Suntem încă la începutul noului an, 2022, și una dintre cele mai importante întrebări este cum va evolua economia. De răspunsul la această întrebare depind investiții, recrutarea de personal nou, măriri de salarii sau asigurarea fondurilor necesare în sistemul public.
Evident, un factor important în evoluția economiei în acest an este modul în care pandemia de CoViD-19 ne va afecta, la doi ani după izbucnirea acesteia. Ne confruntăm în acest moment cu tulpina Omicron despre care specialiștii, epidemiologii avizați, nu cei de pe Facebook, spun că este de 50 de ori mai contagioasă decât tulpina Delta dar mai puțin mortală. Răspândirea mai rapidă a noii tulpini va conduce la creșterea imunizării populației, poate chiar la mult discutata imunitate de turmă care ne va permite revenirea la normalul pe care îl știam cu toții. Codul genetic al unui virus este îndreptat spre a se acomoda cu gazda pentru a supraviețui, SARS-CoV-2 ar trebui să urmeze același parcurs.
Valul cinci al pandemiei va lovi România în ianuarie-februarie. Întrucât rata de vaccinare este modestă în țara noastră se discută inclusiv de introducerea șomajului tehnic pentru angajați, ultimul lucru pe ca mi-aș dori să îl aud ca macro-economist. Orice măsură de închidere a unei activități economice înseamnă o economie mai slabă, venituri mai mici la buget și încetinirea mediului de afaceri.
În timpul pandemiei de gripă spaniolă economiile și sistemul financiar/monetar nu erau atât de dezvoltate, deci nu putem suprapune pentru a observa un model de evoluție economică pandemică. Mai mult, epidemiile de SARS-CoV-1 și MERS au avut caracter regional, deci nici aici nu putem face similaritate. De asemenea, globalizarea îsi spune cuvântul acum.
Haideți să discutăm concret, pe cifre la ce mă aștept în 2022.
Creșterea economică va fi cel mai probabil în jurul valorii de 4,5%, influențată de valul cinci al pandemiei și de impulsul mai slab din trimestrul al patrulea al anului 2021. Optimismul mai larg de anul trecut s-a mai temperat prin prisma unui rezultat modest din trimestrul al treilea (7,2% an/an față de așteptările de 9,8% an/an) dar și prin introducerea certificatului verde care a afectat o parte din vânzările cu amănuntul – spre exemplu achiziția de haine din mall. Deși cheltuielile cu investițiile au o alocare bună, de 6,7% din PIB, cu mai mult de un punct procentual peste anul 2021, este foarte probabil ca acești bani să nu ajungă în economie și să fie rectificați spre cheltuieli sociale și de personal. De asemenea, avem deja în jurul a 3 miliarde de euro avansurile din PNRR însă stau în Banca Națională, nefolosiți! Este prioritar ca acești bani să ajungă cât mai rapid în proiectele aprobate de Comisia Europeană.
Inflația, demonul acestor vremuri, s-a temperat ușor în luna noiembrie, cel mai probabil ca urmare a plafonării prețurilor la electricitate și gaze naturale. În perioada imediat următoare inflația va rămâne în jurul valorii de 7% însă mă aștept ca în aprilie, la expirarea plafonărilor la energie să avem o inflație la 8% sau chiar peste. Ulterior, în a doua jumătate a anului, mă aștept ca inflația să înceapă să scadă spre 5%. Cererea de bunuri și servicii din partea populației se moderează, ceea ce va conduce și la o scădere a inflației. În condițiile creșterii inflației avem și efecte benefice – cresc încasările statului, PIB-ul nominal este mai mare, se mai numește și taxa pe inflație.
Inflația este un cost pentru deținătorii de capital, este cel mai mare dușman al cash-ului! Aici intervine politica monetară al cărei rol este țintirea directă a inflației. Banca centrală a făcut deja majorări ale ratei de dobândă, 1,75% în acest moment, însă va continua acest proces cel puțin până la 2,5% sau chiar 3% dacă inflația nu se va tempera atât de rapid. Efectul imediat este scumpirea banilor, creșterea dobânzilor în piață, ceea ce s-a văzut deja, Robor 3 luni a încheiat anul la 3,01% și mă aștept să își continue creșterea până spre 4%.
În ceea ce privește cursul de schimb, no news, good news – pe acest aspect nu avem surprize întrucât Banca Națională practică o flotare controlată. Așteptați-vă ca în primele luni, cursul să treacă de 5 lei pentru un euro, urmând a rămâne sub 5,05 lei/euro până la final de 2022.
Prețuri în creștere, dobânzi mai mari, facturi mai mari la energie, toate se traduc în scăderea venitului disponibil al consumatorului. O consecință va fi presiunea pe salarii, atât în mediul privat cât și în cel public, deși guvernul a făcut un artificiu atât cu creșterea salariului minim care se va face în interval de doi ani sau cu mărirea salariilor doar pentru anumite categorii de bugetari. O altă consecință poate fi încetinirea creditării întrucât creditele nu vor mai fi chiar atât de ieftine – aș sublinia aici că băncile nu au modificat ofertele prin creșterea marjelor de dobândă ci este un efect al creșterii indicatorilor monetari.
Consumul privat va reprezenta în continuare principalul motor de creștere economică însă va înregistra o dinamică mai redusă față de 2021. Exporturile și importurile vor continua să crească însă cu un decalaj mai mic între cele două. De asemenea, posibile închideri de activitate în vestul Europei va afecta negativ exporturile României.
Deficitul bugetar pe care este construit bugetul este de 5,84% din PIB, destul de curajos în condițiile creșterii cheltuielilor cu pensiile, alocațiile și salariile. Este important însă ca guvernul să reușească să împrumute banii pentru finanțarea deficitului bugetar, mai ales că a doua parte a anului 2021 nu a fost chiar cea mai bună pentru finanțare. Ajungem astfel la datoria publică care probabil va depăși 50% în acest an, depinde însă de banii din PNRR cum și când vor fi folosiți.
2022 este în continuare un an de creștere economică dar cu persistența dezechilibrelor economice – inflație, deficite gemene, bugetar și de cont curent, la care se adaugă dobânzi în creștere. Poate că 2022 va aduce finalul pandemiei sau cel puțin finalul restricțiilor majore, urmând ca viața să reintre pe un făgaș mai normal, așa cum ști(a)m.
În Centru este un proiect Digital Communication Network și Forum Apulum, sprijinit de Friedrich Naumann Foundation.
Puteți asculta podcastul “În Centru”, realizat de Teodor Tiță, pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts sau aplicația dvs preferată.
Un an posibil de final al Pandemiei ? Un an unde cresc costurile energetice cu toate consecintele economice cunoscute .Un an , politic si militar ,ce inca nu are decis o perspectiva sigura .Un an unde vedem aparitia inflationista in economiile multor tari .Un an unde deciziile luate, la nivel central in UE ,trebuiesc acceptate de toate tarile membre .Un an unde interesele de partid nu mai pot fi prioritare in fata deciziilor din UE .Un an unde Romania trebuie sa isi creasca rapid capacitatile militare si unde dependenta fata de NATO si UE trebuie si ea crescuta . Un an unde alte tari din Europa se vor alatura NATO. Un an unde fortele armate ale SUA si NATO isi vor reconfigura puterea la granitele cu Rusia . Noi decizii ce tin chiar de luarea deciziilor, cu o majoritate , vor fi si ele parte a intelegerilor din UE . Curtile Constitutionale ,ale statelor membre UE, nu vor mai avea puterea politica(numirea judecatorilor este politica )absoluta in a regla diferitele proceduri juridice ce sunt contrare dreptului din UE .Daca Rusia isi continua masarea de trupe la granita cu Ucraina vom vedea trupe UE si NATO la granitele statelor riverane cu UE .Intreaga constructie a flancului de Est pe directia Nord – Sud va fi puternic militarizata .Sustinerea Sistemului Sanitar al intregii Uniuni Europene va fi prioritatea absoluta .Va imaginati situatia in care Sistemul Sanitar European ar fi clacat si vaccinul nu ar fi existat ? Va imaginati ce ar fi insemnat sa te impiedici la tot pasul de persoane decedate si nimeni sa nu poata a actiona in vreun anume fel ? Intelegeti ce evenimente tragice ar fi fost posibile daca Sistemul Sanitar European ar fi colapsat ? Pandemiile ,cunoscute si aratate noua in istorie ,au fost niste tragedii fara de egal .Haosul s-a instalat si moartea insotea crima , furtisagul , luptele de strada , violurile . Ucigasii erau peste tot .Sa multumim UE ca inca poate tine totul sub control si totodata si celor care au facut aparitia vaccinului posibila .Cind puteti pune , in oglinda , luarea unor masuri temporare, dar atit de necesare, cu colpasul Sistemelor de Sanatate atunci ma gindesc ca nu aveti nici o indoiala ce tine de binele facut noua de catre UE. Banii din PNNR, imprumuturi cu dobinda foarte mica si granturile vor sustine economia tuturor celor (tarilor din UE) care au dorit sa participe la acest nou plan Marshall al Uniunii .Cei care , din motive politice ce tin de raminerea vesnica la guvernare a unor persoane ,nu au dorit sa participe sau au conditionat participarea la acest plan, de dezvoltare europeana ,de cheltuirea banilor discretionar si necontrolabil (Ungaria , Polonia ) se vor confrunta cu puseuri inflationiste de forma celor aparute de curind in Turcia . In Romania Coalitia aflata la guvernare pare a reusi sa devina parte a PNNR avind si perspectiva obtinerii unor noi sume de bani ca diferenta de pina la 80 miliarde de euro (Presdintele Iohannis a semnat acceptul la acesta participatiune ) ce pot dezvolta rapid rapid Romania pina in anul 2027 . Oricum ar fi, daca PSD se confrunta, in perioada urmatoare ,cu o scadere a acceptului electoratului sau procentele afisate de noile sondaje (ministrii PSD nu par a fi ancorati in realitatile politice la zi ca si expertiza ) scad dramatic pentru PSD ,vechea Coalitie cu USR se poate reface dupa trecerea perioadei in care Premier este Ciuca . Economia se reface de la sine iar agentii economici isi vor reprofila activitatea functie de prioritatile de moment .Avem o capacitate uriasa de a ne muta(modifica ) activitatile functie de necesitati si lipsa fortei de munca in unele sectoare economice va fi suplinita chiar de salariatii diferitelor firme ce acum devin neprofitabile .Asta este esenta capitalismului . Cine se misca repede cistiga si controlul cheltuirii sumelor din UE, ce practic vor produce locuri de munca diferite, va elimina pierderile firmelor ce nu isi pot ajusta activitatile .Totul este intr-o continua miscare si economia se va remodela functie de necesitati si prioritati .Bine ca exista bani in piata si UE si-a asumat rolul de a imprumuta , in nume propriu, sume uriase de bani ce vor fi redistribuite tarilor doritoare .Conditiile sunt deja stiute si ele nu fac altceva decit sa creeze o Europa mai unitara social, economic , politic si de ce nu si militar .Succes .
Nu cred că vom avea o creştere economică în 2022 mai mare de 3,5%, asta şi din cauza condiţiilor externe ( creşterea preţurilor la energie, constrângerile financiare provocate de normele ecologice, diminuarea producţiei auto, etc). Una peste alta, şi 2022 va fi un an cu crize multiple, nu numai economice, dar şi pandemice şi de securitate( Ucraina, etc), care vor afecta dur Europa.
Datele statistice macroeconomice nu ajuta cu nimic daca Ro nu face nimic pentru a reduce risipa bugetara si proiectele de investitii fara rezultate concrete. Fundatia tarii trebuie remodelata, fara 41 de judete, doar 8 regiuni, ori prefecturi ori consilii judetene, regandirea comunelor si satelor, unele nu mai au locuitori decat pe hartie, fara pensii de serviciu decat pe contributii, fara pensionari la 45 de ani. Reducerea taxarii pe forta de munca, faciltati mai bune pentru mediul privat, reducerea sistemului bugetar cu 30%, a parlamentarilor. Educatie si formare profesionala mai buna, si dupa nevoi economice reale, nu diplome de carton, fara valoare.
Motto:
„Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.”
(Mihai Eminescu- Glossa)
Epidemiologul Octavian Jurma este de părere că al cincilea val al pandemiei va fi mai scurt decât valul 4 provocat de varianta Delta, menţionând că, în contextul sărbătorilor, abia de săptămâna viitoare va exista „o imagine mai corectă” a valului pandemic provocat de tulpina Omicron: „Masca + vaccinul oferă aşadar o protecţie foarte bună şi în valul 5-Omicron. Cu ajutorul lor vom trece cu bine şi de acest val, care va fi mai scurt decât valul Delta. Cu puţin noroc, vom avea o perioadă mai lungă de linişte decât după valul 3-Alpha. Cu foarte mult noroc poate vom reuşi să controlăm pandemia”- conchide Jurma.
Pe de altă parte, Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecţioase şi Microbiologie la Facultatea de Medicină şi la Şcoala Doctorală de Sănătate Publică a Universităţii din Pittsburgh, (SUA), îl critică dur pe ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Profesorul Apetrei critică declaraţia ministrului Sănătăţii care îşi pune speranţa în creşterea ratei de vaccinare odată cu apariţia unor noi vaccinuri, cu formule noi sau cu un mod de fabricare mai apropiat de vaccinările clasice: „Până atunci va veni şi va trece valul 5. În care, datorită marii transmisibilităţi a virusului, virusul îi va găsi pe toţi susceptibilii aflaţi la risc. Care vor suprasolicita din nou sistemul. Şi care vor muri datorită unei combinaţii de impostură, incompetenţă şi prostie a celor care ar fi trebuit să-i protejeze.”
Apetrei continuă critica, arătând că producerea unor miliarde de doze de vaccinuri convenţionale, aşa cum aşteaptă Alexandru Rafila, este imposibil de realizat în timp util: „Ştiţi cât timp este necesar pentru producerea de masă (adică de miliarde de doze) a unui vaccin convenţional? Vreo doi ani. Adică vreo 5 variante virale complet noi. De ce nu le spuneţi celor pentru care faceţi aceste declaraţii descreierate toate lucrurile astea? De ce nu le spuneţi celor pentru care vorbiţi că tratamentele sunt eficiente doar într-o fereastra de timp extrem de îngustă (pe care cei mai mulţi n-o prind pentru că vin prea tărziu la spital)? Eu mă uit la ce spuneţi şi mă întreb: oare chiar am înnebunit, ori am intrat full throttle (cu mare viteză-nr) în Don’t look up?”
Nimeni nu detine bila de cristal din care putem ghici viitorul, altii ii spun anticipare.
Ce stim, inflatia se va mentine cu event. reduceri minimale banca central europeana nefiind inca dispusa sa ridice dobanzile, presiunea politica supra ei fiind foarte mare, nu se vede dar se stie, inflatia fiind favorabila debitorilor, statele cu datorii tot mai mari. , vorbim de Europa.
Motorul economiei europene, Germania va avea probleme in urma politicii energetice kamikaze pe care o practica sub noul guvern, situatie care ne va afecta si pe noi.
Criza de containere la nivel mondial se va mentine, fluxul de marfuri globale fiind realizat ca. 80 – 90 % pe cale maritima, vezi containere.
Covid-ul va influenta in continuare intr-o foarte mare masura economia globala, chinezii cu metodele lor drastice de combatere a pandemiei vor inchide in continuate porturile maritime si productiile daca va fi nevoie.
Industria auto, vitala pt Romania va fi in continuare lovita de lipsa chipurilor, a maririi artificiale a pretului combustibilior, a fortarii electrificarii.
Turismul, industria Horeca , servicii aferente tot vitale pt Romania vor avea in continuare de suferit in urma masurilor antipandemice.
Pretul energiei este deocamdata pe o cale ascendenta si nimeni nu este dispus sa faca ceva decat cosmetizari pt reducerea preturilor, de ce s-o faca , statele datorita accizarii enorme fiind cele care profita un urma acestui fapt.
Investitii majore ? greu fara forta de munca calificata chiar daca banii sunt la momentul actual ieftini, cu o birocratie nationala si europeana tot mai stufoasa.
Consumul si agricultura daca vremea va tine cu noi vor fi cele care vor sustine cresterea economica, consumul in mare parte fiind alimentat cu bani de afara, aportul celor 4 milioane de romani fiind substantial, cel mai mare investor in Romania.
Cu alte cuvinte incertitudinile vor ramane pronuntate, ce stim, este ca nu stim prea multe si totul sub aspectul mentinerii conflictelor la nivelul actual si nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar putea intampla daca China cumva ataca Taiwanul, conflictul in Europa, Ucraina- Rusia ramand ceva local fara implicatii globale, povestea Taiwan/China avand o cu totul alta dimensiune.
Romania „pluteste” undeva in acest mare ocean, daca are noroc se poate prinde de o „barca de salvare”
Investitii majore ? greu fara forta de munca calificata chiar daca banii sunt la momentul actual ieftini…. Cat timp dureaza instruirea /calificarea fortei de munca (4-6 ani?) Intre timp, se poate angaja si forta de munca calificata din alte tari, care-i baiul?
„Consumul si agricultura daca vremea va tine cu noi vor fi cele care vor sustine cresterea economica…” In secolul 21, nivelul tehnologizarii a crescut ametitor (si mai creste) si in sectorul agrar. Este tot mai evident ca soarele taranistilor /si al agricultorilor de subzistenta se afla la apus!
https://www.youtube.com/watch?v=tI17ZwWOEcI
https://www.youtube.com/watch?v=M3SGScaShhw
https://www.youtube.com/watch?v=fW7UVHz9QYA
nu vreau sa ma gandesc ce s-ar putea intampla daca China cumva ataca Taiwanul… La ora actuala, invazia Taiwanului mi se pare a fi mai mult un pericol pur teoretic. Concentrarea trupelor rusesti la frontierea Ucrainei, este deja drept ertichetata a fi un pericol de esec al diplomatiei.
Romania „pluteste” undeva in acest mare ocean, daca are noroc se poate prinde de o „barca de salvare” Romania este un membru deplin UE si NATO, cam bate insa pasul pe loc in privinta reformelor autentice si de integrare reala in spatiul euroatlantic (i.e. statul de drept, ridicarea MCV, intrarea in Schengen, reforme structurale, descentralizare, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, atragerea investitiilor private, intrarea in Zona Euro, samd).
P.S. Pe fondalul dezechilibrelor (majoritatea activelor in bilanturi fiind supraevaluate cu vreo 50%, vezi indicatorul P/E Schiller pentru indexul S&P 500, sau asa cum arata si studiul recent publicat de McKinsey cu titlul „The rise and rise of the global balance sheet” – vezi linkul de mai jos „In Brief” pagina 8 – majoritatea economistilor recomanda investitii durabile in cresterea productivitatii si a sustenabilitatii, incepand cu transformarea digitala, transformarea energetica, etc.
https://www.mckinsey.com/~/media/mckinsey/industries/financial%20services/our%20insights/the%20rise%20and%20rise%20of%20the%20global%20balance%20sheet%20how%20productively%20are%20we%20using%20our%20wealth/the-rise-and-rise-of-the-global-balance-sheet-nov-2021-full-report_final.pdf
Desigur, perioada tranzitiei este volatila (dureaza vreo 10 ani, or so) se pare insa ca nu avem multe optiuni fezabile. De ex, raportul Assets per citizen /Liability per citizen din linkul de mai jos, ne arata ca o coretare a valorilor activelor cu peste 20% este critica. Ne convine sau nu, ne aflam toti in aceasi barca… asadar, trebuie sa ne intelegem cumva (mai cu injuraturi reciproce, mai crisnind din dinti) si sa ne apucam repede de vaslit.
https://www.usdebtclock.org/
Multumesc, sa vasleasca cine doreste, eu am vaslit destul, e randul altora cu o conditie, sa ma lase in pace sa-mi vad de viata cum consider de cuvinta.
pandemie?? cum de doar in China erau filmati oameni care cadeau „morti” (??) pe strada si in cateva secunde sosea politia? nici in filmele cu prosti nu s au vazut astfel de situatii ))) De ce in restul lumii presupusii morti de virus nu au murit filmati cum cadeau pe strada??
Astia de la guvern nu stiu cand vine zapada dar iti zice EXACT cand vine valu 2 3 4 5 6 etc )))
daca 1 vacin nu te protejeaza, nici doza 2,3 sau 4… asta inseamna ca … nu mai e vacin.
Rafat ne poate explica cati dintre mortii din aprilie 2021 si decembrie 2021 au murist % de virus si cat % aveau comorbiditati? In raportul M Sanatatii din martie 2021 se scrie OFICIAL ca decedati SIGUR, FOARTE SIGUR de virus au fost DOAR 227 persoane. Unde e pandemia???
aaa
In Spania pandemia a fost injectata la tv si mass media in 2 ani prin cadouri: peste 200 milioane de euro, in Romania 40 milioane de euro, in Portugalia peste 15 milioane d e euro etc. plus alte cadouri pentru sistemul sanitar, politicieni etc.
Fix la 10 ani dupa precedenta criza apare, ca o coincidenta, ce sa vezi, marea pandemie, la care solutia a fost practic aceeasi: aruncatul cu trilioane fiat si transferuri majore de avere.
Alta surpriza: cei bogati sunt si mai bogati, iar cei saraci tot mai saraci! Iar clasa de mijloc, tot mai subtire! Soc, groaza.
Dormiti linistiti, cetateni: ne vedem in 2030.
„Alta surpriza: cei bogati sunt si mai bogati, iar cei saraci tot mai saraci!”
____
Mda, vechea lozinca socialista. Astazi traim in mediul competitiv al meritocratiei, spre deosebire de comunism insa, sansele la performanta sunt egale, rezultatul fiecaruia fiind in functie de meritele /eforturile depuse (nicidecum pe linie de partid sau in functie de „pile”). Onorarea performantei este motivatia eforturilor si totodata motorul cresterii economice… sau credeti ca ar putea fi altfel?
PS. Nivelul de trai este fara precedent nu doar in randul primilor 10%, ci si in randul clasei mijlocii… chiar si in randul ultimilor 20%. Apropo, clasa perdantilor (ultimii 3%-4%) a existat tot timpul, presupun ca si in ordinea comunista. In fine, astazi, chiar si perdantii au sanse la supravietuire mai mari decat oricand in trecut… in vestul continentului de exemplu, nimeni nu este lasat sa moara de foame, de boli netratate, sau in frig (fara un acoperis deasupra capului).
Păcat că ai ajuns în USR.Altfel, toate cele bune!
În rest,am pariat pe dolar și am câștigat.Așa m-am priceput eu,un om dintr-un oraș mic din provincie.Ca să te parafrazez!
Mă bucur că te-am revăzut