai seama că un act normativ este sau nu conex? Nu se spune.

Pentru omul de rând era aproape imposibil să își dea seama exact care fapte se încadrează la imensele sancțiuni și care nu. Nici pentru un profesionist nu era ușor sau clar. Și un profesionist putea să se înșele sau să fie de o părere diferită față de următorul profesionist, fie el avocat, polițist sau judecător.

Într-un stat în care domnește supremația legii, este important ca legea să fie cât de cât clară, previzibilă și să nu lase prea mult loc de mișcare, pentru că dacă este prea mult loc de mișcare, nu mai domnește legea, ci arbitrarul.

Curtea Constituțională a reținut că  „stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.”

Așa că decizia Curții Constituționale este una care vine să ne apere de potențiale abuzuri din partea autorităților, să garanteze că nu putem fi amendați pentru fapte pe care nu le putem identifica cât de cât în lege.

Ce se întâmplă acum?

Toate amenzile care au fost date începând cu data de 16.03.2020 pot fi anulate dacă sunt contestate în instanță, indiferent dacă au fost plătite sau nu și amenzile se pot recupera. Este vorba atât despre amenzile din forma inițială, cuprinse între 100 de lei și 5.000 de lei pentru persoane fizice, cât și cele majorate, cuprinse între 2.000 lei și 20.000 lei. La fel, vor putea fi anulate și amenzile de la la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

Ele nu sunt anulate automat, ci prin intermediul contestației la instanța de judecată.

Chiar dacă pe procesul-verbal scrie că el poate fi contestat în 15 zile de la comunicare, ele vor putea fi contestate până 1 iunie 2020 pentru că pe durata stării de urgență termenu de 15 zile nu a început să curgă.

Cât despre amenzi, poziția oficială este că poliția va amenda în continuare, dar cu amenzile mici, între 100 de lei și 5000 de lei stabilite anterior.

În realitate, amenzile aplicate în continuare vor putea fi contestate în instanță și anulate, indiferent dacă sunt la valorile mici sau valorile mai mari din forma modificată prin O.U.G. 34/2020.

Cum sunt sancțiunile previzibile?

Modelul clasic este în dreptul penal, unde sunt reglementate infracțiunile.

De exemplu, art. 193 Cod penal:

Art. 193. – (1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Clar, simplu și previzibil: avem o descriere a faptei (lovirea sau actele de violență) și pedeapsa care se aplică dacă o săvârșești (închisoare între 3 luni și 2 ani).

În codul penal nu scrie că nerespectarea interdicțiilor din cod se sancționează cu amendă, cu închisoarea sau cu detențiunea pe viață, ci definește fiecare faptă în parte și stabilește pentru ea câte o pedeapsă, între anumite limite.

Cum e în cazul altor amenzi

Contravenția este un fel de infracțiune în varianta light. Adică, prin legea contravențională, legiuitorul încearcă să oprească sau să pedepsească alte încălcări ale valorilor sociale, dar care sunt mai puțin grave decât infracțiunile. Fiind mai puțin grave, și sancțiunile sunt mai ușoare, adică amenda, nu închisoarea.  Dar și ele trebuie să fie prevăzute de lege, trebuie să fie clare și previzibile.

În Codul rutier, de exemplu, sunt definite cu o rezonabilă previzibilitate faptele, chiar dacă într-un mod destul de încurcat.

De exemplu, art. 99 din Codul rutier:

Art. 99. – (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice: […] 2. nerespectarea obligației de semnalizare a manevrei de schimbare a direcției de mers;

Nu e culmea clarității, dar dacă te uiți un articol mai sus și cauți valoarea punctului amendă, cam poți să îți dai seama ce nu ai voie să faci și ce pățești dacă te încumeți.

În cazul art.28 din O.U.G. 1/1999, tratarea în bloc a oricăror încălcări a tuturor dispozițiilor din zeci de acte normative (ordonanțe de urgență, ordonanțe militare, ordine, legi, etc.) nu respectă condiția clarității și a previzibilității, motiv pentru care Curtea Constituțională a decis că dispozițiile sale sunt neconstituționale și asta ne poate proteja pe viitor de abuzuri ale poliției.

Nu știu dacă ne protejează de virus, însă.

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. Situatii exceptionale, asa cum este starea de urgenta , necesita masuri exceptionale . Daca judecam ca un intreg si cu aceiasi masura ,intreaga legislatie a starii de urgenta poate fi contestata si atunci ce rost mai are decretul prezidential . Practic decizia CCR daca se extinde si la restul legislatiei aferente starii de urgenta produce o anulare a acesteia . In fapt masurile aplicabile intr-o astfel de situatie -STARE DE URGENTA – nu ar trebuie sa fie supuse controlului CCR .CCR ar trebuie sa se exprime doar in situatii de normalitate , nu de exceptionalitate . Pacat ca legislatia romaneasca nu poate face diferenta intre cele doua stari NORMALTATE versus EXCEPTIONALITATE.

    • @mafalda – Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu erau neîntrecuți în a invoca excepționalitatea. Modul cum și-a încheiat fiecare dintre ei cariera și viața ar trebui să fie învățătură de minte pentru oricine, dar se vede că nu e cazul. ”Cine are urechi de auzit …”

    • Daca presupunem ca Romania ar intra in razboi cu un inamic imaginar si ar intra in vigoare legile specifice acestei situatii, Gigel ar putea sa conteste in fata CCR-lui si ar primi drept de cauza pt ca CCR nostru este mai presus de toti, sunt „zei”.

  2. Asa ne e dat noua sa avem experti care ne explica doar ce au EI chef si nu ce ne intereseaza pe noi – „cei care respectam regulile”
    Cand ne vorbiti si despre „justa asezare a sarcinilor fiscale”?
    De exemplu: taxa de pod de la Fetesti care vine suplimentar peste taxa de drum. Daca taxa de drum e valabila pe toate drumurile tarii nu poti sa-mi ceri bani in plus ca sa trec un pod in conditiile in care nu exista alternativa fara taxa.
    Sau „taxa pentru eliberarea cărții de identitate”. Daca am o locuinta atunci platesc impozit pentru ea… sa ia bani de acolo pentru orice alte taxe.
    Suntem un popor de lași!

  3. Fiindca bag seama ca nu se vede padurea din cauza grataragiilor capacitati de comunicatele in discutie constat ca totul se limiteaza la „dai si lupta si lupta si dai”!

  4. Mi se pare ca explicatia data de tine se poate aplica la aproape orice lege. Nu sunt cunoscator de drept dar mi se pare ca de fiecare data cand vad in presa un text de lege acesta contine cuvinte pe care omul de rand nu le cunoaste (e.g. „conex”) sau o referinta catre altceva.

    Mi se pare ca in tribunalele Romaniei, subiectivismul bate logica cand vrea muschiul unui judecator

  5. Felicitari pentru articol, ati adus multe lamuriri necesare. Faptul ca guvernul si presedintele au sarit ca arsi fara argumente solide m-a facut sa cred ca si CC. a judecat in detaliu si are dreptate. Ce se mai putea face- 1. Toate declaratiile tiparite si vandute la unitatile de paine si bacanie, ori prin adm de blocuri. La 100 de milioane bucati pe luna pt 10 milioane de cetateni, cate 10 pe luna de pers., la 2 lei buc., se aduna 200 mil.lei. la doua luni inca pe atata. 2. Amenzile date, dar intre 1000-3000 lei maxim, raportat la venituri.3 Daca au stabilit deplasarea pe declaratii simple si netiparite, atunci sa fie o singura declaratie si trecute in sir, pe aceiasi foaie toate zilele de deplasare cu semnatura si nu zeci de declaratii de pers.4. Toate ordonantele sunt neclare tocmai pentru a facilita amenzile.5. Aceste amenzi se doresc a fi suportul financiar pentru toate cheluielile politiei si jandarmeriei, de la uniforme, hrana, benzina, chitantiere si pixuri, iar noua ne servesc gogosi.

  6. Articolul pune degetul pe rana in mod corect. CCR-ul a avut toate motivele sa declare neconstitutionala legea. Vina e a celor care au facut legea, nu a celor care spun ca nu e aplicabila pentru ca nu e bine facuta.

    Inteleg ca supararea pe CCR e mare si absolut corect justificata. Asta nu trebuie sa ne impiedice sa vedem anumite adevarari.

    In cazul asta CCR are dreptate, indiferent cum vrea Orban sau Iohannis sa dea o interpretare politica deciziei CCR. Legea, ordonantele, etc sunt ambigue si lasa prea multe portite abuzului si exagerarilor.

    Un alt exemplu a fost cu condamnarea numai dupa legislatia primara. Iarasi CCR a avut dreptate cand a zis ca dosarele bazate pe incalcari de regulamente interioare, in general pe legislatie secundara trebuie oprite. Imaginati-va ca un administrator de bloc iti da o amenda ca ai incalcat regulamentul facut de el ca nu ai voie sa te plimbi in jurul blocului decat intre 9 si 9h30 dimineata. Tot el pune si cuantumul amenzii.

    Nu intru in amanunte, ideea e ca a urlat toata presa ca CCR-ul ii scapa oe infractori. In realitate, procurorii care au facut dosarele i-au scapat pe infractori, pai asa se face un dosar?

    Sigur, CCR-ul a scos si multe perle politice, vezi ultimul caz cu Kovesi, CCR-ul e vinovat de interpretari ale Constitutiei care au dus grave dezechilibre intre puterile statului, CCR-ul si-a depasit competentele devenind curte de justitie in loc de curte constitutionala.

    Insa si presa sare la gatul lor fara discernamant.

  7. Mulțumim pentru lămuriri.
    Așadar, politicienii și comentatorii care se aberează și se dau cu fundul de pământ nemulțumiți de decizia CCR nu au nicio justificare.
    La Cotroceni, la Guvern oare nu există juriști? Cum s-a putut ajunge la asemenea aberații?

    • Avem de toate dar ne lipsesc oamenii carora sa le pese cu adevarat. Cum a putut sa ajunga Dancila si/sau Orban prim ministri?
      Uite-i pe astia: http://www.clr.ro/
      au posibilitatea sa comenteze _orice_… crezi ca o fac?

  8. Unde au fost toate „capetele astea luminate” de juristi. Nu a fost nici o atentionare imediat dupa aparitia sanctiunilor.
    In plus cum se face ca circa 95% din populatia tarii a inteles foarte bine ce nu este voie sa faci si ca poti fi pedepsit daca incalci restrrictiile.
    Care tara europena a mai avut un aflux de ,5 milioane de oameni veniti din zone de focar? Si da, o mare parte din populatia Romaniei este departe de afi disciplinata.

  9. Un exemplu limpede de imbecilitate/smecherie avocateasca, care, cu ajutorul instantelor, in Romania trece drept justitie.

    Cum naiba sa specifici clar in legislatie ce nomative se vor da in viitor, in perioade de criza? In perioade de criza lucrurile sunt imprevizibile, tocmai asta e scopul; sa facilitezi luarea rapida a unor masuri punctuale.

  10. ” De ce nu sunt constituționale amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare”.
    Simplu: pentru ca cau fost concepute de habarnisti.

  11. La un nivel mult mai ridicat problema a fost lămurită chiar aici, pe contributors.

    Dan Cristea Contributors 6 Decembrie 2012

    Românii nu au structură. La noi lucrurile nu au început, cuprins și sfârșit. Discursurile publice sunt alunecări continue de teren, din care, în final, rămâne doar un vast și nedefinit moloz. În el, pe undeva, zac (probabil) îngropate idei.

    Dar România în sine, însăși țara nu are structură. Dezvoltarea urbanistică a orașelor românești este definiția haosului. E aproape amuzant când cineva mai pretinde acum că o anume construcție “nu se încadrează în peisajul urbanistic al zonei”. Care peisaj? Amalgamul de case aruncate peste blocuri aruncate peste buticuri a devenit, dintr-o dată, un “peisaj”?

    Ca să nu mai vorbim de legislație. Ca avocat, am încercat multă vreme să port cu mine în tribunale compendii editate de legi. A trebuit să renunț frustrat: legislația fiscală, cea a achizițiilor publice, ba chiar și procedura se modifică din 3 în 3 luni. O suită neverosimilă de inovații ciudate și răzgândiri amețitoare, dezarmante chiar pentru un jurist, darămite pentru un justițiabil.

    În fine, mandatele publice îmi par apogeul lipsei noastre de organizare. Nu am reușit niciodată să descopăr o planificare a mandatului unui demnitar: cum s-a gândit să înceapă acomodarea, în ce proiecte și-a propus să investească majoritatea timpului în funcție, cum va arăta evaluarea finală a activității sale.

    Marele șoc al carierei mele de public speaker a fost acela că, ajunși pentru prima oară la Oxford, juriul refuza să ne noteze ideile, chiar dacă dovedeam cea mai bună cunoaștere a temei în dezbatere dintre toate echipele. Am întrebat de ce – “no structure, no merit” (“nu ai structură, nu ai merite”) mi s-a răspuns. Ce lecție grea și adevărată: algoritmul de stabilire a curgerii unui discurs previne asupra calității vorbitorului, ba chiar și asupra calității argumentelor ce vor fi expuse.

    ȘI RECUNOSC CĂ AȘ VOTA IMEDIAT LA ALEGERILE DE DUMINICĂ CU ORICE POLITICIAN PE CARE L-AȘ AUZI ARGUMENTÂND CU INTRODUCERE, CUPRINS ȘI ÎNCHEIERE. AR FI UN SEMN BUN PENTRU O ȚARĂ FĂRĂ STRUCTURĂ.

    Și de Dl. dr. Vlad Stroescu pe hotnews la 06.10.2012

    După părerea mea însă, nu atât cantitatea de informație este implicată în generarea anxietății, ci calitatea ei, sau, mai bine zis, profunzimea ei logică. “Profunzimea logică” este un termen informatic inventat de Charles H. Bennet și, deși nu sunt matematician, îl înțeleg ca pe o măsură a organizării structurale a informației. De exemplu, descrierea exactă a unui morman oarecare de nisip constă într-o cantitate foarte mare de informație, și de o mare complexitate, pentru că necesită descrierea poziției fiecărui grăunte de nisip în parte. Descrierea unui castel de nisip, însă, deși poate conține mai puțină informație, și mai simplă, este mult mai organizată, deci are o mult mai mare profunzime logică.

    Informația pe care o încasăm zilnic are un grad foarte mic de profunzime logică. De la știrile TV la informațiile medicale „de pe forumuri”, culorile peisajului urban care ni se impun conștiinței în fiecare minut, toate acestea sunt, cel puțin astfel prezentate, mult mai aproape de aleator decât de structura logică. Nu există nici timpul necesar înțelegerii profunde a tot ceea ce procesăm. RĂSPUNSUL NATURAL AL MINȚII ȘI AL CORPULUI LA HAZARD ESTE ANXIETATEA, ADICĂ PREGĂTIREA PENTRU CELE MAI PROASTE SCENARII. Ca să luptăm împotriva anxietății, am putea așadar să ne străduim să creștem profunzimea logică a vieților noastre „informaționale”, acolo unde putem.

  12. Contraventiilor respective nu le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului 2/2001 prin care orice agent poate da avertisment in loc de amenda in bani – oricând are chef? Mă mir… doar PSD permitea astfel de „scapari” in legi?
    Sa iau un exemplu la intamplare: un agent de la Supraveghere Piață de la RAR cand se duce in control la un service auto credeti ca da amenda sau avertisment?

  13. Pus amenzi serioase la acei care au facut aceste legi. Si nu prin vot, dar sa-i penalizam la bani, cum fac ei cu noi. Se joaca?

  14. OUG nr.1/99 s-a dat la repezeala, minerii erau pe drum, graba poate (?) explica multe. Alo, Valeriu Stoica, inteleptul PNL ! Cum de nu i-a dat nimanui prin minte sa puna lucrurile la punct ?
    „Astia-s oamenii, cu astia defilam !”
    De vre-o treizeci de ani !!!
    Chiar asa, cine avizeaza documentele juridice emise de guvern ?
    Ce pazeste „Consiliul Legislativ ? Sau consilierii Guvernului si ai Presedintiei ?
    Superficialitate, incompetenta, neglijenta … Cand ai in fata ticalosi-ticalosi dar care stiu carte – multa – si au experienta …

  15. Doua comentarii pe paliere diferite.

    1) Am fost pus de mai multe ori,dintro pozitie pe care o ocupam,in situatia sa aplic legile si m-am lovit uneori de ambiguitati ,absenta claritatii sau,uneori,chiar de lipsa unei logici formale existente in unele din ele

    Din acest motiv sunt perfect de acord ca orice act normativ,indiferent ca elege,OUG,ordonanta,
    HG etc,etc trebuie sa fie cat mai clar formulat astfel incat sa poata fi inteles si aplicat cat mai usor de toate partile interesate si de cei care-l aplica si de cei care sunt subiectul aplicarii lor.

    2) In situatia concreta a amenzilor pentru incalcarea ordonantelor militare mi-as permite o explicatie sau o interpretare care suna asa :

    Rolul acestor amenzi si mai ales marimea lor a fost acela de a DESCURAJA pe cei mai putin dispusi ( n-as vrea sa-i cataloghez altfel ) sa respecte masurile si obligatiile prevazute in ordonante ( masuri circulate si in spatiul european) menite sa stavileasca raspandirea coronavirusului.

    Am o doza mare de indoiala ca ele,amenzile,ar fi fost si executate silit DUPA stingerea temerilor legate de raspandirea virusului,caz in care o solutie juridica ,inclusiv de genul celei promovate de CCR ar fi fost salutara.

    Avand in vedere ca virusul nu a fost inca stavilit Decizia CCR nu face altceva decat sa-i incurajareze pe cei dispusi sa nu se conformeze iar rezultatul ar putea fi o cresterea in continuare a numarului celor afectati de COVID-19.

    Cu alte cuvinte Decizia CCR nu era oportuna in momentul asta si din acest motiv ma duce gandul chiar la o manevra politica din partea Curtii.
    Ar exista motive sa credem ca CCR ar avea ceva de impartit cu Guvernul si Presedintia !

    • @sile1 – decizia CCR e una dintre puținele dovezi de normalitate, într-o Românie infestată de mii de mici Ceaușești. În cursul aplicării ei, cineva interpretează întotdeauna legislația, începând cu polițistul de pe stradă, continuând cu procurorul și judecătorul și ajungând până la CCR.

      În aplicarea ei pe stradă, interpretarea legislației rămânea la bunul plac al polițistului, iar marii patrioți ai neamului exact asta susțin, că polițistul de pe stradă e mai îndreptățit să interpreteze legea decât CCR.

    • Sa vedem daca am inteles.

      Deci, rolul acestor amenzi atit de mari incit sint imposibil de platit a fost DESCURAJAREA (prin inspaimintare) si nimeni (AUTORITATILE, adica) nu s-a gindit vreodata sa fie executate silit (binecunoscuta omenie romaneasca),…

      (adica un fel de „Ionica: Lupul la OIIIIIIIIII!”.)

      …iar CCR a ratat ocazia sa fie unealta docil-patriotica care sa le anuleze atunci cind AUTORITATILE i-ar fi facut un semn discret cu ochiul, dar asta numai „DUPA stingerea temerilor legate de raspandirea virusului”.

      (adica un fel de „Ionica: V-am pacalit! HAHAHA!”.)

      Nu rezulta din text cine da stingerea temerilor, dar sa trecem peste, deocamdata.

      Aud ca, la toamna, CORONA se intoarce. Si-atunci…

      AUTORITATILE vor repeta figura cu amenzile astronomice, iar
      lumea se va re-inspaiminta disciplinat.

      (adica, inca un episod „Ionica, in toiul noptii: Lupul la OIIIIIIIIII!”.)

      Dupe care, virusul pleaca si CCR anuleaza, disciplinata, amenzile.

      (adica, inca un episod „Ionica: Ce v-am mai pacalit! HAHAHA!”.)

      Ce crezi matale, sile1, ca va face natia la a treia infatisare fata cu tehnicile de DESCURAJARE prin inspaimintare ale lui Ionica, pardon, ale AUTORITATILOR? Si cita incredere va mai avea in astfel de AUTORITATI, in general vorbind? Cum se poate guverna o tara in care poporul si-a pierdut increderea in onestitatea AUTORITATILOR? Si ce viitor are tara aceea?

      Mi-a placut grozav formularea lui sile1 „DUPA stingerea temerilor legate de raspandirea virusului”. Fiindca aici e tot șpilul.

      Cine stabileste momentul „stingerii temerilor”?
      Si daca temerile persista ani de zile?
      Mie mi se pare, dupa cite vad, ca temerile persista atit cit au nevoie unii sa persiste.

      Mi-a mai placut si parerea lui sile1 ca „Decizia CCR nu era oportuna in momentul asta”, fiindca mi-a amintit de vremurile democratiei socialiste, in care adevarul nu putea fi spus niciodata fiindca… „nu e momentul”- iti sopteau confidential propagandistii bolsevici, lasindu-te sa crezi ca „se lucreaza la…” si ca va veni el, momentul ala, intr-o zi.

      Istet, nevoie mare, sile1. Dovada vie ca ce-i romanesc nu piere.

    • Si credeti ca amenzile de 1000-3000 de lei sunt mici si ca nu sunt descurajante! Pensia medie in Ro este de 1200 lei si jumatate si ceva din cohorta de pensionari o detin si inca o treime sub aceasta suma. Apoi salariul net la depaseste 5000 de lei si nu sunt f.multi ce au acest salariu. Cei amendati ca au dat petreceri, in special rromi, ori altii cu declaratii false, le-a pasat de aceste amenzi?!!!!. Intrebarea este, ce isi doreste acest guvern, sa dea amenzi destul de mari dar sa fie incasate, sau sa dea amenzi astronomice pe care nu le va incasa niciodata si in plus cu zeci de mii de procese, aglomerand instantele ?!!!!

  16. Asa au gandit ai nostri guvernanti ca amenzile mari sunt singura modalitate de a face pe romani sa stea in case. In linii mari tactica a functionat, lumea a stat in case.

    Acum dupa 15 mai se vor distinge mai clar cele 2 categorii:
    – cei care au stat in casa de frica amenzilor mari si a interpretarii discretionare a prevederilor din ordonante din partea organelor de ordine;
    – panicarzii, care cel mai probabil vor continua izolarea si vor critica masurile de relaxare: de ce e atata lume pe strazi, de ce sunt atatia fara masca, de ce se permite sa fie aglomeratie in supermarket, de ce nu gasim cate un aparat de dezinfectare la fiecare colt de strada, etc…

  17. „O lege trebuie să fie previzibilă”

    Ca om de rând pot să vă asigur că nu. Toate legile țării sunt imprevizibile. De altfel nici măcar Constituția noastră nu e nicidecum previzibilă căci oricând e posibilă o nouă interpretare -in funcție de componența Curții/Parlamentului- și, prin urmare o nouă aplicare in plan legislativ/in instanțe.

    Nu numai legile țării adoptate de Parlament sunt imprevizibile, ci și cele emise de Uniunea Europeană care ni se aplică și nouă, fără să știm prea clar când, pentru cât timp, in ce context.

    Deci avem 2 rânduri de legi pentru oamenii de rând. Pentru ceilalți nu se știe.

    „Claritatea și previzibilitatea lipsesc”

    Ca om de rând interesat de ordine și de respectarea legii, preocupat să nu iasă din sfera legalității, deci cu câteva sute de legi citite până acum, pot să vă asigur că NICIUNA din legile țării cunoscute de mine nu se remarcă prin claritate. In plus, Constituția țării nu spune nicăieri că legile trebuie să fie clare.

    Deci legile țării (plus cele de import ce se aplică direct sau prin filtre locale) sunt, in mod obișnuit, imprevizibile, ambigue, confuze, incoerente și proaste. Dar nu neconstituționale, ci, din contră, fix in spiritul Constituției, care la rândul ei e o varză din care nimeni nu pricepe nimic sau poate extrage ce vrea sau ce-i convine. Dacă legile ar fi clare, logice, concise, in sprijinul cetățeanului, Parlamentul/Guvernul nu ar reuși să strice întruna societatea și mecanismele sociale, iar capacitatea infinită de a reglementa a autorităților ar fi imediat pusă in discuție de către oamenii de rând ce nu ar mai accepta atât de ușor o falsă reprezentare. Deocamdată insă nu avem răgaz pentru rațiune, suntem prea ocupați cu lectura și aplicarea aberațiilor legale.

    Și incă ceva, așa, o rugăminte de la un om de rând: unde anume, in textul pe care ni l-ați oferit, este menționat articolul/articolele de Constituție pasămite încălcat/e de OUG cu pricina? De ce este neconstituțională Ordonanța? că, să mă scuzați, dar nu am reușit să descopăr vreun argument.

    • nici macar vidul legislativ nu mai e ce credeam noi, avand in vedere ca o lege de abrogare (a pensiilor speciale) tocmai a fost si ea declarata neconstitutionala;
      nici nu indraznesc sa ma gandesc cat de neconstitutionala poate fi obligatia de a respecta orice lege si, mai ales, sa nu avem dreptul sa contestam fiecare viol constitutional la care suntem supusi in fiecare zi

      • Prin 2010, cind cu diminuarea salariilor bugetarilor, CCR a decis ca e neconstitutional sa diminueze si pensiile.
        Acum, si-ar da singura un sut in spate daca nu ar fi decis ca neconstitutionala abrogarea pensiilor speciale.Raul facut e bun-facut. Poate o noua lege a pensiilor ar indrepta ceva.
        Vorba unui contemporan: parerea mea.

        • diminuarea si abrogarea sunt proceduri diferite; in plus, pensia contributiva naste un drept constitutional, pe cand pensia speciala e doar o pomana facultativa

    • Ca om de rand n-ai cum sa intelegi legile, de multe ori dupa cum se vede nici specialistii nu sunt de acceasi pareri.
      Legile intr-o democratie au devenit extrem de sofisticate, daca privesti numai la literatura de specialitate iti poti lua campii.
      In opinia mea, tocmai datorita acestei neintelegiri a legii multi oameni o ignora, n-o respecta sau pur si simplu o sfideaza, facand „propriile leg”, vezi lumea interlopa insa ajunsi o data in fata legilor reale faca referire le ea, avocati buni putand sa „scoata” mult daca sunt bine platiti.
      Actul jurisdictional a devenit si el „marfa” care se tranzactioneaza in functie de cat esti dispus sa investeti, vezi armatele de jurisiti care lucreaza pt. tot felul de companii etc.ect. de regula in scopul gasirea acelor „portite” in lege care iti permit tot felul de lucruri din zona gri.
      Intr-o democratie nici o lege nu poate fi perfecta, de aceea ele nu pot fi pe intelesul omului de rand chiar daca la prime vedere pare sa fie asa.
      Vedem de mult ori verdicte hilare insa legale, pe care nu le poate intelege un om normal, frustarile devin din ce in ce mai mari.
      Jurisprudenta a devenit ceva ce poate fi folositor numai unora iar provernul, mori cu legea in mana, este mai actual ca nici o data.

  18. Totul ar fi fost simplu si constitutional daca:
    – era un cuantul clar descris: – esti prins prima data x RON, a doua oara X RON, esti prins in parcul inchis XRON, esti prins pe strada: XRON, pe strada dupa 10 X RON, fara declaratie la tine: X RON. Asa te trezesti cu 20000 dintr-o data fara sa ai idee. Radu Banciu de exemplu si-a luat un 10.000 RON cand se intorcea de la serviciu. La libera interpreatre a lui nea agentu’ .
    Din cauza aceasta e mai mult decat salutara si importanta aceasta decizie a CCR. Data viitoare sa dea o ordonanta facuta la birou, nu pe genunchi de cei 3 mutzunachi.

  19. „Care ordonanțe militare? Nu se identifică, dar toate. Le cauți tu. Și cele care erau emise până la momentul apariției O.U.G. 34/2020 și pentru următoarele, de ce nu?
    Care ordine? Ordinele ce țin de starea de urgență. Toate, le cauți tu.
    Care sunt actele normative conexe? Ce înseamnă conexe? De unde îți dai seama că un act normativ este sau nu conex? Nu se spune.”

    mi se pare ca e similar cu oricare lege ce a suferit modificari ulterioare;
    care modificari ulterioare ?
    le cauti…
    si mai trebuie sa si platesti juristi si avocati care sa-ti desluseasca legile, care inainte sa fie clare ar trebui sa fie usor accesibile tuturor, transparent, gratuit, structurat, la cateva clickuri distanta;
    un autor de pe-aici chiar propunea un „recensamant al legilor”

  20. zeci de milioane de oameni au inteles sa stea in casa si sa se duca numai sa si ia mancare si medicamente; nu chiar din prima intradevar, in Suedia i a apucat si experimentatul

    scriai pe o foaie de hartie de unde pana unde mergi si puneai data …
    daca lucrai , de la secretariat luai alt model care era valabil 30 de zile …

    inginerie cuantica intradevar …radical din pi plus integrala tripla

    ce va mai place sa bateti campii…gramezi de specialisti in drept si filozofi

    iar aia care s au strans sa faca un gratar , nu au gasit in lege cuvantul ceafa de porc si bere azuga
    nu apucasera nici sa invete sa numere pana la 3 …asa ca au fost luati pe nepregatite

    sumele mari intradevar ….aici e cam stramba situatia ,

    inteleg ca e mai constitutional sa murim ca prostii cat mai multi.

    in turma.

    • corect!
      toti au impresia ca agentii care dau amenda au o problema.
      de fapt agentii aveau/au posibilitatea sa dea doar avertisment in loc de amenda.
      e multa brambureala in comunicare, totul din cauza neinformatizarii. zilnic procesele verbale ar trebui inregistrate la nivel national intr-o baza de date comuna.

    • Nu, stimabile. Spui un neadevar si o stii prea bine. Oamenii au fost obligati sa inghita tot ce li s-a impus. Unii de frica, altii din oportunism, cativa cu entuziasm, ca dumneata. Cum ar fi ca voi, entuziastii, sa stiti pe propria piele cum este sa va molipsiti de virusul Wuhan si sa fiti bagati un an-doi intr-o baraca a ministrului Tatar, cu mancare la gamela si termometru in gura. Fiindca voi veti intelege si veti fi fericiti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Nicoara
Laurentiu Nicoara
Laurențiu Nicoară este avocat în cadrul Nicoară & Dilihei - Cabinete de Avocat Grupate. Crede în accesul la justiție, în dreptul la un proces echitabil, în lupta pentru drepturile justițiabililor și în frumusețea avocaturii.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro