joi, mai 19, 2022

10 metode de reducere a consumului de petrol și salvare a planetei

Pe 18 martie 2022, International Energy Agency (IEA) a propus un plan cu 10 măsuri de  reducere a consumului de petrol:

Având în vedere criza energetică globală emergentă declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, Planul în 10 puncte al IEA pentru reducerea consumului de petrol propune 10 acțiuni care pot fi întreprinse pentru a reduce cererea de petrol cu impact imediat – și oferă recomandări privind modul în care aceste acțiuni pot contribui la deschiderea drumului către o evoluție mai sustenabilă a cererii de petrol pe termen lung.

Înființată în 1974 ca urmare a crizei petroliere din 1973, IEA este o organizație interguvernamentală având misiunea de a face recomandări referitoare la o piață energetică mondială stabilă. Teoretic, recomandările IEA sunt adresate celor 31 state-membri. România nu face parte din IEA, prin urmare și cele 10 metode recent publicate despre reducerea consumului de petrol sunt strict informative pentru guvernul român.

Liderul IEA, Dr. Fatih Birol, a declarat că este probabil ca criza energetică declanșată anul trecut să se intensifice anul acesta, pentru că există o diferență importantă față de situația din 1973: actuala criză nu implică doar petrolul, ci și gazele naturale, care afectează producția de electricitate și transporturile (automobile, autobuze, camioane, vapoare). Pentru că țările sunt acum mai interconectate, o perturbare a unei singure surse de aprovizionare (de ex., Rusia) poate produce un impact semnificativ asupra piețelor energetice globale.

Pe scurt, ce măsuri punctuale propune IEA în vederea reducerii consumului de petrol? Răspunsul este ilustrat în Fig. 1:

Fig. 1. 10 metode de a reduce consumul de petrol, conform IEA (18 martie 2022)

Câteva comentarii despre planul IEA în 10 puncte:

1. Reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 km/h.  Dacă aveți o problemă urgentă de rezolvat, timpul dvs. nu are nicio valoare conform planului IEA.

2. Lucrați de acasă până la trei zile pe săptămână, dacă este posibil.  Dacă este un ordin guvernamental, ca și purtarea obligatorie a măștilor anti-COVID, nu aveți de ales/comentat.

3. Duminici fără mașini în marile orașe.  Dacă plănuiați să vă duceți copiii duminică la grădina zoologică sau la o competiție sportivă, schimbați-vă planul.

4. Faceți mai ieftină utilizarea transportului public și stimulați micro-mobilitatea, mersul pe jos și cu bicicleta.  Este interesant să circuli cu bicicleta în decembrie sau ianuarie, mai ales în zonele montane, nu-i așa?  Dar, hei, nu uitați că veți pedala pentru a salva planeta!

5. Utilizarea alternativă a mașinilor private pe drumurile din marile orașe.  Noi, cei de o anumită vârstă, ne amintim de legea/decretul lui Ceaușescu din anii ’80 ai secolului trecut, când autoturismele personale putea fi conduse în duminicile „cu soț sau fără soț”.  Dar metoda #5, preconizată de IEA în 2022, propune utilizarea alternativă indiferent de ziua săptămânii. Adică, mașinile particulare vor avea „acces alternativ” pe drumurile publice: cele cu numere pare în unele zile ale săptămânii și cele cu numere impare în celelalte zile ale săptămânii.  Dacă aveți o programare la spital pentru ziua de 12, și mașina dumneavoastră are un număr impar, n-o veți putea folosi.

10. Grăbiți adoptarea de vehicule electrice și mai eficiente. Aici aș avea multe de comentat, pentru că de-a lungul anilor am scris pe Contributors despre numeroasele și importantele probleme cu care se confruntă utilizarea electricității drept combustibil pentru diversele mijloace de transport.

Presupunerea că electricitatea generată de energia eoliană și cea solară vor înlocui combustibilii fosili pentru transport înseamnă, bineînțeles, că mașinile electrice vor elimina nevoia de benzină și motorină. Astfel, aceleași surse de electricitate, nesigure și intermitente, vor trebui să satisfacă nu doar cererea actuală, ci și pe cea suplimentară care va fi impusă de vehiculele electrice.[1]

Tranziția de la combustibilii fosili la electricitate implică și un aspect adesea trecut cu vederea: accizele sau taxele pe carburanții (benzină, motorină, benzină de avion), acea sumă pe care șoferii o plătesc la pompă cu fiecare galon (litru) cumpărat. De exemplu, statul în care locuiesc, Pennsylvania, mă taxează cu $0.586 pe galon de benzină (este cea mai mare taxă din SUA, mai mare decât cea din California). Nu este o taxă pe carbon, ci o sumă de bani pe care statul o folosește pentru menținerea infrastructurii rutiere. Cu alte cuvinte, eu și zeci de milioane de americani, care conducem mașini pe benzină/motorină subvenționăm substanțial pe posesorii de autovehicule electrice.

În mod tradițional, reparațiile și îmbunătățirile aduse autostrăzilor naționale au fost finanțate în principal prin intermediul taxelor federale și de stat colectate la pompă. Deoarece vehiculele electrice nu au nevoie de benzină pentru a funcționa, acestea nu contribuie la întreținerea autostrăzilor prin intermediul unei taxe pe benzină.

În condițiile în care se cere reducerea grabnică a consumului de petrol, statele vor pierde sume semnificative din taxarea carburanților.  Și aceste sume ar trebui recuperate cumva de la utilizatorii de vehicule electrice, care nu contribuie la menținerea infrastructurilor rutiere, deși mașinile lor au un impact mai mare asupra drumurilor fiind cu sute de kilograme mai grele decât echivalentele lor cu ardere internă.

Nu ar trebui ca și electricitatea folosită la încărcarea bateriilor electrice să fie taxată precum benzina și motorina? De exemplu, per kWh la stația de încărcare. Minnesota a propus deja o taxă de $0,051/kWh. Iar pentru încărcarea la domiciliu, se poate imagina o taxă de folosire a drumului (Road User Charge), care s-ar baza pe numărul de kilometri parcurși într-un an, taxă care se poate colecta cu ocazia reînnoirii talonului de înregistrare a autovehiculului electric.

IEA ar fi trebuit să mai adauge un posibil al 11-lea punct pe lista de măsuri destinate reducerii consumului de petrol. Multe state americane și, bănuiesc, din alte părți ale lumii, se confruntă cu scăderea taxelor pe carburanți, chiar dacă ponderea transporturilor electrice este relativ mică în prezent. Dar viitorul este al electricității, așa ne spun politicienii „verzi” și eco-propagandiștii. Sper că nu vor obiecta la o taxare a carburantului lor „verde”. Toți trebuie să salvăm planeta, nu-i așa? Nu doar unii șoferi.

Și celelalte măsuri (nediscutate) de reducere a consumului de petrol conțin serioase limitări ale libertății individuale. Și ce se obține, în final? IEA prevede că, dacă TOATE cele zece  recomandări ar fi puse în aplicare, se va realiza o economie de 2.7 milioane barili/zi, adică ~2.7% din consumul anual preconizat pentru 2022 și 2023. Cifra avansată de IEA este echivalentă cu cele 2.5 milioane barili/zi de petrol rusesc, despre care se presupune că vor dispărea de pe piețele globale în următoarele luni din cauza lipsei de cumpărători dezgustați de războiul din Ucraina. O coincidență interesantă…

Pe de altă parte, președintele Biden a cerut companiilor petroliere americane să-și crească producția pentru a ține pasul cu cererea de pe piață, iar Jennifer Granholm, secretara Departamentului de Energie al SUA, a transmis personal un mesaj asemănător liderilor executivi din domeniul combustibililor fosili reuniți la Houston (CERAWeek, 9 martie 2022).

Deși pe hârtie cele 10 îndemnuri de economisire a petrolului arată bine, în realitate este greu de crezut că vor fi luate în considerare de marii consumatori mondiali. De exemplu, un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să comenteze dacă președintele Biden intenționează să se adreseze poporului american cu vreo cerere de economisire a energiei, pentru că o astfel de acțiune implică riscuri politice care, în contextul alegerilor din noiembrie, ar putea schimba compoziția Congresului.

The New York Times citează, într-un articol publicat pe 18 martie 2020, pe Kathleen Sgamma, președinta Western Energy Alliance, care reprezintă companiile de petrol și gaze. Comparând economisirea energiei cu privațiunile, Sgamma a declarat:

Nu vrem niciodată ca oamenii să facă risipă de energie. Dar vreți să le spuneți americanilor că nu pot merge cu mașina la școală și la serviciu și că nu-și pot încălzi casele? Nu uitați că tot ce aveți pe masă este făcut din petrol și gaze naturale.

Alegerile din noiembrie au o miză importantă pentru administrație Biden. Dacă republicanii câștigă una sau ambele camere ale Congresului, scad considerabil șansele președintelui de a-și vedea adoptată agenda sa climatică.

Democrații nu uită ce-a pățit Jimmy Carter în alegerile prezidențiale din 1980. Cu trei ani înainte, Carter avertizase poporul american: Pur și simplu, nu mai avem petrol și gaze naturale….Nu trebuie să fim egoiști … să îndurăm fără să ne plângem și să facem sacrificii. În campania din 1980, Carter s-a îmbrăcat cu un pulover și le-a cerut americanilor să-i urmeze exemplul și să reducă temperatura la termostat pentru că țara suferea de penurie energetică. (La noi, Ceaușescu cerea să mai îmbrăcăm o haină-două…) Răspunsul cetățenilor americani a fost alegerea pentru două mandate a unui președinte republican lucid, Ronald Reagan, și câștigarea Senatului. Răspunsul cetățenilor români s-a lăsat așteptat până în 1989.

Același articol din NYT mai citează o declarație interesantă a directorului IEA. Pe fondul  crizei umanitare și a celei energetice, agravate de războiul din Ucraina, nu trebuie să uităm o a treia criză, și anume, criza climatică. Prin urmare, toate cele 10 măsuri pe care le punem pe masă nu numai că abordează problema restrângerii pieței petrolului, dar ajută și la pregătirea drumului pentru atingerea obiectivelor noastre climatice, Birol dixit.

Deci, batem șaua să priceapă cine trebuie…

 Concluzii

Pentru a prospera în secolul al 21-lea, cei 8 miliarde de locuitori vor avea nevoie de mai multă energie, nu mai puțină. Desigur, este preferabil ca această energie să fie curată, dar și ieftină, abundentă, fără intermitențe, fără impacturi asupra mediului înconjurător. Din păcate, nici o cantitate de energie eoliană și solară incrementală nu poate asigura vreodată independența energetică a unei națiuni. De ce?

Pentru că instalațiile combinate de energie eoliană și solară nu produc în mod regulat suficientă energie atunci când este cea mai mare nevoie de ea. Astfel, un sistem de generare a energiei eoliene și solare va fi permanent dependent de trei factori: (1) combustibilii fosili de rezervă (securizare sau backup), (2) stocarea de rezervă, (3) ambii factori precedenți. Dacă se consideră eliminarea primei dependențe, atunci totul se reduce la stocare. Un sistem fără combustibili fosili, bazat pe producția de energie eoliană și solară, este complet inutil fără o stocare suficientă pentru a acoperi toate momentele de generare simultană insuficientă.[2]

Apare atunci problema specială a stocării, un adevărat călcâi al lui Ahile pentru energiile regenerabile.[3] Fără rezolvarea stocării nu se poate obține o independență energetică bazată doar pe energie eoliană și solară, fără combustibili fosili („inamicii” climatici ai planetei).  Creșterea energiei regenerabile a scos la iveală o nouă problemă: lipsa de soluții de stocare fezabile a energiei produse.

Există un număr de întrebări pe care fanii energiilor „verzi”, ca și politicienii de tip Green Deal le tratează cu multă discreție. De exemplu:

Câtă stocare este necesară pentru un oraș, un județ sau o țară întreagă?  Cât ar costa?  Este costul acceptabil? Cât ar trebuie să scadă costul stocării pentru ca energiile regenerabile să-și atingă potențialul deplin? Care este eficiența stocării, adică ce pierderi de energie se vor înregistra la trecerea de la încărcare la descărcare? Cât timp trebuie să fie stocată energia între generare și consum?  Există baterii sau alte dispozitive de stocare care pot stoca energie pentru o astfel de perioadă fără ca aceasta să se scurgă în totalitate sau în cea mai mare parte? A fost vreodată demonstrată fezabilitatea unui sistem fără combustibili fosili bazat doar pe energie eoliană, solară și stocare? Care sunt posibilitățile de extindere a flexibilității rețelei electrice?[4] Există suficiente materii prime minerale (litiu, cobalt, nichel, mangan etc.) și pământuri rare care să satisfacă necesarul de baterii de stocare? Etc., etc., etc.

Putem, desigur, să aplicăm cele 10 măsuri de reducere a consumului de petrol. Problema este ce punem în loc pentru a satisface nevoile energetice crescânde ale celor 8 miliarde de locuitori ai planetei. Va trebui să găsim soluții pragmatice și inteligente,  că de cele politice și propagandistice ne geme podul.


NOTE:

[1] Cranganu, C., 2021, Electric Vehicles and Their Dependence on Big Oil, in Cranganu, C., Climate Change, Torn Between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, pp. 163 – 168.

[2] Cranganu, C., 2020, Riscă „energiile curate” să deraieze eforturile de încetinire a încălzirii globale : Despre efectul „gâtului de rață”, in Cranganu, C., Schimbările climatice Un ghid (uneori) incorect politic, Ed. Integral, pp. 38 – 44.

A0, L., et al., 2016, Challenges and progresses of energy storage technology and its application in power systems, J. Mod. Power Syst. Clean Energy, vol. 4, pp.519–528.

[3] Cranganu, C., 2021, The Transition to 100% Green Energy – An Exercise in Magical Thinking, in Cranganu, C., Climate Change, Torn Between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, pp. 1 – 13.

[4] U.S. Department of Energy, 2019, Solving Challenges in Energy Storage Updated July 2019.

Distribuie acest articol

134 COMENTARII

  1. Cele 10 masuri se refera exclusiv la transport. Doar transportul consuma energie?
    *******
    Cel mai pagubos consum al auto nu e viteza marita, aprops cele mult discutate 10km/h nu aduc absolut nimic, ci blocajele in trafic cind mii de auto stau ore in sir cu motoare mergind.

  2. „Pic cu pic se face plinul ”sau cum privind din sensul invers, cel al acelor de ceasornic , lucrurile doar trebuie inteles cum fiecare dintre noi are obligatia de as reduce connsumul de energie atasat ambientalului personal si asta nu pentru a salva planeta ci pentru a redirectiona propriile venituri spre alte zone ale comertului mondial .Putem cheltui aceste sume de bani economisite in diferitele moduri existente ca parte a noilor nevoi personale .Trebuie sa tinem si noi , cei mai virstnici , pasul cu tehnologia .Nu cetatenii sunt marii consumatori de energie dar ei pot revigora ,prin simpla economisire a consumului de energie, alte sectoare ale economiei . Desigur, evidenta ne arata cum totul este la inceput de drum si inca nu este inchis lantul de producere ,transport, ,distributie si vinzare a noilor forme de energie ce este pusa , acum, la dispozitia cetateanului .Dupa cum vedem Europa trebuie sa se desprinda de dependenta fata de petrolul si gazul rusesc .Solutiile alternative nu elimina insa nevoia de petrol si gaze (cel putin in acest moment ). Pina la urma totul se rezuma la decizia personala a fiecarui membru al comunitatii .Solutiiile , ce tin de textul propus noua dezbaterii , sunt doar niste simple propuneri care (unele dintre ele ) si-au dovedit ineficienta .Modalitatea de a schimba perceptia cetateanului, pe acest subiect ,este si ea in sarcina sistemelor MEDIA ce ar trebuie sa incerce sa schimbe perceptia cetatenului transformind astfel decizia personala in fapta .Nu cred ca cineva poate avea vreo forma de indoiala atunci cind vorbim de perspectiva viitorului energetic, la nivel mondial si nu cred ca mai toate marile entitati economice, aflate in concurenta in sistemul energetic international, fac lucrurile ” la plesneala ” fara avea asigurate si materiile prime necesare unui viitor imediat , evident nu secular , ca parte a modului de a investi sume uriase de bani in ceea ce noi numim Energia Verde .Inca o data !? Putem aprecia cum , aproape de fiecare data in istoria paminteana ,oricare formula de noutate a avut si are si acum contestatarii ei . Sa ne aducem aminte doar de aparatia primelor automobile si de ceea ce a generat acesta aparitie ca dealtfel si la aparitia TVurilor .Dar pina la urma asta inseamna EVOLUTIA . Orisicare „sut in fund” inseamna un pas inainte ”. Nu trebuie sa fim speriati de asta si chiar daca lucrurile nu vor evolua pozitiv si energia verde va deveni un esec este stiut ca nici un loc parasit nu va ramane vesnic gol .Asta este esenta capitalismului .Mecanismele stiintifice sunt, in marea lor majoritate ,doar incercari repetate si imbunatatite ce pot sau nu pot duce la descoperiri stiintifice .„Vazind si facind ” poate fi explicatia a tot ceea ce ne inconjoara .Sa nu ne panicam . Sa facem economii la energie(metodele sunt stiute incepind cu a nu lasa apa sa curga nonstop la robinet pina la incercarea de ati folosi automobilul doar atunci cind e nevoie ) si sa cheltuim banii astfel economisiti in alte scopuri ce ne pot apropia de realitatea zilelor noastre .Cumva trebuie aratat cetatenului si beneficiile unei actiuni , personale, de acest fel .

  3. Energia verde poate fi stocata in hidroenergie la fel de verde iar bazinele de acumulare de apa pot fi reincarcate prin pompare inversa.
    In Romania, aceasta infrastructura exista si reprezinta aprox 30% din total energie produsa.

    Apoi, energia verde poate fi stocata in bateriile masinilor electrice care pot fi folosite si reversibil pentru a asigura consumul de electricitate al unei case.

    Mai exista si varianta transformarii energiei solare sau eoliene in hidrogen si apoi reconversia inapoi in electricitate.

    Etc… Solutii sunt .

    Eu personal am masina electrica si panouri solare si studiez posibilitatea achizitionarii unui microgenerator de hidrogen.

    • „In Romania, aceasta infrastructura exista si reprezinta aprox 30% din total energie produsa.”

      Din total energie produsă, sau din total energie HIDRO produsă ? Nu de alta, dar energia hidro cu greu atinge 30% din totalul energiei produse în România, cu sau fără pompare inversă… Indiferent cum ar fi, poate ne dați și niște link-uri care să documenteze temerara dvs afirmație.

      Altfel, nu pot decât să fiu complet de acord cu o altă afirmație a dvs: „Energia verde poate fi stocata in hidroenergie la fel de verde”. La fel de verde, și anume cu o puternică nuanță de maro-căcăniu aș spune eu. Pentru că atât energia hidro, cât și cele eoliană și solară, deși nu emit direct CO2 în momentul producerii energiei electrice, au per total un impact negativ îngrozitor asupra mediului înconjurător. De la distrugerea ireversibilă a habitatelor și poluarea mediului cauzată de imposibilitatea practică a reciclării unor materiale cheie, până la emisiile de CO2 care au loc în procesele tehnologice de construcție a facilităților de producție, dar care sunt „ascunse din pix”, ca să nu strice poza.

    • @Cetatean – câte panouri solare ai, cât au costat cu tot cu instalare și câtă energie electrică produc ele zilnic? În câți ani îți recuperezi investiția?

      Până acum am întâlnit o singură persoană care a avut răspunsurile corecte la întrebările astea, dar și acea persoană a recunoscut cinstit că instalația fusese subvenționată printr-un program guvernamental. Asta însemnând că era ecologistă pe banii altora.

      În UK, multe din seturile de panouri solare instalate înainte de 2017 au fost deja date jos, capacitatea unui set era de 3,5kWp, absolut insuficient pentru o gospodărie, iar investiția se recupera în peste 20 de ani. După 2017, când guvernul a retras facilitățile oferite pe bani publici, nu mai apar pe nicăieri seturi noi de panouri solare pe acoperișuri, iar multe din cele vechi au dispărut și ele. Firmele care au mințit oamenii în privința eficienței economice au dat deja faliment, iar clienții nemulțumiți vor fi probabil despăgubiți tot din bani publici, până la urmă.

      • O sa fie cam greu pentru baietii care lucreaza in sistem go fast, sa stea tot timpul sa incarce bateria. Poate si akm-urile tot cu energie verde vor fi. Tancurile vor folosi custi de veverita, eventual upgradate cu steam.
        Noaptea mintii si back to stone age.

        • Cum s-ar fi refugiat sute de mii de ucraenieni cu masini electrice ? iar cu tancuri electrice nu cred ca se poate gastiga ceva.
          Suna absurd insa sunt realitati.

          • vezi ca Ferdinand Porsche facuse niste tancuri pe motoare electrice (putem spune ca erau hibrid)
            mai erau niste tancuri mici cu telecomanda pe care le foloseau in oras

            nu e complet electric, dar nici nu e complet pe motor termic

            Full electric poate i-ar fi chiar in avantaj ar fi mai silentios

      • In Romania, din fudulie, este exact pe dos: care are bani de spart, masini cat casa si panouri cat acoperisul, si asta cat mai mare.
        E drept, stau intr-un areal de oameni fuduli, si nu doar de urechi.

      • Stimate domnule Harald,

        Investitia totala a fost de 29.000 lei cu TVA inclus si contine 22 panouri de 380W cu inverter trifazat si 8,3 kWh capacitate. Produce in medie la 30 kW/zi si la consumul meu mediu anual de 1200 kW/luna (este folosit si pentru incalzire si ACM) asta inseamna o amortizare a investitiei in maxim 2 ani !

        Am aplicat deja si pentru programul Casa Verde si primesc inca 20.000 lei de la stat cu care mai instalez 5 kw hibrid.

        Acum 5-6 ani era o problema majora cu eficienta panourilor si cu costul foarte mare. intre timp, ambele s-au rezolvat si de aceea nu putem compara un sistem panou.

        P.S. Daca mai creste pretul kWh timpul amortizarii evident scade.

            • @Cetatean – deci susții că, indirect, ai plătit chiar tu instalația, din taxele și impozitele tale. Abia ăsta e un adevărat perpetuum mobile :)

        • @Cetatean – 30 kW reprezintă putere. Ce înseamnă 30 kW pe zi?! E ca și cum ai spune că ai o mașină de 160 de cai-putere pe zi :)

          Cât despre ”asta înseamnă amortizare a investiției în maxim 2 ani”, asta înseamnă altceva: nu te-ai uitat nici măcar pe niște date tehnice reale, ai inventat ”maxim 2 ani” la plesneală, chiar în timp ce scriai comentariul. Vino cu minciuni mai bune :)

          Câtă energie a produs ieri instalația ta, într-o zi de martie?

      • Nu inteleg aceste cifre. Cum adica 3.5 kwp insuficient pentru o gospodarie? Ce fel de gospodarie? Cati mp, ce incalzire avea, ce sistem de izolarie, ce consumatori, cati oameni locuiau?
        Daca vreti calcule va dau eu rapid. 1 KWp costa aproximativ 1000 EUR cu tot cu invertor. La 5 KWp instalata, platesti 5000 EUR. Cat produc? Depinde de zona si soare dar in medie in Romania poti considera o medie de 3.5 ore/zi – medie anuala. Asta inseama 1,277 ore de functionare pe an. 5KWp*1277 = 6387 KWh produsi intr-un an. Daca legea compensarii cantitative nu ar fi fost mazilita chiar si la un pret de 0.8 RON/KWh, 6387 KWh ar fi insemnat 5110 RON/an. Adica 1000 EUR/an deci 5 ani amortizare. Din cauza ca legea compensarii a fost mazilita , ar mai trebui adaugate baterii de vreo 3.000 EUR ceea ce duce amortizarea spre 8 ani. Daca 1 KWh de curent va deveni 1.6 RON, perioada de amortizare se injumatateste.

        • @calin – da, meștere, 3,5 kWp înseamnă că instalația aia nu produce mai mult de 3,5 kW nici dacă o iluminezi cu 5 sori deodată. Un duș electric decent are singur 8,5 kW, nu mai discutăm de restul consumatorilor din casă.

          La Manchester se amortizează în 23 de ani un set din alea de panouri solare, sunt calcule repetate în mii de familii. Poate la Zimnicea se amortizează în 15 ani, dar garantat nu se amortizează ”în maxim 2 ani”, cum zice tovarășul tău într-ale aberațiilor.

          6.387 kWh nu produci într-un an nici cu o instalație de 10 kWp. Oamenii au luat credite de la bancă în baza documentațiilor oferite de firmele care instalau panourile, iar aici legea nu glumește, asta se cheamă fraudarea clientului. Să mori tu că ți-ai instalat acasă instalația pe care o descrii și ai obținut 6.387 kWh în ultimele 12 luni?

          • Harald draga, sunt niste grupuri pe facebook unde oameni simpli isi posteaza productia de energie electrica si cam toti au aceleasi cifre. Eu inca nu mi-am montat panourile dar urmeaza sa o fac peste vreo 2 ani cand voi finaliza constructia casei.
            Referitor la cei 3,5 kWp asa cum ii spuneai si tu colegului de pe forum, incurca puterea instanta cu energia. Si daca omul ar avea 8.5 kw putere instalata, daca are nevoie de apa calda noaptea, panourile fotovoltaice nu te ajuta. Daca omul are in schimb niste baterii, calculele trebuie facute in energie produsa pe zi si energie consumata pe zi.
            Imi voi monta panourile pe un acoperis tip terasa si acestea vor fi montate la unghiul si orientarea optima (poate chiar cu solar tracker) nu montate pe acoperis in doua ape in care una din laturi sigur nu are expunerea optima. Un prieten bun are montate panouri pe casa si la 5 KW putere instalata a produs 3720 KWh pe anul 2020 asta in conditiile in care productia lui s-a dus doar in consum propriu instant (fara baterii). Cu alte cuvinte, omul nu a reusit sa consume tot ce a produs cand soarele stralucea pe cer. Deci afirmatia ta ca „6.387 kWh nu produci într-un an nici cu o instalație de 10 kWp” nu sta in picioare nici intr-un exemplu concret total neoptim. Am sa revin anul viitor cu noile cifre pentru ca omul a devenit recent prosumator si injecteaza in retea. Exemplele tale cu oameni care au luat credite de la banca pe niste cifre date de firmele care instalau panouri, e posibil sa fie adevarate. Daca panourile sunt montate dar nu exista consumatori ziua (ci mai mult noaptea) curentul nu se produce (tehnic vorbind) pentru ca nu are unde sa „curga”.
            P.S. Panourile fotovoltaice se calculeaza la o radiatie solara de 1000 W/m^2 desi in Romania e cam 1200 W/m^2. In Manchester cam 800 W/m^2 (deci Manchester e sub cei 1000 W/m^2). Ca sa fim totusi „politically correct” la peste 1000 W/m^2 radiatie solara, la panourile fotovoltaice (standard) le creste rezistivitatea si prin urmare cei ~20% randament se diminueaza astfel incat si daca duci in desert un panou de 20% randament nu vei obtine 20% din 2000W/m^2 (cat e radiatia solara in desert).

            • @calin – foarte bine. Când ai să-ți montezi instalația și ai să ai date reale, mai discutăm.

              Apreciez faptul că ai mai revenit la realitate, o instalație de 5 kW ar putea produce 3.720 kWh brut într-un an întreg, fără invertoare și fără baterii la încărcat. Nu am garanția că i-a produs într-adevăr, dar cifra e realistă, înseamnă că ai totuși o oarecare stimă de sine, dacă ai scăzut de la 6.387 kWh la 3.720 kWh :)

          • Nu vreau sa intru in polemica, fiecare crede ce vrea.
            Eu cu panourile de la mine de pe casa ieri am produs 28,33 kWh.
            Voi nu aveti decat sa il credeti pe ala din Malta.
            In rest sa fiti sanatosi si la punga grosi !

            • Da. Vezi că între timp am găsit oferta distribuitorului de unde ai luat tu datele pentru instalația ”ta”:

              https://profyheat.com/produs/sistem-pv-ongrid/

              Cine vrea să se convingă poate apăsa butonul ”trifazat II” și îi apar exact cele 22 de panouri ”ale tale”, cu 8.3 kW putere instalată. Nici să minți nu știi! :)

          • Harald, ia fisa tehnica la un invertor din anul 2022 (ia unul random dar cat de cat de firma). Spune-mi tu daca vezi acolo o eficienta de 80%. Eficienta in zilele de azi e intre 93% si 98%. Ti-am mai zis intr-un comentariu anterior ca orice radiatie solara peste 1000 W/m^2 nu iti va produce mult mai multa energie electrica datorita cresterii rezistentei la panourile fotovoltaice. Omul acela a facut calculele cu 5.7 ore/zi in medie. Eu ti le-am facut cu 3.5. Daca vrei musai musai sa scazi eficienta invertorului, inmuleste cei 6.387 kWh cu 0.93 (eficienta minima) si obtii 5939 kWh/an. Eu zic ca tot e bine.
            In plus, tu vii aici cu acel articol si incerci sa zici ceva de genul „pai daca in Malta sunt 5.7 KWh/zi/KWp (deci 5.7 ore de functionare la maxim), in Romania nu pot sa fie 3.5 pentru ca Romania nu e in mijlocul Mediteranienei”. Dar nici nu vii cu niste exemple din Romania. O dai in extreme, Manchester, Malta…

          • @calin – nu mă interesează calculele tale fanteziste. Mă interesează cifre reale, iar tu nu ai cifre reale. Dacă dintr-o singură postare ți-ai adus aminte să incluzi și randamentul invertorului, e clar că vinzi baloane de săpun.

            Exemplul cu Malta are alt rol: unul ca tine ia cifrele de-acolo și le prezintă oamenilor care și cum ar fi valabile pentru România, fără să-i spună omului că e vorba de estimări din Malta, nici măcar de valori reale din Malta.

        • @Calin
          nu e relevanta marimea gospodariei; una normala va avea in fiecare zi perioade de consum simultan cu putere de 5kw; rotund: 1kw frigider + 2kw masina spalat + 2kw PC+TV + iluminat;
          factura lunara e sub 200lei, cam 2000lei/an; o instalatie de 8,3kw s-ar amortiza in 15ani; daca adaug costuri de montaj, durata mai creste peste cei 15ani;
          si cu ce riscuri ?
          1. sa nu ai nici cei 5kw in zile innorate de iarna si la ore tarzii
          2. sa ramai fara curent cand nevasta baga in priza fierul de calcat, cuptorul electric, expresorul, incarcatoare de baterii, AC-ul si al doilea TV sau PC
          3. instalatia sa necesite costuri de intretinere sau inlocuirea panourilor inainte de sorocul celor 15ani de amortizare; bateriile ar trebui schimbate o data la cativa ani si nu-s ieftine

          eu unul nu vad de ce ar merita sa-mi asum aceste riscuri, cand de la retea as obtine cu costuri mai mici un serviciu sigur si fara bataie de cap

          • @Prototipescu eu zic sa nu te bagi in discutii daca nu stii cum functioneaza curentul si sistemele fotovoltaice. Tu dai aici niste cifre si exemple care par sa fie pentru sisteme off-grid unde tu vrei ca puterea instanta a consumatorilor sa fie in sincron (sau mai mica) fata de puterea instanta a panourilor, putere care variaza in functie de soare. Nu are sens sa ai un astfel de sistem fara sa bagi in schema si baterii.
            Apoi, pentru sistemele on-grid sa-ti explic putin cum functioneaza (tehnic). Invertorul tau scaneaza reteaua (grid) in primul rand pentru a determina frecventa (adica forma undei sinus de curent) astfel incat si el sa produca aceeasi forma la aceeasi frecventa de timp pentru ca altfel risti sa pui in scurt circuit sistemul (mai exact ar fi ca si cum ai pompa apa de la tine din bazin impotriva apei pompate de la reteaua principala de apa). Cand unda sinus e sincronizata, atunci e ca si cum ai pompa apa de la tine din bazin in acelasi sens cu apa de la retea.
            Apoi, invertorul scoate cu vreo 5-10 volti peste tensiunea de la retea, asta pentru a „convinge” curentul sa plece de la tine inspre consumatori. Cine sunt consumatorii? Pai consumatorii care „mananca” acel curent produs de tine sunt cei pentru care rezistivitatea e cea mai mica. Concret, curentul produs de tine, va fi prima data consumat de catre aparatele cele mai apropiate de invertor (deci cele de la tine din casa). In cazul in care consumatorii tai cer mai mult decat produce invertorul, „diferenta” vine natural de la retea, fara sa-ti bati capul. In cazul in care consumatorii tai cer mai putin decat produce invertorul, aproape 100% din curent va veni de la tine, iar surplusul de curent produs de panouri si neconsumat de tine va parasi casa ta si va ajunge in retea la cei mai apropiati vecini.
            P.S. Din baterii poti sa tragi niste curenti extraordinar de mari, deci poti sa ai consumatori mult peste puterea ta instalata de panouri. Defapt nici nu mai au vreo legatura puterea instalata cu puterea instanta a consumatorilor.

            • @calin – eu zic să nu-ți dai cu părerea despre ce știe sau ce nu știe @PF, înainte de a citi măcar vreo 100 de comentarii de-ale lui :)

            • @calin
              discutia vad ca de fapt este ca dumneata vrei sa ne obligi sa cumparam curent produs de panourile tale la amiaza, pe cand noi avem nevoie de electricitate numai seara;
              multumesc, ca si eu pot sa produc frunza la caini ieftin, dar nu gasesc clienti

            • @Prototipescu eu nu vreau sa oblig pe nimeni nimic dar dumneata vii aici cu niste cifre aberante fara vreo sustinere logica. „factura lunara e sub 200lei” la cine e factura lunara sub 200 RON ca la casa mea de la tara facutra e de vreo 30 RON/luna, la altul care se incalzeste cu pompa de caldura e 600 RON/luna. Nu poti sa vii sa dai cifra de 200 RON factura la curent ca fiind una universal valabila. Din acel punct chiar nu mai are niciun rost discutia. Ti-am mai spus, pentru un sistem off-grid (asa cum pari tu sa descrii) ai nevoie obligatoriu de baterii, baterii care te vor ajuta sa consumi noaptea cand dormi, si curentul produs in timpul zilei.

    • Solutii sunt… spune Cetateanu nea Ion
      Omanii rai nu vor sa le implementeze. De ce?

      PS acumularea prin hidro inseamna sa ai un lac de acumulare sus si unu jos. De obicei exista unu sus, sa vedem une-l faci pe ala jos… solutii cetatenesti exista… ha, ha… cu asemenea solutii am ajuns in ghearele lui Putin

    • Sau energia intermitenta din surse regenerabile ar putea fi folosita la producerea hidrogenului, rezolvand problema stocarii si a reconversiei ulterioare in energie electrica.

    • Felicitari, ai demonstrat ca un Perpetuum Mobile poate exista! Auzi ca cica putem pompa apa inapoi in bazin, produce energie si tot asa.

    • Termodinamică săraca zice că consumi de câteva ori mai multă energie “verde” ca să desfaci O de H decât rezultă din combinarea lor. De unde o iei?

    • “ Apoi, energia verde poate fi stocata in bateriile masinilor electrice care pot fi folosite si reversibil pentru a asigura consumul de electricitate al unei case.”
      Adică umpli bateria ziua și folosești noaptea. Atunci când folosești masina? Încarci bateria noaptea când nu ai soare și te ceva pe panourile tale?

      • Cu masina consumi doar necesarul pana la locul de munca si inapoi (in cel mai bun caz 100-150 km/zi) restul de pana la 400-500 km cat au autonomie bateriile masinii ramane nefolosit. Iar de incarcat verde se poate incarca si la locul de munca sau poate fi compensata plata cu energia verde furnizata in retea, etc…

        • „Cu masina consumi doar necesarul pana la locul de munca si inapoi ”

          Eu (inca nu am permis) vreau sa ma joc de-a Mad Max, nu sa joc cum canta partidul.
          Acestea pe care le spui pot fi valabile in cadrul proiectului Venus, insa doar pe hartie si in prezentarile 3D, ambele utopice oricum.
          Omenirea a strabatut drum lung pana aici, n-o s-o lasam (eu si aia nazisti, cei mai multi adica) sa piara din cauza unor amatori de telecomenzi.

    • Vine imediat @Florix și ne povestește că energia nucleară poate costa până la 150 euro / MW și îl susține prietenul lui, @CS, cu recomandarea de a folosi eoliene + baterii de litiu. Care nu costă decât 100 mil euro / GW. Însă vântul bate doar 25% din timp, astfel încât numai costul stocării ajunge la 400 de euro / MW real disponibil, la orice oră din zi și din noapte.

      Adăugăm la asta și faptul că în lipsa subvenției, nu merită nici măcar înlocuit generatorul defect, la o turbină deja existentă și cu ocazia asta înțelegem de ce în Texas sunt demolate cu dinamită. S-a făcut șmenul pe bani publici la instalarea lor, și-a încasat fiecare partea, dar lecția de iarna trecută, când au înghețat, a fost extrem de instructivă.

      https://www.youtube.com/watch?v=LbDnLiu6DCE

  4. E adevarat ca bugetul IEA este destul de mic dar, asa mic cum este, daca asta este ceea ce pot sa produca, nu numai ca sunt bani aruncati, asta ar fi bine, sunt bani cu valoare negativa. Asemenea propuneri nu se pot implementa decat dupa reforme legislative profunde, cetatenii antagonizati vor protesta si mai mult si, dupa toate aceste eforturi, rezultatul va fi abia notabil. Este halucinant ca o institutie internationala poate sa scrie astfel de aberatii al caror singur efect va fi ca vor alimenta teoriile conspirationiste care si asa abunda.
    Pe urma, toate aceste „solutii” se concentreaza pe transport care nu reprezinta (am verificat pentru SUA) decat 23% din utilizarea totala de combustili fosili. Ce facem cu restul? Electricitatea este pe locul 2 cu peste 20%. Are mari sanse sa treaca pe locul 1 in stilul asta. Mi se pare ca, daca locuiesti in Franta si vrei sa fii ecologic, are sens sa iti cumperi o masina electrica pentru ca cea mai mare parte a energiei electrice provine de la centralele nucleare dar daca esti in Germania nu vei aduce nicio imbunatatire, energia electrica, din cate stiu, este generata tot de combustibili fosili. In rest, ar fi multe de spus despre masurile respective dar sunt atat de stupide incat nici nu merita comentate individual.
    O ultima precizare, ca sa nu fiu de acord cu tot articolul, presedintele Carter a platit si pentru administrarea crizei ostaticilor de la ambasada SUA din Teheran. Nici macar nu sunt sigur ca ar fi avut ce sa faca in situatia respectiva dar publicul a perceput, destul de corect, o imagine generala de neputinta si incompetenta.

  5. La ora actuala singura problema nerezolvata a energeticii mondiale o reprezinta decuplarea productiei de consum, adica stocarea.
    Tehnologiile sunt pe piata, la niste costuri care nu le fac fezabile (pompare-acumulare, hidrogen, aer comprimat, stocare mecanica, baterii). Toate astea reprezinta incercari de a face ceva pentru a da bine la public, vai ce ne ocupam noi de asta. Singura tehnilogie pentru baterii care ar putea face diferenta este fier-aer, dar este inca in stadiu de scalare a puterii.
    Daca faci un calcul ca sa transformi energia electrica in energie electrica prin intemediul hidrogenului ajungi la un randament net de 10% si multe probleme de stocare si comprimare a hidrogenului (sute de bari) si foarte multi bani investiti. Chiar am cunoscut o firma care face un proiect mare de acest tip si radeu de stupiditatea ideii dar era pe bani europeni.
    … exista o tara, Republica Dominicana care are cel mai mare numar de zile din lume in care sistemul energetic nu a foslosit combustibili fosili, daca imi aduc aminte vreo 250 de zile – deci se poate, problema e ca uneori comparatiile nu se pot face.

  6. … toata lumea e de acord ca petrolul e foarte important si nu trebuie irosit (folosit drept combustibil) si ca este deja penurie, dar sunt destui „observatori” care nu au nici o alta solutie dar imping pe masa cu obstinatie neajunsurile „verzi” care chiar daca nu sunt chiar 100% verzi sunt totusi un progres.
    Ciudata abordare si ciudata logica. Transporturile sunt bazate pe randamentul unui motor termic de 41% in cazul diesel, ca sa nu coboram mai jos la cele pe benzina, dar si asta sunt sigur ca o stim cu totii.

    • Ben zen… toata lumea e de acord cu dezvoltarea unor tehnologii noi pt energie. Unde ne despartim e rolul statului, al impozitelor, al amestecului in piata libera.

      Fii sigur ca piata va gasi o solutie, nu politicienii.

    • @Ben_Zen – randamentul motorului e doar un parametru nesemnificativ în cadul costurilor de transport. Un camion electric pe șasiu de Iveco Stralis costă exact dublu (330.000 de euro) față de același camion diesel, iar camionul electric poate parcuge cel mult 270 km pe zi, în rest trebuie să stea la încărcat. Camionul diesel poate parcurge până la 1.470 km pe zi, cu echipaj de doi șoferi.

      Asta înseamnă că îți trebuie 6 camioane electrice și 6 șoferi pentru a transporta pe aceeași distanță aceeași cantitate de marfă pe care o transportă un singur camion diesel cu doi șoferi. Cele 6 camioane costă aproape 2 milioane de euro, în timp ce un singur camion diesel costă 165.000 de euro. Nu-i așa că randamentul motorului diesel e singurul lucru care te împiedică să-ți cumperi 6 camioane electrice, să anagajezi 6 șoferi și să oferi servicii de transport ecologice? :)

      • Nu ai auzit ca preocuparea de capetenie a „inaltelor foruri” „green” este dezastrul ecologic pe care il produce invazia rusa, nicidecum nu se gandesc sa bombardeze flat acea invazie rusa sa opreasca catastrofa ?

  7. Va multumesc, domnule profesor.
    Cind a aparut articolul mi-am adus imediat aminte de anii ’80, apoi mi-am zis ca Dr Birol asta nu intelege pe ce lume traieste dupa care am cautat ce doctorat are tipu’. In „energy economics”. S-ar zice ca pricepe. Daca e asa atunci s-ar putea emite ipoteza ca explozia preturilor la energie e dorita. Asta inseamna condamnarea definitiva a unei parti mai mari a societatii omenesti la saracie si impingerea celor care erau in pragul saraciei inapoi de unde venisera. Daca asta e planificata e treaba de Procuratura.

    Ieri la supermarket cineva a pus pe banda un sac cu carbuni. Ma rog, mangal. Cind casierita i-a spus pretul omu-a-nceput sa bombane si a renuntat. Pretul unui nenorocit de sac de carbuni s-a dublat.
    Pretul unui vapor cu carbuni e dublu si uneori triplu YoY. Da’ ce-o fi, maica, nu se mai extrage? S-o fi terminat? Or fi disruptii majore in minerit, vreo catastrofa majora prin subteran? O fi scazut oceanul si vreun port major nu poate opera? Nope, fundamentele pietei sint de vreun an cam aceleasi pe oferta. Ai ceva necazuri pe transport dar tarile UE tot cumpara in draci. Columbia, S Africa, Indonesia, Canada si, hait, Rusia vind cit de mult pot. (US nu ca l-au contractat pe tot la intern pentru tot anul si cererea e atit de mare incit se vor redeschide citeva mine).
    Acuma, de unde cererea asta de carbuni atit de mare? S-au facut in EU centrale noi? Nu, se redeschid insa unele vechi. Na-ti-o frinta, pai nu era „cih” carbunele ca, da, e murdar si polueaza? (Nu exista poluare cu codoi, pericolul e in PM, oxizi, pulberi, citeva alte substante daunatoare si noua si „mediului”- de parca noi n-am face parte din el, dar sa trec deocamdata peste-, acolo trebuie facut ceva si unii au si facut: exista azi centrale pe carbuni ale caror emisii sint apropiate de cele ale respiratiei umane! Greu de crezut insa ele chiar exista. Aici ar trebui „penenerit” ceva in energetica romaneasca, sa inlocuim fierataniile care si-au facut treaba si nu mai fac fata nici tehnic si nici nu se pot apropia de cerintele de mediu actuale cu echipamente moderne, mai eficiente si mai curate. E momentul sa o facem. Si sa ne-apucam naibii de Cernavoda!)
    Totusi, de unde foamea asta de carbuni in UE cind toata lumea-i da cu moristi si solareala? S-a mai spus de nenumarate ori si aici si la alte articole: cu cit se instaleaza mai multe capacitati w&s si altele intermitente, cu atit creste nevoia de back-up e mai mare. Societatea nu poate functiona doar cind bate vintul. In ecuatia asta solar nu conteaza, poate fi bun doar sa incalzesti niste apa calda menajera, nici sa incarci in toata viata lui un telefon nu poti (sau preferati exemplul expertilor in chixuri monumentale, pe numele lor Abengoa? Mai sint si altii). Dar ce conteaza atunci? Nuclear, petrol, gaze, hidro si, nomina odiosa, carbuni, pe astea te poti baza. (In opinia mea the smart choice ar fi ca din gaze sa faci produse cu valoare adaugata mare nu sa le arzi. Macar uree si alte asemenea daca nu esti in stare de mai mult – ca tot e pe teava o criza a ingrasamintelor. E drept ca asta ia timp si minte limpede. N-am vazut nici macar o opinie de gen pe la vreun euro-de-asta parlamentar.
    Bine insa ca vis a vis articliera scrie: „reducerea consumului de gaze prin electrificare”. Valeleu, bula demnitarului. Cum, madam? Pai ia mai da-o dracu’ Politehnica. Ce Facultate de Energetica? Inchizitia eco pe ei! Geologie? Astia or fi buni la ceva doar cind ne facem studiul geotehnic pentru case? Zau? Pai lasa ca va trebui sa trecem Carpatii prin tuneluri forate de autostrada. It’s payback time, guys, veti vedea cit e de usor, cit dureaza si cit costa asa ceva!

    • O mica precizare: exista un tunel de autostrada, cel de la Sacel de pe A1. Acela nu este un tunel forat, acela este un tunel cut&cover, mult mai simplu de executat si cu mult mai ieftin si mai simplu la toate cele: sapi un sant, betonezi jos daca trebuie, ridici pereti din beton de-o parte si de alta, pui peste toata treaba un capac de beton, peste pamint+sol si plantezi ceva. Job done.
      Inca, fiind scurt la Sacel nu ai nevoie de alte angarale strict necesare la tuneluri mai lungi dar dificil de executat: evacuarea apelor din masiv, aeraj puternic non stop pentru eliminarea gazelor de esapament si a particulelor in suspensie + altele generate de trafic ca sa nu-ti tuseasca sau mai rau, sa-ti lesine soferii, galerii de evacuare in caz de accident sau, Doamne Fereste, incendiu, energie pentru instalatiile astea, paza 24/7, mentenanta.
      Nu s-a facut pina acum asa ceva in Romania, exista oameni care au facut tuneluri foarte lungi pentru aductiuni de ape, insa astea sint mult mai inguste si mai putin inalte decit unul de autostrada. Pe sub Rezervatia Gemenele exista un ditai tunelul, nu mai stiu cit de lung, 18 km executati si in folosinta?, care debuseaza in zona Clopotiva, asta fiind in partea cealalta a muntelui, in Bazinul Raul Mare(!). (Hidrotehnica are oameni care stiu sa faca asa ceva, planul initial era sa aduca apa inclusiv de mai la Est, din Bazinul Rau Barbat, in total vreo 30 km de tunelarie!, investitie partial abandonata pe considerente „de mediu” – actuala Cabana Carnic este fosta colonie de muncitori care au lucrat acolo) insa, cu tot respectul pentru cei care au gindit si facut asa ceva, e alt animal, mai mic, fata de un tunel forat de autostrada!

  8. Cel putin punctele 1,2,4,6,7 au fost deja implementate in UE, iar pandemia (lucrul de acasa) si razboiul din Ucraina au venit ca o „manusa” peste mainile fine de ecologisti-propagandisti. Insusi Borell, Inaltul Rep. al UE are afaceri cu energii regenerabile verzi din care castiga enorm. Deja limita de viteza a scazut cu cel putin 10km/h in multe orase europene si pe autostrazi. Aud ca in Olanda limita maxima este 100; inainte era 130. Le covoiturage (car pooling) este ceva firesc in Franta sau Belgia. Personal, am mers de cateva ori cu un astfel de sofer care mai lua 2-3 pasageri, cand faceam naveta intre Bruxelles-Luxemburg si cand trenurile „eco” electrificate ramaneau in camp daca picau doi fulgi de zapada pe sinele ferate. Exista in Bruxelles, de exemplu, ziua fara masini in septembrie, insa este doar o zi din an. Tot in Belgia, timp de peste 40 de ani, companiile primeau avantaje si subventii fiscale daca achizitionau masini diesel. Belgia si Franta erau lideri europeni la achizitionarea de masini diesel, insa astazi trebuie sa renunte treptat la acestea si sa se ecologizeze.
    Nu mai departe de acum 2-3 luni cand fluxul de gaze a scazut mult inspre vestul Europei, premierul Belgiei, Alexander de Croo a aparut si a spus ca trebuie sa facem economie la gaze si sa mai punem o bluza pe noi daca este nevoie. Ca fapt divers, copiii de gradinita/cresa dorm la pranz la 18 grade C si cu geamurile deschise, probabil ca sa-i obisnuiasca cu „sacrificiile” climatice. Nu judec situatia, insa poate este bun si frigul pentru organism.
    Politica aceasta climatica a fost facuta de Germania dupa accidentul de la Fukushima, cand Merkel a decis sa inchida centralele atomoelectrice, sa demareze „planul verde” si sa traga gaze din Rusia pentru „tranzitia” energetica, imbogatindu-l astfel pe Putin. Politica aceasta germana se reflecta astazi in deciziile luate la varful UE, principalul coordonator fiind Frans Timmermans. Astazi daca esti un ONG cu activitate „climatica” poti sa obtii bani frumosi de la UE. Daca vrei sa-ti faci o benzinarie nu primesti nimic.

    • Sa vad cum lucreaza de acasa pompierii, constructiile, instalatorii, distribuitorii si un mare ETC. Nu toti ie programatori sau taietori de frunza pe ban public si nu toti vor in paradisul comunist.

  9. Daca intradevar se renunta la gazele rusesesti, in general la gaz pt incalzire cum vom putea trece toti consumatorii pe incalzire electrica ? rezista oare retelele la asemenea solicitari ? si cine va produce intrega apartura ? China ?
    Va dati seama cum ajungem din dependenta gazul in cea a echipamentelor !!

    • Dar centrala ta pe gaz cine o produce acum?
      Sau sa reformulez: cei care iti produc acum centrala ta pe gaz, crezi ca ar putea sa se reprofileze sa produca o pompa de caldura aer-apa (adica un aer conditionat cu invertor)?

  10. Mit sau realitate: Autocamioanele electrice înlocuiesc barajele hidrocentralelor

    Pe 7 martie 2022, un grup de cercetători internaționali, conduși de Julian David Hunt de la International Institute of Applied Systems Analysis (IIASA), Austria, a publicat un articol care, după știința mea, nu a produs prea multe valuri și nici nu a fost popularizat de eco-activiști.

    Detalii despre invenția publiată sunt traduse mai jos:

    Regiunile muntoase au un mare potențial hidroenergetic care nu poate fi exploatat eficient prin intermediul tehnologiilor convenționale. Cercetătorul Julian Hunt de la IIASA și o echipă internațională de cercetători au dezvoltat o tehnologie hidroenergetică inovatoare bazată pe camioane electrice care ar putea oferi o soluție flexibilă și curată pentru producerea de energie electrică în regiunile muntoase.

    În tranziția noastră către un viitor mai durabil, energia hidroelectrică va crește probabil în importanță ca sursă de energie regenerabilă. În ciuda potențialului său, inovarea în tehnologia hidroenergetică a fost lentă în ultimul secol. Metodele convenționale utilizate în prezent se bazează pe două rezervoare conectate între ele, cu niveluri diferite ale apei, unde energia potențială a apei este transformată în energie electrică.

    În timp ce barajele hidroelectrice sunt capabile să genereze multă energie electrică, acestea afectează drastic mediul înconjurător. Oamenii de știință au propus acum o alternativă mai simplă, dar totuși eficientă, în care camioanele electrice înlocuiesc astfel de baraje.

    Într-o instalație hidroelectrică tipică, se construiește un baraj peste un râu, ceea ce determină formarea unui rezervor direct în amonte de acel baraj. Atunci când o poartă din baraj este deschisă, apa din rezervor trece prin ea și coboară la o înălțime mai mică. În acest fel, apa învârte turbinele care generează energie electrică.

    Din păcate, formarea rezervorului implică inundarea unor terenuri care ar fi putut conține anterior păduri, culturi sau chiar casele oamenilor.

    Prezența barajului poate, de asemenea, să încetinească semnificativ debitul râului, să crească temperatura apei și să determine acumularea de sedimente în apă. În plus, barajele blochează adesea migrația în amonte a peștilor care se reproduc, iar peștii pot fi răniți atunci când se deplasează în aval prin porți.

    Aici intervine sistemul hidroenergetic Electric Truck Hydropower. Conceptul, care ar putea fi folosit în regiunile muntoase cu drumuri abrupte, este dezvoltat de oamenii de știință de la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate din Austria.

    Inițial, la un „loc de încărcare” situat la o înălțime mare pe un râu de munte, rezervoare mari ar fi umplute cu apă din râu. Fiecare rezervor ar fi încărcat pe un camion electric separat, care ar transporta apoi rezervorul în aval. Din cauza pantei abrupte a drumului, șoferul ar trebui, în esență, să frâneze pe tot drumul, iar apa ar adăuga mult la masa inerțială a vehiculului. Datorită unui sistem de frânare regenerativă, parcursul de coborâre ar genera energie electrică, care, la rândul ei, ar fi folosită pentru a încărca bateria camionului.

    După ce se ajunge la un „loc de descărcare” la poalele muntelui, rezervorul ar fi scos din camion, apa conținută în el ar fi eliberată înapoi în râu, iar bateria camionului ar fi scoasă pentru a putea furniza energie electrică la rețeaua municipală. Autocamionul ar fi apoi încărcat cu un rezervor gol, împreună cu o baterie de înlocuire cu o încărcătură suficientă pentru ca vehiculul să ajungă înapoi la locul de încărcare.

    Ideea este ca o caavană de camioane să se deplaseze continuu între cele două situri, preluând și descărcând apă. Este important de reținut faptul că cantitatea de energie electrică pe care acestea ar consuma-o pe drum în sus ar fi considerabil mai mică decât cea pe care ar genera-o pe drum în jos.

    De fapt, cercetătorii estimează că, dacă sistemul ar fi implementat la scară globală, ar putea genera 1,2 petawatt-oră de energie anual. Această cifră constituie aproximativ 4% din consumul mondial de energie pentru anul 2019. Costul estimat al sistemului este de 30 până la 100 de dolari pe megawatt-oră. Cercetătorii afirmă că, prin contrast, costul energiei hidroelectrice convenționale variază între 50 și 200 de dolari pe megawatt-oră.

    „Această tehnologie nu necesită baraje, rezervoare sau tuneluri și nu perturbă fluxul natural al râului și nici trecerea peștilor”, a declarat cercetătorul principal, Julian Hunt. „Sistemul necesită doar drumuri, care există deja, stații de încărcare și descărcare similare unor mici parcări de mașini, o instalație de baterii conectată la rețea și camioanele”.

    Lipsa de interes publicitar pentru invenția recent publicată ar putea fi datorată, după părerea mea, și faptului că unii oameni se tem că este vorba de un soi de perpetuum mobile sau, mai grav, de o păcăleală Sokal. Personal, aștept cu interes opiniile experților energetici despre această metodă.

    Detalii,
    Hunt, J., et al., 2022, Electric Truck Hydropower, a Flexible Solution to Hydropower in Mountainous Regions, Energy, vol. 248, 1 June 2022, 123495.

    Electric Truck Hydropower, a flexible solution to hydropower in mountainous regions

      • Există în articolul publicat o frază-cheie:

        The proposed system consists of using existing road infrastructure that crosses mountain ranges to transport water down the mountain in electricity truck containers, transform the potential energy of the water into electricity with the regenerative braking of the truck and use this electricity to charge the battery of the truck

        Acea frânare regenerativă deține toată cheia randamentului.


        • Ambele descrieri, atat cea a inovatiei cu trenul/camionul cat si cea a criticii ei aici, sunt deficitare la calculul balantei energetice: sursa reala de energie este din afara ciclului descris, aceea care face inepuizabil rezervorul din amonte (este vorba de surse naturale – curenti, ploi, evaporare in aval si condensare in amonte,…).
          Frana regenerativa duce la pierderea inevitabila a unei parti din energie sub forma de caldura, balanta adevarata este intre energia adusa in sistem de natura si cea pierduta sub forma de caldura si de lucru mecanic, ambele necesare pentru functionarea carausului de apa. Recunosc, am citit rapid descrierile inovatiilor si cele ale criticilor acestora, daca cumva am omis pasajul in care sursa de energie este cea prezentata de mine imi fac mea culpa.

          • Dati-mi voie va rog sa va explic:

            deci apa e undeva la munte ; un pic mai la ses e niste oameni care in trecut bea apa de izvor care venea de la munte ; acuma o oprim si o aducem cu niste camioane cu cisterne . In timpul asta oamenii de la ses invarte la pedale niste dinamuri care face curent; normal ca li se face sete si aici intervine omul de la camionul cu apa care daca n-ai produs un chilovat nu-ti da apa. Deci mai dai matale la pedale pina faci norma.
            Acest sistem inovativ functioneaza rezilient conform modelelor simulate de AI mai ales vara din doua motive legitime si democrat-liberale: omul de la dinam e mai motivat sa produca mai mult curent , de sete, normal, iar transpiratia care s-a demonstrat stiintific de catre 96 de specialisti ca transpiri mai mult vara mai ales daca mai si dai la pedale , deci transpiratia se evapora si ajunge inapoi in bazinnul cu apa de la munte unde normal ca ploua.

            Sper ca acum e clar.
            P.S. soferul care aduce apa precum si cei 16 soldati care o pazesc ( trei schimburi plus un schimb rezerva care da duminici , libere , concedii de odihna si sarbatori legale) au dreptul la apa fara sa invirta dinamuri deoarece ei auc apa care cum spuneam in vremurile de trista amintire venea prin izvoare , parauri si alte surse care nare aviz de la aneseveme.

        • Deci apa respectivă nu va fi folosită să învârtă direct o turbină, ca să producă maximum posibil de energie electrică și să încarce eventual niște baterii. Se va folosi suplimentar niște energie ca să fie încărcată apa în rezervoare și rezervoarele în camioane, urmând ca sistemul de frânare de pe camioane să producă energia electrică? :)

          E o glumă special destinată ecologiștilor militanți. Prin metoda asta, se poate obține o producție netă de electricitate de vreo 10% , față de cât s-ar obține lăsând pur și simplu apa să curgă peste o turbină cu ax orizontal, instalată în aer liber (o moară de apă de cea mai simplă expresie).

          Cine a scris toată povestea nu înțelege că tot gravitația produce energie electrică și într-o hidrocentrală. Marele avantaj al hidrocentralelor este că se ocupă Soarele de transportul apei la deal, prin evaporare + ploaie. Orice altă metodă de a urca apa la deal (cu pompe, cu rezervoare, cu camioane etc.) nu face decât să consume niște energie în plus. Energie pe care la hidrocentralele clasice o oferă gratuit Soarele.

          • Divertis avea asa o poanta, camionul romanesc autonom, cu doua porniri, citez din memorie: 1. prin pornirea motorului se pornesc pompele care opresc motorul care pornerste iarasi pompele care baga benzina in motor samd 2. prin oprirea motorului se opresc pompele care pornesc motorul care opresc iarasi pompele care nu mai baga benzina in motor
            Camionul astfel conceput are o autonomie de 3 ore in jurul statiei Peco de care este legat cu furtun de alimentare.
            Am spectacolul (improvizatie, nu mascarici stand-up) pe k7, tre sa-l mai ascult, caci oamenii astia erau, pe lange legende, si profeti.

    • Va multumesc pentru readucerea in atentie a marelui Steven Weinberg! Cartile „Primele trei minute ale Universului” impreuna cu cartea lui Louis de Broglie „Certitudinile si incertitudinile stiintei”, ambele publicate la Editura Politica(!) in Colectia Idei contemporane au fost subiecte de mari dezbateri in gasca noastra. Pe prima am imprumutat-o si e dusa, a doua e si azi bine mersi in biblioteca.
      Si inca un rid de multumiri, domnule profesor, pentru Pacaleala Sokal. Foarte amuzant.

      Despre povestea cu camioanele, e cvasi identica cu cea a unui Perpetuum Mobile de Speta 1: la acela o bila cade pe un jgheab si a atrasa inapoi pe un plan inclinat de un cimp magnetic, miscarea bilei in jos si in sus sus fiind presupuse a fi uniform accelerata. Presupunerea este falsa, in sus e posibil, in jos insa daca acel cimp magnetic e atit de puternic atunci miscarea bilei in jos nu poate fi uniform accelerata! Dimpotriva, bila se opreste undeva pe jgheab, la echilibru intre atractia cimpului magnetic (+frecarea) si cea gravitationala. Iar daca cimpul magnetic e suficient de puternic atunci bila se lipeste de magnet. Orice incercare de a limita intr-un fel sau altul cimpul magnetic (sa spunem ca ai folosi un electromagnet sincronizat cu miscarea bilei – nu functioneaza cind bila cade si functioneaza cind bila trebuie sa urce) inseamna consum suplimentar de energie.
      La camioanele cu pricina rationamentul e identic iar faptul ca ele recupereaza ceva din energie cind coboara este cu totul irelevant: acea centrala trebuie sa produca energie nu sa fitiie in sus si in jos niste camioane :))))))
      Marimea scalei (cit de mare e lacul, cite camioane folosesti, cit de mare e panta, cit de performante sint motoarele camioanelor scl) nu are relevanta.
      Da’ nu te pui cu deconstructivistii, nu se face, zice ca n-ai manera daca le atragi atentia ca bat cimpii!

    • Au calculat si costul reparatiilor la infrastructura supusa unui astfel de abuz? si chiar daca iese pe calculul pe hartie, in teren cu siguranta, nu, datorita unor multitudini de factori imprevizibili; lasand la o parte ca tot sistemul pare o gluma, un joc de-a caruselul pt copii; pare produsul unui brainstormig cu oamei fumati sau la bere dupa 10 beri

  11. Foarte bun articol. Nu stim cum sa stocam energia electrica in mod eficient . Daca s-ar stii ,atunci am avea automobile cu baterii electrice si nu pe benzina. Sigur, ele exista ,dar sunt scumpe,iar infrastructura, aproape inexistenta, cel putin in Romania, dar nu numai aici.
    Solutie simpla este dezvolatrea transportului in comun, metrou,trenuri, autobuze si drumuri civilizate. Transportul in comun in Bucuresti: imbulzeala, masini care intarzie, unele din vehicule au poate 30-40 de ani. Metroul din Drumul Taberei , o nesfarsita intarziere, nici acum nu sunt total terminate toate statiile…La fel si trenurile : vechi, murdare, linii de cale ferata precare…
    In aceste conditii, iti cumperi o masina si mergi civilizat, stand uneori la cozi, ca si altii s-au gandit la acelasi lucru…

    • Ei creaza acum cererea sa se creeze baterii electrice. Ca sa stii, trebuie sa cercetezi, sa incerci. In ultimii >50 de ani nu au fost multe descoperiri in acest domeniu care sa schimbe foarte mult datele problemei. Poate daca mai multi incep sa cerceteze si e interesant comercial, apar ceva tehnologii noi. Altfel am avea masini din anii 50-70 din alea cu tabla groasa cu aripi.

  12. Excelent articol,ca atâtea altele.Am lucrat în domeniul obținerii hidrogenului din apă și din gaz metan;nu împărtășesc optimismul insuficient fondat pe datele tehnice existente a celor ce preconizează o rapidă scădere a prețului de cost aferent hidrogenului astfel produs.
    Dar îmi îngădui să fac un scenariu:să presupunem că obținem hidrogen ieftin și că îl folosim masiv;ce vom face,vom cere revenirea la petrol și cărbune?Sper că „încălziriștii”nu au uitat că apa din atmosferă este prima substanță aflată pe lista celor responsabile pentru efectul de seră,înaintea dioxidului de carbon.Apoi, cantitatea sporită de nori,va diminua energia furnizată de fotovoltaice despre care nimeni nu oferă date credibile despre amprenta de carbon aferentă obținerii unui megawat energetic,comparat cu megawatul clasic.Dar vânturile vor mai bate cu aceiași intensitate și în aceleași locuri?Deja s-a semnalat,de către d-l profesor Crânganu despre studiile făcute în Germania referitore la diminuarea energiei vântului în ultima perioadă.Dacă schimbarea climatică preconizată de unii ,cam cu ceva exagerare după opinia mea,este atât de dramatică,pentru ce mai contăm atât de mult pe ponderea energiei verzi,dată de fotovoltaice și vânt, energie dependentă de condițiile climatice specifice?

    • Oare te-ai gandit mult inainte sa scrii acest comentariu? Pai vaporii de apa emisi prin arderea hidrogenului, raman etern in atmosfera? Oare nu se intorc pe pamant?
      Mai era unul pe aici care spunea ca vaporii de apa vor produce umiditate in orase si ca va fi nasoala treaba. Deci mai bine sa inhalam niste vapori de benzina ca deh or fi mult mai sanatosi decat cei de apa pura.

      • Nu,nu se întorc pe pământ atât de simplu pe cât socotiți dvs;există date certe,chiar în România despre scăderea producției agricole datorată creșterii umidității în atmosfera din preajma lacurilor de acumulare,de exemplu.Mai sunt și alte cauze care pot determina rămânerea vaporilor de apă în atmosferă.Pe de altă parte monitorizarea concentrației vaporilor de benzen proveniți din benzină nu arată deloc o poluare cu benzen(repet,din benzină).Așa că….

        • Productia pomicola este diminuata de prezenta pe suprafete mari a lacurilor de acumulare. Timpul de coacere a fructelor este intarziat. Apa si uscatul se incalzesc si se racesc diferit. Suprafetele mari lacustre in zone temperate reduc temperaturile din zonele limitrofe. Exista studii si masuratori climatice in acest sens.

          • Dacă „producția pomicolă este diminuată de prezența pe suprafețe mari a lacurilor de acumulare”, producția viticolă este stimulată benefic de prezența lacurilor. Este vorba despre așa-numitul „efect de lac”, foarte vizibil în nordul statului New York (Finger Lakes) și în sudul Canadei, în zona lacului Ontario.

            Toate corpurile de apă au efecte semnificative asupra climei din regiunile viticole din jurul lor, dar, spre deosebire de oceane, ale căror temperaturi sunt afectate de curenții de apă importanți, și de râuri, care sunt în mișcare și pot avea dimensiuni diferite, lacurile mari pot acționa ca factori de succes sau de eșec pentru vinificație. În esență, lacul acționează ca o influență moderatoare pentru temperaturile din jur, datorită faptului că apa își schimbă temperatura într-un ritm mult mai lent decât aerul, menținându-și temperatura (fie că este caldă sau rece) pentru o perioadă mai lungă de timp. Gândiți-vă în felul următor: Atunci când porniți o sobă cu gaz, aerul din jurul flăcării se încălzește instantaneu, dar unei oale cu apă i-ar lua totuși câteva minute pentru a fierbe.

            Efectul acestei influențe moderatoare variază în funcție de ceilalți factori climatici din regiune. Pentru unele regiuni viticole foarte reci, cultivarea strugurilor nu ar fi posibilă fără prezența unui lac. Deoarece lacurile pot reține căldura, ele încălzesc terenul din jur, împiedicând rădăcinile să înghețe în timpul iernilor reci și protejând vița de vie împotriva înghețurilor și înghețurilor bruște de primăvară. Acest efect de lac este, de asemenea, util la sfârșitul sezonului de creștere, permițând temperaturilor să rămână suficient de calde pentru ca strugurii să stea pe viță până în toamnă. Altfel, strugurii ar putea să nu aibă timp să se coacă complet în aceste zone reci.

            Detalii,
            https://vinepair.com/articles/why-lakes-produce-great-wine/

        • Nu stiu ce sa spun…eu am fost atat in desert (unde nu prea exista vapori de apa) cat si in zone tropicale unde umiditatea e foarte mare. Am mai fost si in sere si in solarii si mie mi se pare ca per ansamblu, plantelor le place umiditatea.
          Desigur, exista si exceptii…

  13. Nu am crezut niciodata ca SUA, pentru ca de departe sunt primul si cel mai dezechilibrat consumator de petrol si gaze al lumii, vor trai atat de acut drama inadecvarii grosolane a cresterii industriale la posibilitatile energetice. Este exact aceeasi grava greseala, de masiva dependenta energetica externa, care i-a fost fatala megalomanului lider comunist Nicolae Ceausescu, pentru a carui scoatere din bula din care isi revarsa netulburat unilateralismul distructiv asupra populatiei a fost nevoie de o revolutie, care i-a spart pupa nimfomana.

    De aceea, nu stiu daca de cele 10 masuri de reducere a consumului de petrol, cu efecte derizorii, propuse de International Energy Agency (IEA, care fara indoiala nu au aplicabilitate generala, ci una restransa, cu dedicatie, ar trebui sa radem sau sa plangem. Evident, aceasta problema de reducere a consumului de petrol nu se pune in aceiasi termeni pentru tarile emergente, intre altele si pentru ca pe teritoriile lor se afla majoritatea resurselor energetice mondiale. Megalomanul amintit s-ar fi putut scalda in resursele energetice rusesti, daca nu ar fi fost atat de arogant incat sa aplice politica de inlocuire a acestora, optand falimentar pentru importuri nesigure, costisitoare si de aiurea, de la foarte mari distante, pentru care costurile erau mult mai mari decat beneficiile.

    La fel de dezadaptat procedeaza si presedintele american Joe Biden, care a adoptat politica de inlocuire a resurselor energetice rusesti, mizand pe himere iraniene si venezuelene si pe alternativa, inca de neincredere si de durata, a automobilelor electrice. Doctrina bidenista a inlocuirii, lansata in 2022, va intra in istorie precum doctrina trumanista a indiguirii, initiata in 1947. Dar, stupoare, efectele vor fi inverse, inlocuirea bidenista va creste pretul carburantilor la pompa si, propagat, in toate lanturile industriale, agricole si alimentare, care vor fi o pedepsire de catre Casa Alba a populatiei americane si a economiei americane. “Salvarea planetei”?! Nu, e nevoie ca SUA sa se autosalveze de politica inlocuirii, decretata discretionar si falimentar de guvernul Biden, cu un nou guvern, promotor al revenirii.

    • Administrația Biden tocmai asta pare să urmărească în permanență, creșterea prețului carburanților la pompă. La fel cum a procedat și Obama, doar Biden era vicepreședinte pe-atunci. Dl.Crânganu a menționat de mai multe ori saga conductei Keystone XL, de a cărei blocare Biden s-a ocupat chiar în prima zi de mandat.

      • Cu 5 zile în urmă, președintele Biden a scris pe contul său de Twitter:

        Oil prices are decreasing, gas prices should too.

        Last time oil was $96 a barrel, gas was $3.62 a gallon. Now it’s $4.31. Oil and gas companies shouldn’t pad their profits at the expense of hardworking Americans.

        Astfel de minciuni sfruntate (pe care le pot ușor demonta cu documente) mi-a aduc mereu în memorie o remarcă făcută de generalul Douglas MacArthur:

        Roosevelt is dead: a man who would never tell the truth when a lie would serve him just as well.

        Menționez că Roosvelt era democrat, ca și actualul președinte.

        • Domnule profesor, s-a nimerit aseara sa povestim cu un trader de LNG. Ce am aflat: pretul gazului importat din Qatar spre Germania despre care se vorbea in piata aseara (ora Bucurestiului, mi se pare ca intre timp a aparut un articol in Financial Times) este de 9-10 ori mai mare decit al GN importat prin conducte. O materie prima abundenta si usor de transportat care ar trebui sa fie ieftina si usor accesibila si industriei si consumatorului casnic a ajuns sa fie mult mai scumpa, nepermis de scumpa si sa provoace nopti nedormite oamenilor normali din pricina a ce? A lasitatii ignorante a aiuristicilor politicieni europeni in materie de energie si a lasitatii acomodante a acelorasi fata de obrazniciile istorice ale rusilor!
          A double whammy! Din gargara obraznica a politicienilor ne explodeaza noua facturile si tot pe baza asta rusul a indraznit (asta e cuvintul potrivit, a indraznit si trebuie pus cu botul pe labe, si redus la ce e el de fapt in economia mondiala, un simplu furnizor de materii prime) sa iasa la bombardarea covor a civililor (astept cu interes baletul de la Haga pe tema asta…, nu stiu sa fi raspuns vreun rus), de ai senzatia ca Coana Evropa nu poate gindi mai departe de nuanta pantofilor de balet cu care va fi incaltata cind va vizita ce-a mai ramas din orasele ukrainene.

          • Este binecunoscută diferența de preț dintre GNL și gazul pe conductă. GNL este o industrie cu un capital foarte mare. Există, de asemenea, cheltuieli operaționale și cheltuieli de transport.

            Unul dintre cele mai mari avantaje ale GNL este flexibilitatea pe care o oferă pentru a fi livrat la terminalele GNL din întreaga lume. Dar dacă o țară, de ex. Germania, s-a concentrat prioritar pe livrarea gazului prin conducte rusești, acum este vulnerabilă pentru că îi lipsesc facilitățile de aprovizionare cu GNL.

            Nu mai vreau să scormonesc vechea rană – interzicerea fracturării hidraulice în aproape toate țările europene chiar înainte de a avea o prospectare geologică a eventualelor resurse. Gura fracktiviștilor a bătut c…l economiilor naționale.

        • Si fata de SUA nu e tot vulnerabila ? De ce ar avea Germania si toata Europa mai multa incredere in SUA decat in Rusia ? Singura solutie este independenta europeana energetica si militara , ambele sint interdependente si nici nuclearul nu e fezabil din cauza ca n-ai in europa nici materialul fisionabil , tot de altundeva trebuie sa-l importi deci esti tot dependent. Prospectarea s-a facut , nu exista resurse semnificative. Haideti sa nu mai credem asa de usor in propaganda americana antieuropeana care tot insinueaza ca leadership-ul european ar fi incompetent.
          Fara discutie ca europa este si ramine dependenta energetic. Deci economic , politic , militar. Concluzia logica: e preferabil sa fii partener , nu dusman cu vecinii tai.

          • ” De ce ar avea Germania si toata Europa mai multa incredere in SUA decat in Rusia ?”

            Deoarece conductele prin care primeste gaz dim MENA sint pazite de americani, de-aia. Si din cauza ca gazul rusesc trebuie sa mearga in China ca sa faca aia aifoane si aluminiu si elemente rare si ligheane din plastic. Tu ai face aceleasi lucruri cu gazul rusesc pentru 30 de dolari pe luna ? Ai face pantofi si haine din plastic asa cum fac India si Bangladesh pe doi lei si-un pumn de orez cu muguri de bambus ?
            La ce-ti trebuie gazul rusesc ? Ce sa faci cu el ? Vuitoane ? Si in general de ce-ai avea tu dreptul la un trai egal cu al americanilor sau mai bun decat africanii , asiaticii si rusii ? Pe baza a ce anume, mai exact ? Iti lipsesc o gramada de lucruri si n-ai nici armata cu care sa le iei de la altii.
            Ciocu mic si joc de glezne , iei de unde ti se da cat ti se da si cu ce pret ti se da si zici mersi. Altfel, te conduce foamea si frigul cu 3-0.
            Daca nu-ti convine , ia iesi din NATO. Te maninca MENA , Rusia si China cu fulgi cu tot.

            ///

  14. Propun si punctul 11, alternarea circularii autovehiculelor functie de numar cu sot si fara sot (sau asta o fi la pct 5, doar ca n-am inteles eu?), ca sa fie clar ca iubim de-a dreptul dictatura complexului militaro-industrialo-stiintifico-online-ist si mai ales kapitalist de inspiratie comunista. Vad ca de un timp guvernele prezentate, pe timpuri, ca fiind ale libertatii, astazi ne spun ce sa mancam, ce sa bem, cum sa ne iubim, cum sa ne crestem copiii, cum si cu ce sa ne deplasam. Chestii care de la discutii generale devin normative. Exact ca comunistii. Nu mai are nevoie lumea de religii, yoga, nutritionisti, mame si tati, ca stie statul totul. Am uitat … si Google, stie si el. 😀

  15. Buna ziua domnule Cranganu,
    Semnalasem deja acum ceva vreme, pe un forum dedicat masonilor electrice, problema inlocuirii accizelor încasate pe consumul la pompa, in cazul electricelor.

    ” Sunt de părere ca alegerea electric vs fosil trebuie facuta de fiecare dintre noi in baza unui TCO si a analizei de oportunitate. Probabil in loc de un benzinar in oras e foarte ok un electric de ex., dar un electric sau hibrid va reprezenta o reala problema pe distante lungi si aplicatii grele. Unii isi permit 2 masini, altii nu.

    Vis-a-vis de accizare, va dau exemplul de calcul din Romania unde, ca de altfel peste tot in UE, diferenta dintre accizarea combustibilor si cea a energiei electrice are un ordin de marime de SUTE, aproape MII de ori.
    sursa pt. 2021 : https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/tabel1_regimaccize2021.pdf
    acciza benzina fpb – 2.372,91 RON/tona sau 1.827,13 RON/ 1000 litri
    acciza motorina – 1.981,75 RON/tona sau 1.674,55 RON / 1000 litri
    acciza energie electrica utilizata in scop comercial – 2,61 RON/ Mwh
    acciza energie electrica utilizata in scop comercial – 5,23 RON/ Mwh

    100 km cu benzina (luam test drive dacia sandero) = 6,7 l x 1,82713 = 12,24 RON baga statul in buzunar doar prin acciza
    100 km cu dacia spring (desi nu e echivalenta Sandero) = 17 kw x 0.00523 = 0.088 RON = 8.8 bani baga statul in buzunar
    Statul baga de 140 de ori mai putini bani in buzunar = buget = infrastructura etc. pe aceeasi deplasare.

    Intrebare – cu cat vor trebui sa creasca impozitele si care dintre ele?

    E o tema serioasa, pt. ca ne-ar fi tuturo util sa intuim ce ne poate astepta dpdv economic in viitor! – asta spuneam acum un an.”

    Se pare ca realitatea bate filmul SF foarte repede uneori :-(

  16. @Harald, sper sa ma lase sa pun linkul catre o poza. Intra pe grupul de facebook „protectia prosumatorului” si vei gasi acolo oameni „reali” cu instalatii „reale” de panour in Romania, cu cifre „reale” (dupa ce s-a scazut eficienta invertorului). https://ibb.co/Bz0Rfzf
    Aceasta persoana a produs din 20.06.2021 pana in 14.03.2022 8857,9Kwh cu un sistem de 9.6 kwp. Daca facem regula de trei simpla, aflam ca in 3 luni care mai urmeaza sa produca cel putin 2,952 kwh (probabil chiar mai mult pentru ca cele 9 luni scurse pana in 14.03.2022 includ lunile de iarna cele mai putin productive). Asa ca omul va ajunge in data de 19.06.2021 la cel putin 11809 kwh produsi pentru un an cu 9.6 kwp instalata.
    Te las pe tine sa faci calculele si sa vezi cat de aproape sunt de ceea ce am dat si eu initial. Repet, urmeaza luna aprilie, mai si jumatate din iunie, deci sigur va trece de 12.000 kwh.

    • @calin – apreciez contactul din ce în ce mai bun cu realitatea :)

      Sistemul din poza ta are 30 (!) de panouri de 320W fiecare! Cei 9,6 kWp sunt declarați cinstit, ei chiar pot fi atinși, iar cu o asemenea instalație poți produce într-adevăr 65-70 kWh într-o zi de vară. Asta înseamnă că poți atinge o producție de 6.500 – 7.000 kWh din 20 iunie până în 30 septembrie.

      Până acum venisei numai cu povești nemuritoare, un sistem din ăsta îți este vândut lejer în România cu pretenția că ar avea 12 kWp. Chiar și în poză scrie că sistemul e adus din Franța, deci nu face parte din gunoaiele vândute în România.

      • @Harlad eu nu mai inteleg nimic. Ti-am dat un exemplu din viata reala in care pare ca ceea ce calculasem eu initial (3.5 ore/zi medie anuala de functionare) au acuratete foarte buna. Eu am calculat ca un sistem de 5 kwp ar produce 6387 kwh in 12 luni calendaristice (cu iarna cu vara). Sistemul omului dat ca exemplu are 9.6 kwp instalati si dupa (APROAPE) 9 luni de functionare a produs 8857,9 kwh (cele 9 luni includ si cele de iarna cu minim de productie) si cel mai probabil in urmatoarele 3 luni (pana la completarea unui an calendaristic) va fi produs peste 12.000 kwh. Ca sa recapitulam, pe baza estimarilor mele initiale am estimat 6387 kwh pt 5kwp, deci un sistem de 9.6kwp ar produce 12263 kwh (din estimarile mele initiale) ceea ce e super super aproape de exemplul din viata reala a unei persoane din Romania.
        Dupa ce initial ai aruncat cu noroi in estimarile mele ca sunt total nerealiste, acum vii si o dai cu faze de genul ca sigur cei 9.6kwp iti vor fi vanduti in Romania ca fiind 12 kwp. La asta chiar nu mai am ce sa-ti spun… Adica daca cineva iti vinde tie o bucata de sticla simpla ca fiind panouri fotovoltaice…ce rost mai au discutiile?

        • @calin – nu e vorba de nicio ”sticla simpla”, e vorba că omul care are instalația de 30 de panouri chiar știe ce face, iar parametrii furnizați de el sunt reali. Dacă 30 de panouri asigură 9,6 kWp, ce-ar fi să aplici tu regula de trei simplă și să explici cum se pot asigura 8,3 kW din 22 panouri, ca în exemplul tovarășului tău? :)

          Instalațiile din UK erau în aceeași situație, declarau 3.5 kWp, dar erau compuse din 6 panouri. Unii și-au instalat câte 24 de panouri, asta ar fi trebuit să ofere 14 kWp, 30 de panouri ar fi însemnat 17.5 kWp, însă instalația reală din exemplul tău are nevoie 30 de panouri pentru doar 9.6 kWp.

          Instalația ta ”de 5 kWp” din calculele tale rapide, e cumva una de 16 panouri? Nu e nicio instalație de 16 panouri, nu e nicio instalație reală, e una inventată de tine la plesneală, chiar în timp ce scriai comentariul. După ce te-am tras eu de mânecă, ai venit cu ”prietenul” care ar fi produs de fapt doar 3.720 kWh cu o instalație de 5 kWp (însă în realitate și asta reprezintă doar calcule) iar acum crezi că te mai poți răzgândi încă o dată, revenind la pretinșii 6.387 kWh. Nu, nu merge așa. Ai mințit, ai fost prins cu minciuna, asta este.

          Mai departe, calculele tale pentru amortizarea instalației sunt ”aduse din condei”, ca și cum în lipsa instalației ai fi cumpărat de la Electrica toată energia pe care ar fi furnizat-o instalația pe timpul verii. Cifra aceea de pe contorul instalației reprezintă într-adevăr producția brută reală, dar ea nu reprezintă și consumul gospodăriei, în lipsa instalației. Nu vinzi furnizorului tot ce produce instalația și nici nu obții pentru ce vinzi același preț ca și pentru energia cumpărată de tine de la furnizor.

          E un scandal recent în State pe tema asta, cred că în Florida: legea obligă companiile de electricitate să plătească prosumatorilor același preț, cel la care le vinde energia, subvenționându-le astfel producția. Așa că respectivele companii au început să-și facă și ele propriile instalații, ca să beneficieze și ele de aceeași subvenție :)

          În România nu se întâmplă asta, Electrica n-o să-ți preia niciodată kilowattul-oră la același preț la care ți-l vinde, iar tu tocmai aproximarea asta ai făcut-o, contând pe ”iuțeala de mână și nebăgarea de seamă” :)

          În concluzie, cu o instalație de 30 de panouri a câte 320W fiecare, ai avea șanse să depășești 10.000 kWh pe an producție brută, dar asta nu înseamnă că tu astăzi cumperi 10.000 kWh pe an de la Electrica și nici nu vei obține de la Electrica banii pe 10.000 kWh, cum ai calculat tu amortizarea. Ai să vinzi probabil 6.000 kWh pe an, iar Electrica o să ți-i cumpere la un sfert de preț, deci tot în 15 ani ai să amortizezi instalația.

          • @Harald tu chiar in toate domeniile crezi ca esti expert? Tu chiar nu ai habar cum e construit un panou fotovoltaic dar vii aici si tot arunci cu noroi?
            Un panou fotovoltaic este construit din mai multe celule, iar celulele sunt de mai multe dimensiuni. In functie de cate celule bagi intr-o rama de aluminiu, coroborat cu eficienta celulelor obtii puterea panoului. Daca vrei eu pot sa-ti construiesc un singur panou de 1000 W putere la fel cum am un mic radio cu panou fotovoltaic care probabil are 0.5 W putere. Deci numarul chiar nu conteaza si se vede ca esti total pe langa subiect insistinad cu numarul de panouri si cu faptul ca eu mint.
            Sa-ti mai dau cateva informatii utile despre panouri, ca pe viitor macar sa nu fii total pe langa subiect. Exista in principiu 2 tipuri de celule: monocristaline si policristaline. Cele monocristaline produc mai multa energie pe conditii de soare dar mai putina cand e noros si in general eficienta lor e mai mare (pe la 20% in momentul de fata). Cele policristaline produc energie si in conditii de lumina mai slaba dar daca afara ar fi tot timpul soare, cele monocristaline ar fi clar mai renatabile. Pentru clima din Romania inca nu am studiat in detaliu daca ar fi mai bine sa-mi cumpar monocristaline sau policristaline.
            Ca sa-ti explic rapid si cum e cu eficienta, ea se calculeaza la o radiatie de 1000 W pe metru patrat. Deci celulele fotovoltaice cu eficienta de 20% vor produce 20% din 1000W = 200 W pe metru patrat. Desigur, daca le montezi in Manchester unde radiatia solara e de cam 800W/m^2 vei avea pentru acelasi panou doar 160W/m^2. Daca te duci in desert unde radiatia solara este de 2000W/m^2, din pacate nu vei avea 400 W/m^2 de electricitate produsa pentru ca incepe sa creasca foarte mult rezistivitatea lor. Daca nu ma insel, exista totusi niste panouri fotovoltaice speciale (foarte scumpe) care se folosesc in spatiu si care pot sa lucreze bine si la radiatii solare mult mai mari per metru patrat (nu le creste rezistivitatea).
            Apoi, referitor la eficienta, depinde cati metri patrati de acoperis/teren ai. Daca ai fara numar, ti-e ok sa cumperi panouri mai ieftine cu o eficienta mai slaba (gen 15%), panouri pentru care vei avea nevoie de o suprafata mai mare pentru a ajunge la X kwp instalata (mare atentie iar: nu conteaza numarul de panouri).
            Si acum sa-ti mai dau inca o informatie tot asa ca sa nu te mai faci de rusine pe viitor. Celulele scot undeva pe la 1.5 volti (dar dinnou depinde de marimea lor, daca is monocristaline sau policristaline, eficienta etc). Aceste celule se leaga intr-un panou de obicei in serie iar voltajul final al panoului se insumeaza. Daca se leaga in paralel, voltajul ramane acelasi si creste amperajul. Apoi, panourile intre ele se leaga la randul lor in serie sau in paralel si iarasi, in serie voltajul se aduna in paralel creste amperajul. In mod normal ai cam vrea sa lucrezi la tensiuni mai mari (dar nu exagerat de mari) pentru ca transportul pe tensiuni mari e cu pierderi mai mici (amperaj mai mic – nu se incing conductorii). Totusi trebuie sa tii cont si de invertor ce plaja are.
            Ce voiam sa scot in evidenta aici este cat de usor poti sa faci greseli in montarea unui sistem fotovoltaic astfel incat sa nu ajungi sa storci maximul din ele. Oricum, eu te sfatuiesc sa nu iti instalezi vreodata panouri fotovoltaice pentru ca exista sanse sa faci vreo boacana fiind in totala necunostiinta de cauza.

            • La Manchester problema e alta: pe timpul verii, soarele răsare în spatele panourilor și apune tot în spatele panourilor. Traiectoria soarelui pe cer e mai complicată decât crezi tu, iar instalațiile casnice obișnuite sunt cu panouri fixe, nu cu urmărire. Foarte puține instalații au măcar ”tilting”, posibilitatea de a înclina panourile, iar cele mai multe clădiri nu sunt orientate chiar spre sud.

              Pe timpul iernii, soarele e foarte jos pe cer, asta iarăși nu s-ar putea compensa decât cu ”tilting”, însă la o instalație serioasă de 24 sau de 30 de panouri de 1,6 mp fiecare, nu prea ai cum să-i ceri beneficiarului să regleze înclinarea panourilor de mai multe ori pe an.

              Cumpără-ți măcar un singur panou, concepe și realizează o montură mobilă pentru el și vezi cât de ușor îl poți manevra în respectiva montură. Abia atunci poți să vezi exact câtă energie obții de la el pe amplasamentul respectiv, în condiții reale și cu diverse orientări, ca să ai o idee cum ar trebui să arate instalația în ansamblu. După experimentul ăsta ai să fii alt om :)

          • Referitor la calcule eu zic sa mai citesti inca o data ceea ce am scris in comentariul original. Am scris ca „Daca legea compensarii cantitative nu ar fi fost mazilita chiar si la un pret de 0.8 RON/KWh, 6387 KWh ar fi insemnat 5110 RON/an”. Legea compensatii cantitative, in forma ei initiala presupunea ca daca tu pompezi in retea 100 kwh in iunie, sa poti sa tragi din retea 100 kwh (gratuit/compensat) in luna decembrie. Din pacate la normele de aplicare au mazilit legea si compensarea cantitativa in sensul ca se compenseaza doar energia activa (adica productia) fara transport ceea ce e putin discutabil pentru ca tu atunci cand bagi curent in retea (ca prosumator), il bagi direct la 220V si acest curent este consumat de catre vecinii tai asa ca pierderile pe transport sunt minime dar vecinii tai platesc un transport ca si cum le-ar veni curentul de la 50 km unde e cenrala de productie si cu toate pierderile de transport pe fir + pierderi cu transformarile din inalta in medie si apoi in joasa tensiune.
            Apoi, am mai zis in comentariul meu ca din acest motiv, pare sa fie mai rentabil sa cumperi si baterii ceea ce ar creste costurile instalatiei in sine dar, din calcule, pare sa fie rentabil. Ca sa nu faci iar confuzii iti voi spune din start ca numarul bateriilor nu conteaza ci capacitatea lor in Wh. Adica tu trebuie sa ai o capacitate de stocare a bateriilor care sa acopere aproximativ consumul gospodariei pe cat mai multe zile (3-5 zile cred ca ar fi un „sweet-spot”). Daca iti cumperi baterii care sa acopere pe 20 zile, trebuie sa calculezi cat de des ai ajunge in situatia in care 19 zile la rand sa nu iti produca mai nimic panourile si daca merita sa dai o caruta de bani pe baterii sau mai bine tragi din retea sau daca esti offgrid bagi un generator pe benzina (era sa zic pe hidrogen sic :-) ).
            Cel mai probabil eu voi incepe cu o capacitate de vreo 10 kwh la baterii (adica sub consumul pentru o zi de iarna) si voi vedea cum merge treaba si voi mai adauga cate baterii e nevoie ca sa fie optim si amortizarea investitiei sa fie rezonabila.
            Si ca sa nu faci cumva vreo confuzie intre capacitatea bateriilor si puterea instanta a consumatorilor, din baterii LiFePo poti sa tragi niste curenti destul de mari de genul 200 A. La bateriile cu gel curentii sunt si mai mari daca nu ma insel. O celula de LiFePo are in mod normal 3.2V si capacitati de 50-200 Ah. Deci o capacitate de 160Wh-640Wh per celula. Eu am deja invertorul cumparat, si invertorul meu lucreaza cu 48V input de baterii. Astea inseamna ca trebuie sa am 16 celule LiFePo in serie si daca vreau mai multe capacitate trebuie sa adaug un alt grup de 16 in paralel. Daca montez 16 celule de 640 Wh voi avea 10240 Wh adica 10.2 kwh iar puterea instanta pe care pot sa o trag din baterii va fi de 48V*200A = 9600W. Eu zic ca e suficient 9600W in conditiile in care majoritatea locuintelor au cam 7000W (siguranta de 32A) instalati.

            • @calin – transportul de energie electrica e altceva decat crezi tu. In Romania, transportul se face la 110 kV sau mai mult, iar tot ce e mai jos de-atat se incadreaza la distributie pe medie tensiune sau pe joasa tensiune.

              Faptul ca ai scris tot ce stii tu e util ca sa-ti sistematizezi ideile, dar demonstreaza un singur lucru: cat stii tu :) Dupa ce ai sa ai instalatia in functiune, cu toate datele reale, nu din calcule, plus toate cheltuielile evidentiate, n-o sa-ti vina nici tie sa crezi ce comentarii scriai in prezent :)

            • @Harald tu ma sfatuiesti pe mine sa nu vorbesc despre cifre deoarece nu am un sistem fotovoltaic instalat (ceea ce sa zicem ca e rezonabil) dar in acelasi timp tu vorbesti despre cifre cu o certitudine foarte mare (tu neavand vreun sistem fotovoltaic instalat si nici macar prieteni apropiati care au si care nu te-ar minti). Mai mult, nici nu stii care e treaba cu dimensiunile fizice ale panourilor, puterea lor, tipul lor etc.

              „transportul de energie electrica e altceva decat crezi tu. In Romania, transportul se face la 110 kV sau mai mult, iar tot ce e mai jos de-atat se incadreaza la distributie pe medie tensiune sau pe joasa tensiune.” nu inteleg ce ai vrut sa zici cu fraza aceasta. Probabil insinuai ca nu exista pierderi considerabile cu transportul si distributia? Orice conductor ai folosi (exceptand super-conductorii care necesita vreo -250 grade celsius) vor avea o rezistivitate care opune o rezistenta la trecerea curentului prin el. Orice transformator ai avea (de la o tensiune la alta fie ca e de la tensiune mica la tensiune mare fie invers) vor avea pierderi. Chiar tu ai tot mentionat cu randamentul de 80% al invertoarelor (care defapt e pe la 95%). Si invertoarele tot asta fac – transforma de la curent continuu la curent alternativ si de la tensiunea X de intrare la tesniunea Y (230 V) de iesire avand grija ca forma undei sinus sa fie sincronizata cu forma undei sinus de la retea.
              P.S. Eu ma indoiesc ca turbinele din centralele electrice pompeaza direct la 110 KV.

            • @calin – citește despre organizarea transportului și distribuției de energie electrică în România și nu mai bate câmpii. Transelectrica SA e singurul operator care asigură transportul energiei electrice în România, nu-ți imagina că întinzi 50 de kilometri de cablu unde vrei tu și începi să transporți energie electrică.

              Pentru informarea ta, centralele electrice ”pompează” exact în niște linii electrice aeriene de 110 kV sau mai mult. Cine își instalează un parc fotovoltaic sau un parc de turbine eoliene, ajunge inevitabil cu energia produsă de el într-o stație de 110 kV , așa are acces la sistemul energetic național.

              Cineva trebuie să plătească serviiciile Transelectrica, asta trebuie să plătești transportul.

      • @Cetatean – tu confirmi ca să te afli în treabă :) În mintea ta e un talmeș-balmeș total, nu înțelegi care sunt kilowați și care sunt kilowați-oră, n-ai relatat în viața ta vreo experiență personală. Personajul tău pe forum e doar o umbră pe un perete și ți se pare că ești mai important dacă umbra de pe perete e mai mare :)

  17. Bună ziua!
    Am o nelămurire și poate sunteți în măsură să mă ajutați. Dacă plecăm de la premisa că temperaturile medii globale au crescut, nu ar trebui ca acest lucru să îl regăsim într-un volum mai mare de precipitații? Aveți vreo sursă care monitorizează acest nivel? Din ce văd eu, dată fiind seceta persistentă din ultimii ani, aș zice că, mai degrabă temperaturile la nivelul oceanelor sunt în scădere.

  18. Calin, e asa greu de inteles ca problema de baza e discontinuitatea producerii energiei verzi, nu cantitatea. Cel care produce 12000kwh nu-i poate folosi in cele 4-5 ore in care le produce, deci trebuie ca o parte sa o livreze in sistem si in rest sa manince din sistem.
    Odata ce e putin fezabila acumularea energiei, de unde consuma el in cele 19 ore in care nu produce si cine plateste eventuala acumulare?

    De aia e greu sa se discute cu voi ca nu aveti nici un pic de intelegere tehnica ca despre minte nici atit…
    Poti vorbi de acei 12000 doar in momentul in care respectivul e absolut independent, debransat de la orice sistem centralizat. Si atunci as spune ca e bine ca fiecare face ce vrea el, fara ajutoare de la stat din impozitul altora

    • Asta e problema reală, într-adevăr, însă acel sistem de 30 de panouri poate deservi o locuință off-grid timp de un an întreg. O locuință fără pretenții, care pe timp de iarnă ar consuma până în 200 kWh pe lună, poate fi deservită de acel sistem, fără să mai fie conectată deloc la sistemul energetic. Încălzirea și apa caldă pot fi pe lemne sau pe gaz metan, în niciun caz electrică.

      Vara produce o mulțime de energie electrică, rămâne de văzut cum o poate valorifica, dar într-o zonă izolată, fără acces la rețeaua electrică, sistemul acela ar fi o soluție fezabilă. Din câte am înțeles, o racordare la trifazat pentru o construcție nouă costă cam 3.000 de euro în prezent în România. Dacă e adevărat, aș cumpăra oricând o instalație de 30 de panouri, decât să plătesc 3.000 de euro la ”băieții deștepți” doar pentru racordare. Însă eu pot monta singur o instalație din asta, găsesc eventual 1-2 prieteni să mă ajute dacă e cazul, mai sunt în relații bune și cu niște electricieni, foști angajați, ideea e că n-ar trebui să plătesc și lucrările de instalare, ca un client obișnuit.

    • Tu nu esti capabil sa intelegi si sa citesti ceea ce am scris. In postarea mea am mentionat si bateriile si costul lor + amortizarea lor.
      Referitor la consumul energiei instante, sa stii ca se pot face niste mici optimizari:
      – dai drumul la pompa de caldura sa prepare apa calda menajera cand e soare afara
      – dai drumul la pompa de caldura sa incalzeasca apa dintr-un puffer de 1000 litri cand e soare afara (oricum ai nevoie de puffer la o pompa de caldura a carui compresor nu are turatii reglabile)
      – pui masina electrica la incarcat atunci cand e soare afara
      – bonus: folosesti curentul din bateriile masinii electrice cand e noapte

      P.S. Mie mi-a venit instiintare de la electrica furnizare cu noul tarif de 3.5 RON / kwh fara TVA, deci peste 4 RON pret final. Nici nu am vrut sa pun acest pret in calculele mele de mai sus pentru ca m-am mutat la Hidroelectrica unde deocamdata 1 kwh e sub 1 RON, desi nu stiu cat timp va mai fi asa pentru ca daca dai rapid o tura pe site-ul ANRE si comparatorul lor de preturi la energia electrica vei vedea ca cel mai mic pret este de 1.4 RON. Baga te rog 1.4 RON pretul per kwh in calculele mele de mai sus si afla perioada de amortizare si eventual baga si baterii de 20 kwh capacitate ca sa ai ce consuma in cele 19 ore (din care 8 le dormi).
      P.P.S. „Si atunci as spune ca e bine ca fiecare face ce vrea el, fara ajutoare de la stat din impozitul altora” oare nu cumva si tu primesti azi ajutor de la stat prin plafonarea pretului la energia electrica respectiv la gaz? Tie care varianta ti se pare mai buna, sa se dea ajutoare de stat pentru a putea plati energia, sau sa se dea ajutoare de stat pentru a se instala mai multe unitati de productie a energiei? Banuiesc ca varianta 1 ti se pare mai buna ca pe cei ca tine doar atat ii duce capul.

      • @calin – deci scopul tău nu e să ai dimineața bateriiile mașinii electrice încărcate complet, scopul tău e să folosești noaptea curent din bateriile ei? :) Poate ar fi bine să începi prin a-ți cumpăra o mașină electrică, vezi cum te descurci în practică în privința încărcărilor și abia după aceea poți să vii să dai sfaturi.

        Problema reală e cam la modul următor: tu și cu tovarășul tău nu sunteți oameni normali, cu casă, nevastă și copii de dus la școală, ca să știți cum e cu administrarea bugetului familiei și să aveți habar dacă se pot realmente cheltui câteva mii de euro pe o pompă de căldură sau alte câteva mii de euro pe o instalație casnică fotovoltaică. Voi sunteți trimiși să postați pe forumuri îndemnuri la ”construirea societății socialiste multilateral dezvoltate”, în timp ce oamenii normali au cu totul alte priorități.

        Iar dacă tu mai înțelegi oarecum câteva generalități despre modul de funcționare al sistemelor pe care le propui, tovarășul tău e de-a dreptul venit cu pluta, la el minciunile sunt ca la copiii de grădiniță. Mergeți la coordonatorul vostru și spuneți-i că aveți nevoie de o instruire mai serioasă, înaintea de putea scrie comentarii credibile pe un subiect ca ăsta.

      • Nu trebuie sa banuiesti nimic, oricum esti aiurea.
        1 scumpirea energiei e cauzata in mare parte de sistemele de taxare si de proasta administrare.
        2. In proasta administrare intra si faptul ca-ti cumpara tie energia, cind nu are nimeni nevoie de ea, sau sponzorizeaza aceste investitii.
        3. Cit costa acumulatorii?
        4. In Germania, unde exista cele mai multe solare si eoliene, energia e cea mai scumpa, a ajuns la 39 centi/kwh. De ce?
        5. Daca te dai viteaz decupleaza-te de la sistemul central si foloseste doar energia ta.

        Daca aduni toate cheltuielile necesare, masini electrice, instalatii, baterii etc. Ajungi la peste 100000 de euroi.

      • @calin – nu trebuie niciun fel de ajutoare de stat ca să te joci tu de-a producătorul de energie. Statul trebuie să elimine aberația certificatelor de carbon, iar energia electrică este mai mult decât suficientă.

        Cei ca tine merită duși în niște tabere la munte și obligați să trăiască acolo măcar un an întreg. Când ai să vezi cum e când trebuie să te duci la pădure cu căruța după lemne, că altfel stai în frig, n-o să mai vrei ajutoare de la stat pentru regenerabile verzi pe pereți. 3 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemne, ești conștient de asta? În cele mai multe cazuri, locuința și gospodăria lor, cu totul, nu valorează cât instalația ta de 30 de panouri. Iar în asemenea condiții, tot tu ești cel care vrea ajutoare de la stat?

        • tovarase @Harald si tovarase @Neamtu tiganu, in primul rand v-as sfatui ca in poastarile voastre sa nu jigniti oameni pe care nici nu ii cunoasteti.
          Intamplarea face ca eu sa stiu exact ce inseamna sa traiesti la limita de subzistenta si sa trebuiasca sa mergi in padure sa tai lemne cu joagarul (manual), sa aduni vara fan pentru animale, sa mananci ceea ce produc animalele din gospodarie si terenul pe care il ari cu caii. Deci nu vorbi despre mine ca si cum m-ai cunoaste.
          Referitor la masina electrica, chiar detin o masina electrica mica (un VW e-UP) si o masina mai mare VW Passat combi 4×4 2.0 TDI. Consumul in oras este de 12 KWh/100 km pentru VW e-UP, iar la Passat consumul e de 9-10 l motorina/100 km. La drum intins , e-UP-ul consuma intre 9 si 12 KWh (depinde viteza cu care merg si daca e iarna). In conditii de -5 -10 grade afara consumul la e-UP se duce catre 14-15 KWh/100 KM deoarece trebuie sa mearga caldura iar performantele bateriei scad. La Passat, la drum intins consumul este intre 6 si 7 litri/100 KM in functie de viteza cu care merg. 1 KWh de curent e cam 1 RON iar 1 litru de motorina este 8 RON azi. La e-UP ma costa cam 12 RON/100 km la Passat ~72 RON in oras respectiv 48 RON la drum intins. Nu e vorba de a fi eco, ci de a fi eficient si ieftin.
          Dar hai sa facem calculele si la pompa de caldura. O pompa de caldura aer-apa are un COP de 3. Adica din 1 KWh de electricitate produce 3 KWh de caldura (apa ajunge la 60 grade deci poate fi folosita si la prepararea apei calde menajere impreuna cu un boiler). La gaz, din 1 KWh de gaz produci 0.9 KWh de caldura. Acum depinde fiecare ce preturi are la gaz respectiv la curent.
          Eu am un pret de 0.7 RON la KWh de curent si 0.23 RON la KWh de gaz. Daca ma incalzesc cu pompa de caldura ma costa 0.7/3 = 0.23 RON 1 KWh de caldura, daca ma incalzesc cu gaz ma costa 0.23*0.9 = 0.207 1 KWh de caldura. Deci gazul e acum mai scump cu ~15% fata de curent. Desigur, o pompa de caldura costa cam 10.000 EUR asa ca investitia initiala este foarte mare, dar la cum evolueaza lucrurile tind sa cred ca gazul va deveni tot mai scump pentru urmatorii ~10 ani pana cand lumea va trece pe alte surse, moment in care va exista un surplus de gaze pe piata si deci va deveni iar mai ieftin.
          Oricum, nu va voi mai raspunde la comentarii pentru ca nu are rost sa-mi pierd timpul cu voi. Pe langa faptul ca jigniti oamenii, mai si dati niste cifre aruncate din avion fara vreo baza solida, la fel ca @Neamtu tiganu care stie el ca se ajunge la peste 100.000 EUR cu investiile in masina electrica si etc. Tovarase, poti sa ajunge la 150.000 EUR doar cu masina electrica, depinde ce avion iti cumperi. Sau poti sa cumperi o masina electrica la 30.000 EUR (fara subventii de la stat ca sa nu imi urlati in cap de ele).
          P.S. De cand a inceput razboiul in Ucraina, pe timp de zi ma incalzesc cu aparatul de aer conditionat (care practic e o pompa de caldura aer-aer). Fac asta deoarece ma costa la fel ca si gazul si ma gandesc ca e un lucru mic pe care pot si eu sa-l fac, la fel cum duc plasticul la reciclat in puncte speciale de reciclare a plasticului nu in tomberonul galben de la bloc care este incarcat apoi in masina de gunoi cu restul gunoiului menajer.

          • ”Gazul va deveni foarte scump” pentru că România nu-și exploatează resursele proprii. Și nu și le exploatează pentru că ”partida rusă” are grijă să nu se întâmple asta.

            În fiecare iarnă, România arde 3-4 milioane de camioane de lemn de foc. Crezi că pompele de căldură de 10.000 de euro bucata reprezintă soluția pentru a reduce defrișările? Sau mai degrabă soluția corectă ar fi racordarea la gaz metan a 100.000 de locuințe pe an?

            • Turcia tocmai a anuntat oficial ca refuza sa se ralieze la sanctiunile impotriva Rusiei si a explicat si de ce: turcii au nevoie de gaz ieftin si livrat corect si la timp in cantitatile contractate , lucru pe care Rusia il face si in prezent.
              Iar anul trecut Ungaria a semnat cu Rusia un contract pe 20 de ani pentru gaz ieftin dara intermediari , in pofida si impotriva recomandarilor UE. A zis la fel: maghiarii au nevoie de gaz ieftin si livrat corect si la timp in cantitatile contractate , lucru pe care Rusia il face si in prezent.

              Stiu ca adevarul deranjeaza pe multi, in special pe speculanti, dar adevarul recunoscut chiar de UE dar nemediatizat este ca Rusia si-a respectat 100% obligatiile contractuale , chiar si acum in vreme de ostilitati.

              Nu exista nici un motiv pentru decuplarea UE de la gazul rusesc , altul decat interesul SUA de a-si vinde gazul scump.
              Putin nu a inchis robinetul si nici n-a marit pretul.

          • Dacă te încălzești cu pompa de căldură, te costă 10.000 de euro plătiți în avans, înainte de primul kWh transformat în căldură. Iar dacă pompa de cădură e alimentată din instalația de stocare calculată mai jos, te mai costă încă 3.000 de euro înainte de primul kWh transformat în căldură.

            Știu niște manageri regionali de la Vodafone care vehiculau cu nonșalanță cifre din astea, ei fiind plătiți cu sume între 52.000 și 80.000 de lire pe an. Cifra obișnuită e 65.000 de lire pe an. But guess what? Majoritatea românilor nu sunt manageri la Vodafone. Nici măcar majoritatea englezilor nu sunt manageri la Vodafone.

  19. În Annual Energy Outlook 2022 (AEO2022), publicat pe 3 martie 2022, Administrația americană pentru informații în domeniul energiei (EIA) face următoarele estimări-cheie:

    – Petrolul și gazele naturale rămân cea mai consumată formă de energie în SUA până în anul 2050. Energiile regenerabile vor avea cea mai rapidă creștere.

    – Subvențiile pentru vânt și soare, împreună cu scăderea prețurilor tehnologiilor, suportă competiția cu gazelel naturale. Contribuția cărbunilor și energiei nucleare vor scădea îm mixul electric al SUA

    – Producția de petrol al SUA va atinge valori record, iar producția de gaze naturale va crește în principal din cauza cererilor externe.

    Detalii,

    https://www.eia.gov/outlooks/aeo/

  20. in Bucuresti am vazut o cladire cu fatade din panouri solare si m-am gandit ca ar putea fi o investitie viabila economic, functional si urbanistic; daca e asa, pana sa proiectam cladiri comune cu productie fotovoltaica centralizata, orice solutie individuala nu poate sa depaseasca stadiul de moft… (macar ar fi optimizata racordarea la SEN, prin solutii centralizate)
    dar orice neica-nimeni isi poate imagina ca:
    – racordarea la SEN e graduita, sponsorizata de Dumnezeul energiei neconventiale
    – costul bateriilor e un fleac,
    – exista o cerere reala pentru energia produsa individual si oricine poate fi oricand prosumator;
    cum spuneam undeva mai sus, nu e relevanta marimea consumului individual in kwh; chiar daca [email protected] nu poate pricepe: nici o instalatie nu se dimensioneaza la consum mediu, ci la consum maxim, respectic cel care consuma doar 50kwh pe luna va avea nevoie de o putere instalata tot de 5kwh, cat are nevoie si cel care consuma 200-500kwh/luna; desigur, daca folosesti si incalzire, mai ai nevoie sa instalezi vreo 20kw; excluzand incalzirea, pentru o durata de viata rezonabila de 15ani, luind in calcul (in lei) vreo 20-30mii costul instalatiei, cateva mii montajul, de 3 ori (1set/5ani) costul bateriilor (dl.Mihai Radu, fost coleg al indragitului nostru contributor Mihai Buzea, afirma pe fb ca bateriile il costa vreo 9mii un singur set), cateva mii bune racordul la SEN (numai proiectul ar arde binisor buzunarul), imi rezulta ca instalatia nu se poate amortiza nici in 15ani, d-apoi in 2-3ani cum au mai incercat si altii sa ne convinga pe-aici; poate doar cu exceptia cazului cand consumul ar fi continuu: daca ai instalati 5kw si consumi 5kwx24hx30zile=3600kwh, atunci regenerabilele ar fi viabile; in realitate insa si nuclearul ar deveni mult mai scump daca maine am instala 100% nuclear si am elimina toate celelalte surse, pentru ca, in majoritatea timpului capacitatea nucleara ar functiona si in gol: amortismentul nu se calculeaza in functie de cat poti produce, ci in functie de cat poti vinde; dar in majoritatea timpului, 10milioane de consumatori obisnuiti consuma lunar doar vreo 200kwh/luna, adica max.7kwh/zi, adica 0kwh noaptea, 5kwh in ora de maxim consum si 2kwh in restul zilei;
    ca sa le vinzi curentul fotovoltaic, rezulta ca ar fi nevoie de 10milioane prosumatori cu instalatii individuale de 5kw, care sa vanda fiecare doar 7kwh/zi….
    pai pentru cei 7kwh/zi avem deja instalata de cateva ori puterea necesara in SEN, deficitul din SEN fiind doar in ora de maxim consum: SEN va putea prelua de la prosumatori doar 5kwh/zi in ora de maxim consum, ca in rest nu are nevoie….de fapt, nu va putea prelua nici macar cei 5kwh/zi decat in zilele din an cu consum maxim, ca si maximul zilnic variaza in decursul anului… si ar mai trebui desfiintate si energiile conventionale…
    ok, desfiintam energiile conventionale si trecem 100% pe fotovoltaic: cat va costa kilowatul cand cei 10mil.prosumatori vor putea vinde zilnic maxim 7kwh/zi fiecare, avand in vedere costurile de investitie mai sus estimate, fiecare avand o instalatie de 5kw ?
    nici nuclearul nu cred ca ar putea sa mentina pretul, dar avand in vedere experinta Frantei, probabil ca ar putea duce singur peste 70% din SEN, fata de 18% in prezent, in Ro;

    multumesc anticipat comentatorilor pentru argumente contrare :)

    • Pe ansamblu, explicația reală pentru promovarea absurdă a regenerabilelor e cu totul alta și are două componente: una politică și una psihologică.

      Componenta politică e socialismul, statul atotputernic obsedat să aibă grijă de oameni, chiar și împotriva voinței lor. Carburanții fosili înseamnă energie ieftină, înseamnă bunăstare materială și libertate individuală pentru omul obișnuit. Automobilul personal fiind cea mai directă expresie a acestei libertăți individuale. Combustibilii fosili sunt atât de ieftini în mod natural, încât două treimi din prețul de la pompă pot fi taxe, iar combustibilii tot sunt affordable, chiar și într-o țară săracă gen România.

      Numai oamenii săraci pot fi dependenți de stat, așa că guvernele actuale exact asta fac, de prin 2005 încoace: sărăcesc progresiv populația, prin taxe ruinătoare și interdicții arbitrare. Nimeni nu mai înțelege ce monstruozitate reprezintă un TVA de 20%, astăzi așa arată normalitatea.

      Componenta psihologică are legătură cu urbanizarea, iar lucrurile astea s-au mai întâmplat și în secolul 20: au apărut mai multe cohorte de degenerați, crescuți exclusiv în orașe, cu tramvai și metrou în fața blocului și cu alimentele cumpărate exclusiv din magazin. Degenerații ăștia nu mai știu cum e să te muște un câine când te-ai dus la stână după un caș, pe ei dacă îi mușcă un câine vor să vină poliția și eventual să fie spânzurat proprietarul câinelui :)

      Treptat, exact ca și în anii ’30, legislația a ajuns să reflecte idiosincraziile unor asemenea degenerați, iar ei au trecut la o atitudine tip ”law and order”, deși legile pe care le vor ei aplicate sunt absurde. Ne aflăm deja în faza în care diverse corporații au ajuns în mod legal să stabilească ele care e adevărul și să-l impună întregii populații, iar Mussolini ar fi cel mai potrivit să ne explice cum se numește un asemenea sistem. Cum au evoluat lucrurile după 15 ani cu Mussolini la putere, ar trebui să știe toată lumea, dar realitatea e că lumea nu prea știe.

      Iar dacă în Statele Unite există o democrație autentică și alegerile din 2024 ar putea aduce la putere un președinte gen Ted Cruz, care ar restaura normalitatea, în Europa nu există o democrație autentică. Întreg spectrul politic a fost confiscat, ”dreapta” fiind reprezentată de personaje ca Boris Johnson sau Angela Merkel. Alegerile europene sunt simplă butaforie, iar legătura dintre cetățean și organele legislative a ajuns practic inexistentă. Niciun român nu poate identifica clar, cu nume și prenume, care e parlamentarul care îl reprezintă pe el la București sau care e parlamentarul care-l reprezintă pe el la Bruxelles. Iar lucrurile astea pot ajunge să degenereze la fel ca 1989, pentru că socialiștii nu vor ceda puterea de bună voie.

    • @Prototipescu tu chiar nu pricepi si nu stiu cum sa-ti explic mai bine. Tu cand iti cumperi o masina pe motorina, te gandesti ca veri circula cu ea tot timpul cu furtunul de alimentare conectat la ea si ca ai nevoie de un debit de X litri pe minut pe furtun?
      Sau hai sa facem o analogie cu apa. Presupunem ca ai un put de apa din care poti sa extragi 1 litru de apa pe ora. Ce faci? Iti limitezi consumul casnic la 1 litru pe ora sau iti pui un bazin de apa in care pompezi apa din put tot timpul si apoi folosesti apa din bazin la un debit de 10 litri pe minut?
      Tot insisti cu puterea instanta a consumatorilor versus puterea instanta a panourilor. Ti-am mai explicat, daca esti off-grid e musai sa ai stocare (baterii). Daca ai baterii de capacitate 10 KWh si un consum zilnic de 2 KWh (cum ai dat tu exemplul cu 50 KWh/luna), cei 10 KWh din baterii iti ajung 5 zile. Daca ai panouri de 1 KWp, ele vor baga in medie 3.5 KWh/zi in baterii. Referitor la consumatori, vei putea avea consumatori de 10 KW putere pentru ca din baterii poti sa tragi curenti mari.
      La sisteme on-grid „problema” este ca tu cand consumi, trebuie sa platesti costul de productie + transport si distributie. In schimb, cand injectezi, primesti doar pretul pentru productie. De obicei pretul de productie e 1/3 din pretul final si atunci ce faci? Ori iti cumperi baterii si devii off-grid (sau si mai bine hibrid) ori instalezi 3X panouri unde X e consumul tau anual de electricitate respectiv productia totala a panourilor.

      • Un acumulator auto de 100 Ah costă cam 100 de euro. Nominal, 100 Ah la 12V înseamnă cam 1,2 kWh, deci probabil poți extrage din el 1 kWh. 10 kWh stocați înseamnă 10 acumulatori a câte 100 de euro fiecare, deci te costă 1.000 de euro la fiecare 5 ani numai stocarea. Asta e ca și cum ai adăuga 16 euro la factură în fiecare lună (1.000 euro / 60 de luni) numai că ăștia 1.000 de euro trebuie plătiți în avans.

        Lucrările de montaj și accesoriile (cabluri, siguranțe, afișaje etc) mai costă și ele ceva, deci se duc spre vreo 20 de euro pe lună pentru 10 kWh capacitate de stocare. Însă 60 kWh pe lună e un consum foarte modest, presupun că 150 – 200 kWh pe lună e mai aproape de realitate pentru o familie normală cu 2-3 copii în România, deci un 50 – 70 de euro pe lună s-ar adăuga la prețul energiei electrice.

        Calculele de mai sus reprezintă numai costul stocării, fără instalația fotovoltaică.

        • pentru ca o fi grea sau prea putin intuitiva aritmetica raporturilor varfuri/medii si kwp/kw, pentru simplificare, as evidentia estimativ nevoia de supradimensionare nu doar din perspectiva consumului, ci si din perspectiva producerii kilowattului fotovoltaic indiferent cu cate seturi de baterii ar fi echipat sa asigure varful de consum zilnic;
          de ce furnizorii vand sisteme casnice de 8kwp pentru consumatori cu o medie de consum de doar 0,3kw, respectiv 7kw/zi ?
          pai intr-o minunata zi de vara, sistemul ar putea prelua, in 12h, considerand o distributie a puterii 0kw-8kw=0kw, o energie (0+8)/2kwx12h=48kwh;
          in timp ce intr-o nenorocita zi de iarna, in 8h, considerand o distributie a puterii 0kw-2kw=0kw, o energie (0+2)/2kwx8h=8kwh;
          cu alte cuvinte, ca sa-mi pot asigura necesarul de 7kwh in ziua de iarna, va trebui sa achizitionez o instalatie care in perioada aia mai minunata va fi de cateva ori supradimensionata;
          e de inteles ca furnizorul exprima puterea in kwp si nu in kw, pentru ca nu poate garanta o putere constanta, ci doar una maxim posibila;
          in majoritatea timpului, sistemul va functiona in exces de capacitate (vreo 6-7 ori !?), adica, in limbaj ingineresc, va functiona in gol, iar excesul, tot in limbaj ingineresc, s-ar numi „deseu”;
          iar pentru ca instalatia sa devina viabila economic, ar trebui sa oblig fraierii sa cumpere acest deseu;
          desigur, deseul ar putea fi preluat de seturi suplimentare de baterii, pentru a fi convertit in energie utila in ora de maxim consum; dar asta ar necesita si o supradimensionare proportionala, deci de vreo 6-7ori, a necesarului de baterii, ca sa preia diferenta de la consumul de 7kwh/zi la capacitatea maxima de productie, de 48kwh/zi si sa o livreze in SEN atunci cand chiar are cineva nevoie de ea;

          nu e necesar ca exemplul meu sa fie riguros, las rigurozitatea in seama celor care au informatii riguroase privind avantajele economice ale sistemelor fotovoltaice

          • Oamenii obișnuiți au o abordare mult mai practică a unor asemenea aspecte. Cineva care vrea o astfel de instalație undeva pe lângă București, a înțeles destul de repede cum stau lucrurile: ”bun, deci mașina de spălat o să fie folosită în timpul zilei, nu seara. Îmi mai cumpăr și o mașină de făcut peleți și o folosesc și pe aia tot în timpul zilei. Circularul și abricul (presupun că e ”abricht-ul”, dar nu discută el subtilități din astea) le folosesc tot ziua, iar seara stau cuminte și mă uit la televizor :) ”

          • @PF – exprimarea în kWp e justificată, însă mai depinde și de modul cum se efectuează măsurarea. Presupun că la 2000 de metri altitudine transparența atmosferică e ceva mai mare decât la nivelul mării, iar orientarea perfectă a panoului (perpendicular de direcția razelor solare) s-ar putea să nu fie valabilă niciodată în practică.

            În lumea în care trăim, nu m-ar mira ca în unele cazuri valoarea declarată în kWp să fie obținută cu iluminarea artificială a panourilor, în interiorul unei hale industriale, nu iluminate de soare în aer liber.

          • si eu as avea o abordare practica si as propune sa-mi plateasca statul o renta viagera, sa nu fie nevoie sa ma mai duc la job

          • iar ca sa fiu si ontopic, as aprecia ca ar fi mai practica urmatoarea masura de optimizare energetica, in ciuda consumului suplimentar pe pentru iluminat pe timp de noapte:
            11. uniformizarea consumului prin generalizarea muncii in 3 schimburi/zi si a zilelor libere alternative, uniform distribuite in cursul intregii saptamani; ar avea si efecte de optimizare a traficului si calitatii aerului

      • Caline, discutia a degenerat deoarece Cetatenu si cu tine au incercat sa exagereze si sa minta.
        1. Cetateanu a vorbit de acumularea hidraulica a energiei, cind i-am spus ca ar fi necesare si lacuri de acumulare in aval, a dat-o cotita.
        2. Ati afirmat ca o solara s-ar amortiza in doi ani.
        3. V-ati mindrit cu 12000 kwh, fara sa va puneti intrebarea cine va cumpara si in ce conditii aceasta energie.
        4. v-ati mindrit ca folositi masina electrica drept stocare a energiei. Cum stocati energia solara in auto, la amiaza, cind omul e la munca si deci masina nu e acasa?
        5. Cind ati fost incoltiti ati inceput sa vorbiti d ebaterii si de pompa de caldura.
        6. Nu ati prezentat nici un bilant financiar, nu ati spus cit costaa bateriile, cit costa transformarea curentului din 12V in 220 si invers, ati incercat sa le ametiti, amestecind una cu alta.

        Din cauza unora ca voi merge sistemul aiurea, voi de fapt sunteti niste speculanti care profita de niste legi strimbe si niste taxe aiurea.
        4.

  21. „Având în vedere criza energetică globală emergentă declanșată de invazia Rusiei în Ucraina………”

    A redus Rusia extractia sau exportul de hidrocarburi , refuza Rusia a mai vinde globului petrol si gaz ?

    Daca da , globul o poate obliga sa respecte contractele existente sauin caz ca n-are mijloace poate fluiera a paguba.

    Daca insa invazia rusa in Ucraina nu a afectat major fluxul de hidrocarburi, atunci criza energetica globala nu exista.

    Cum vad eu lucrurile: noi ne prefacem ca nu ne lasa constiinta sa mai folosim gaz rusesc , rusii il extrag si il vand in continuare altora care fac mai putine mofturi si care, coincidenta, exact acum au mare nevoie de exact energia pe care o refuzam noi . Si facem lucrul asta dand vina pe altii , pe rusi , pe care cica i-am sanctionat refuzand sa mai cumparam de la ei. Ca niste copii tampiti care cica isi sanctioneaza parintii refuzand sa mai manince desertul.

    De exemplu noi avem nevoie de legume si carne dar din cauza ca gradinarul si macelarul care isi aduc la piata produsele si-au injurat nevastele , isi bat cainii si si-au vopsit gardurile in culori ciudate , refuzam sa mai cumparam de la ei si chiar refuzam sa mai consumam legume si carne deoarece …. n-avem de unde.
    Ei isi vand in continuare produsele , ca e cerere mare de legume si carne iar restul satului global e sanatos la cap si cumpara , dar pentru noi e o…. criza globala ; declansata de gradinar si macelar, desigur. Cum am putea noi sa mai cumparam gaz de la rusi cand ei au invadat Ucraina ?! Nu putem ! Ne-ar bate D-zeu ! Alta e treaba cu Arabia Saudita , cu Yemen, cu Siria…. cu Libia… de-acolo putem. Sau am vrea , dar nu vor aia sa ne vanda. Spre diferenta de Putin care vrea sa ne vanda , mult si ieftin, chiar a construit o mare conducta special pentru noi, NS2 , dar nu vrem noi . Din cauza ca… a invadat Ucraina. Si ca sa nu mai fim vulnerabili, sa nu mai depindem de gazul rusesc de care…. depindem.

    • Daca asemuiesti invazia din Ucraina cu ” isi bat cainii si si-au vopsit gardurile in culori ciudate”, atinci chiar ca s-a dus pe copca toata productia de rapita.
      Banuiesc ca te abtii eroic sa pui intrebarea „ce au cautat americanii in Coreea, in Vietnasm…?”

      • Vă salut cu respect domnul Victor. Petrov sunt. Totdeauna mi-au plăcut apropourile Dvs bășcălioase date ”cu sec”, din rever, hă-hă, domeniu în care sunteți inegalabil pe internetul românesc, hă-hă-hă. Sper că pot să contez pe sprijinul și pe replicile Dvs acre și de acum înainte, mai ales că nori negri de mizerie judiciară s-au abătut recent asupra familiei mele lărgite și chiar asupra persoanei mele greu încercate (AVC, atac de panică, cunoașteți…).

        Jos Putin! Toată ura față de rușii barbari (alo, cenzura: acesta este un hate speech permis, legal și chiar mandatory pe Twitter).

        N.B.
        I ❤ G4Media!

        • E singurul politician cu-adevărat pro-american pe care l-a avut România, iar cozile de topor ale rușilor nu-i pot ierta asta nici azi :)

          Chiar crezi că peste tot e ca în Germania, unde președintele ales a demisionat cuminte și a fost înlocuit tocmai cu învinsul din alegeri, redegistul lui Merkel? :)

      • Pai se stie ce au cautat: au cautat sa le deznazifice :D
        Sau au cautat WDM-urile lui Saddam :D
        Afganistanul nu se pune , ca acolo au cautat-o cu luminarea -si au gasit-o lol

    • categoric n-as cumpara de la macelarul sau aprozaristul care tocmai si-a omorat nevasta;
      de fapt, n-as cumpara de la el nici daca fura la cantar, nu respecta norme de igiena sau doar pur si simplu pentru ca nu ar avea o atitudine civilizata;
      daca am accepta un singur macelar sau aprozarist, am deveni sclavi;
      daca nu cumva unii dintre noi, mai mult sau mai putin sanatosi la cap, mai mult sau mai putin voluntar, au devenit deja…

  22. „Putem, desigur, să aplicăm cele 10 măsuri de reducere a consumului de petrol. Problema este ce punem în loc pentru a satisface nevoile energetice crescânde ale celor 8 miliarde de locuitori ai planetei. ”

    Sau mai reducem din cei 8 miliarde. Le dam arme sa-si rezolve conflictele etnice, religioase etc iar daca n-au conflicte le dam tot noi si de-alea. Nu scrie nicaieri ca tre sa fim neaparat 8 miliarde. Treaba e perfect fezabila si echitabila: pentru fiecare 6 morti de-ai lor traiesc ecologic doi supravietuitori de-ai nostri.
    Sau i-am putea pune pe-ai lor sa ridice niste apa la deal cu cofa si sa-i dea drumul prin niste mori sa faca curent. Si-asa sta degeaba toata ziua . Din miliardele alea o gramada freaca ayahuasca prin Tailanda Indonezia si Bahrein , ‘mama lor de emergenti ! Plus ca astia sint musulmani sau atei deci avem tot dreptul moral. Stai un pic… atei sint aia din China de care avem nevoie…. ma rog, pe astia ii iertam , deocamdata , cateva sute de ani pina rezolvam cu stocarea , poate se pocaiesc .

    • Ramine de stabilit cine sint acei „noi”. Care vrem sa reducem din cei 8 miliarde. Ori cei care le dam arme sa-si rezolve conflictele; sau le dam si conflicte.
      Sa indraznesc sa ghicesc? sint occidentalii si americanii, sigur.

  23. @ pompe de caldura
    Nu doar @Calin are acasa pompa de caldura, ca avem si noi;
    o pompa de caldura cu aer e fix acelasi sistem care produce aer conditionat, doar ca se inversiaza sensul in ciclul de racire-incalzire al freonului sau ce alt agent or mai folosi (exista si cu codoi, poate mai exista si cu amoniac, etc);
    un exemplu clasic de AC care iarna poate incalzi in regim de pompa de caldura:
    https://grandclima.ro/produs/aer-conditionat-daikin-perfera-bluevolution-ftxm25r-rxm25r-inverter-r32-9000-btu-h/
    comparativ pret achizitie: similar cu pretul unei CT de apartament
    comparativ putere: AC-ul are 2,8kw nominal(max.4,7kw) in regim incalzire, CT are 20-24kw
    comparativ functionalitate: AC-ul nu prepara apa calda, CT nu raceste
    comparativ siguranta: AC-ul s-ar defecta la temperaturi exteriare sub -20C
    comparativ cost energie: ramane la latitudinea fiecaruia sa foloseasca iarna AC-ul in locul CT si sa-si faca singur comparatia

    • „Problema este ce punem în loc pentru a satisface nevoile energetice crescânde ale celor 8 miliarde de locuitori ai planetei. Va trebui să găsim soluții ”

      De ce ? Adica de ce sa satisfacem nevoile lor energetice crescande ?

      Plus ca, pentru a le gasi noi, solutiile alea ar trebui mai intii sa si existe . Si nu exista: nu poti satisface la nesfarsit niste nevoi crescande.

      • Pentru o țară ca România, 15-20 de reactoare nucleare ar fi arhisuficiente, oricât s-ar dezvolta. La condițiile actuale, ar fi suficiente și 7-8.

        Eco-marxismul și așa-zisa suprapopulare a planetei țin în realitate de psihiatrie, nu de realități economice. Planeta suportă între 40 și 200 de miliarde de oameni, o țară ca România ar suporta lejer 100 de milioane, iar o țară ca Rusia ar suporta lejer 3-4 miliarde. Dacă te simți vinovată pentru că exiști, nu e nimeni dator să-ți suporte ție idiosincraziile. Reproșează-le asta părinților.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, hard cover în 2021, soft cover în 2022. ================================================================= DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro