vineri, februarie 23, 2024

21 de rubini și 2 greșeli

21 de rubini, cel mai nou film semnat și scenaristic, și regizoral de Ciprian Mega, a fost turnat aproape integral în Oradea. Acolo unde dl. Mega este preot și unde umblă vorba că nu ar fi în chiar in cei mai buni termeni cu superiorul său, Sofronie Drincec.

Așa că nu trebuie să ne mire că pelicula seamănă pe alocuri cu un film publicitar de tipul Visit Oradea (pelicula a fost produsă cu sprijinul generos al Consiliului județean, deci realizările urbanistice ale președintelui acestuia, până mai deunăzi primar,  trebuiau preamărite, chiar cu punerea între paranteze a celebrului verosimil teoretizat de Aristotel), că îl vedem în primele secvențe pe Mihai Morar, un favorit al autorităților locale cărora le promovează, firește contra cost, faptele bune și nici că unul dintre personaje dedat peste marginile iertate la plăcerile lumești, la chefuri prelungite cu multă mâncare și băutură, se cheamă- ați ghicit!-Sofronie.

În urmă cu ceva vreme când s-au realizat filmările, presa locală și-a unit și glasurile, și eforturile spre a-i informa pe băștinași că prin oraș ar putea fi văzuți și Mickey Rourke, și Anthony Delon, și Elisabeta Pellini. Actori cândva cu oarecare greutate. Primul îl interpretează în film pe un bizar înalt demnitar din Statele Unite, de fapt, un secretar de Stat atipic (mă rog, să admitem că ar fi trecut vremea lui Henry Kissinger!) venit să rezolve, în pofida ținutei vestimentare ce nu are nimic în comun cu regulile diplomației și a tuturor operațiilor estetice suferite de actorul-boxer, marile probleme cu care se confruntă democrația românească măcinată de corupție. Cel de-al doilea l-a jucat corect pe un regizor ruso-englezo-francez, o bună bucată de vreme iubitul celei ce ar urma să fie numită procuror general al României, dar care nu va ajunge în înaltul post din cauza aceleiași corupții . E foarte bună în rol Corina Moise, actriță pe care o cunosc și apreciez de pe vremea în care juca în marile spectacole regizate de Victor- Ioan Frunză. În fine, Elisabeta Pellini joacă o reprezentatantă a Uniunii Europene, se cheamă Delalachiessa (nici o aluzie, sper, la marele actor Valer Dellakeza care face și aici un rol foarte bun, interpretându-l excelent pe preotul cu trecut legionar, dar cumințit de viață, Alexie Cosma), fată bună, dar cu lipsuri fiindcă-ce să vezi?- visează la o relație interzisă, contra naturii,  exact cu cea pe care ar vrea și ea să o promoveze.

Distribuția, consistentă, reunește mulți actori români, pe lângă Corina Moise și Valer Dellakeza, meritând laude Dorel Vișan, excelentul Răzvan Vasilescu, Magda Catone, Ovidiu Crișan, Costel Cașcaval, Lucian Ifrim, Sandu Mihai Gruia, Nicodim Ungureanu, noangenarul Constantin Dinulescu, Cristian Iorga, Victor Vurtejanu, Viorel Rață. Orădeanul Șerban Borda, poate totuși nițeluș cam prea teatral, este de nerecunoscut în rolul Patriarhului (și asta e bine, laude meritând și actorul, și semnatarele machiajului), o apariție remarcabilă are și George Dometi, tot de la Teatrul Regina Maria din Oradea, trece prin cadru Răzvan Vicoveanu. E foarte bun (la vremea filmărilor), adolescentul Mihnea Moldoveanu, cel căruia i s-a încredințat rolul tânărului candidat la preoție și viitor sinucigaș George. Cam toți s-au descurcat pe cont propriu fiind evident foarte puțin ajutați de regizor sau de directorul de imagine Liviu Mărghidan. Care parcă s-au încăpățânat să ne arate în detaliu, într-un exces de planuri apropiate, mulțimea de  liftinguri  suferite nu doar de Mickey Rourke, ci și de Loredana Groza. Solista având un moment prelungit în care își recapitulează o bună parte din repertoriu. Secvență ce trimite filmul în zona entertainmentului minor. Cum se întâmplă și în alte secvență, cum ne lasă să înțelegem și onomastica. Protopopul corupt, de pildă,  se cheamă Desagă.

Corupția, demascarea ei înseamnă marea temă și miză a filmului. O corupție generalizată. Situată la nivelul demnitarilor Statului român, la cel al șefilor și șefuleților, adică al nacealnicirilor de la nivel central, județean și local. În justiție și procuratură.  În cercurile bisericești, de la preot și protopop la episcopi și Patriarh. Acesta din urmă nedorind numirea tinerei procuroare ce s-a dovedit în timp defel binevoitoare cu ierarhii. Et pour cause. Ea este sora mai mare a lui George. Care după povestea încălcită a admiterii la Seminarul Teologic Kesarie Episcopul, după pierderea ceasului cu 21 de rubini și după aflarea veștii că mama îi e bolnavă de cancer, își pune capăt zilelor.

Marea problemă a scenariului și, implicit, a filmului e că te dumirești cam greu în privința relațiilor dintre personaje. Nici scenariul și nici regia nu lămuresc nicidecum clar segmentele de timp în care se petrece acțiunea. Nu le departajează. Le amestecă indecis. Povestea din 21 de rubini începe cândva pe la sfârșitul anilor ‘90, când se pregătea istorica vizită Papei Ioan Paul al II lea, când se aștepta  Eclipsa și când provoca uimiri și dispute decizia României de a se situa împotriva regimului lui Slobodan Miloșevici,  și se încheie prin 2020-2021.

Urmărind filmul, care nu exclud să aibă succes de public fiindcă lovește în ciocoi, mi-am amintit două reguli cum nu se poate mai înțelepte. Că Est modus in rebus și 21 de rubini suferă limpede de nemăsură. Și că sentimentele frumoase nu fac o literatură. Pesemne nici un film. Nu ajunge să vrei să demaști corupția. Important e cum o faci.   

EIRINA FILM&FRATHOS
21 DE RUBINI

Regia: Ciprian Mega

Scenariul: Ciprian Mega

Imaginea: Liviu Mărghidan

Montajul: Corina Stavilă

Producători: Laura Mega și Silviu Ciobanu

Producători executivi: Gabriela Onea, Kimberly Hines și Natalia Neag

Scenografia: Laura Mega și Natalia Neag

Costumele: Nicoleta Cârnu și Francisca Vass

Machiajul: Gabi Anna Piechocka Crețan, Raluca Dacin, Anca Bundea,

Sound designer: Mihai Bogos

Cu: Corina Moise, Mickey Rourke, Anthony Delon, Răzvan Vasilescu, Elisabeta Pellini, Dorel Vișan,  Valer Dellakeza, Nicodim Ungureanu, Costel Cașcaval,  Ana Maria Moldovan, Mihai Sandu Gruia, Carmen Tănase, Ana Covalciuc, Mircea Drîmbăreanu, Irina Săulescu, Magda Catone, Adrian Văncică, Lucian Ifrim, Ela Ionescu, Hatházy András, Nuami Dinescu, Nicoleta Lefter, Constantin Dinulescu, Sorin Tofan, Darius Radac, Mihnea Moldoveanu, Cristian Iorga, Carmen Ionescu, George Dometi, Viorel Rață, Sebastian Bălan, Dana Rogoz, Liana Mărgineanu, Manuela Hărăbor, Mădălina Anea, Victor Vurtejanu, Loredana Groza, Șerban Borda, Răzvan Vicoveanu.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

    • Tot un drac. Doi nimeni care mi-au stricat diminețile, când mergeam la servicu cu microbuzul; în schimb, șoferii se distrau nevoie mare, ca și o parte dintre călători. Umor gros, poante joase, farse cazone. Ce ușurare să cobor în stație! La întoarcere era altceva: manele jeluite și slinoase, pline de „dujmani”, de prințese de cartier, de bani mulți – ai interpreților, firește. Preț de câțiva ani. De atunci le port o simpatie nețărmurită celor doi – adevărate vedete ale prostului gust.

  1. Si oradeA e oras, si chiar se mica, greu, corupt, cu vami aproape.
    Buzdugan nu morar…asta e, e si el om.
    Filmul se vrea o parabola ca o critica dura a vremurilor si situației noaste in ue, relatii us, coruptie, kov+ioh=love….Problema e ca, ca se mai intelecnnteleaga, daca mai nevoie pentru unii, adevarul trebuie sa mai si șocheze, unele lucruri sunt exagerate, ca e o parabola.
    Dar e mai greu prntru unii. E mai misto, suprman, batman, spiderman…barbie…simplu si eficac….ca asa vrea prostimmmeaa.
    Alta problema e ca nu ne vedem parul din ochi, ca asa e la noi. Corupția a inceput si continua cu politia, justitia si in film, cu biserica. Stie cineva cine câștigă licitatiile cu refacerea…..sau ce lucrari or mai fi, in biserici? Nimeni. Asa ca don doctor, mai bine mai tarziu decat nicicand.

  2. Filmul urma să fie distribuit pe 2 platforme video, între 16-22 decembrie. După 2 zile, serverele au fost sparte, toate urmele filmului șterse. Plus site-ul filmului, inaccesibil tot de pe 18.12. Cui folosește? Hackerii de calibrul ăsta sunt scumpi! Deci filmul deranjează în sfere foarte înalte. Mergeți să-l vedeți la cinema, cât se mai poate!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro