luni, iulie 6, 2020

3 Credite fiscale și deduceri în regimurile de impozitare post-decembriste

În a treia parte a seriei despre sistemele de impozitare a veniturilor persoanelor fizice trecem prin diferitele forme de diminuare a cotelor nominale în România în perioada 1991-2018: creditele fiscale și deducerile disponibile. În plus, prezentăm și evoluția în timp a categoriilor de venit scutite de impozit pe venit și dezvăluim pentru ce tip de salariați s-au dovedit mai benefice aceste facilități.

Scutiri de la plata impozitului pe venit

Tabelul 1 oferă informații legate de scutiri de impozit pentru anumite categorii de persoane și anumite tipuri de venit. Legislația din 1991 conținea prevederi atât pentru tipuri de venit scutite de impozit, gen salarii, pensii, alocații și indemnizații sau burse, precum și categorii de persoane, pentru anumite venituri, de pildă urmașii eroilor-martiri ai revoluției, militarii în termen pentru drepturi bănești în această calitate sau salariați cu salarii sub un anumit prag la locul de muncă de bază. Dualitatea în privința reglementării scutirilor (tipuri de venit, respectiv categorii de contribuabili) s-a păstrat în timp, iar noul cod fiscal (Legea 227/2015) prevede atât categorii de contribuabili scutiți (art. 60), precum și venituri neimpozabile (art. 62). Însă pe măsură ce categoriile de persoane care beneficiază de scutiri s-au împuținat, categoriile de venit scutite s-au diversificat între 1991 și 2018.

O parte a explicației acestui fenomen este sistematizarea legislației fiscale, codul fiscal din 2015 extinzându-se și asupra categoriilor de contribuabili al căror statut fusese reglementat separat în primul deceniu post-decembrist (de exemplu, membrii corpurilor diplomatice și oficiali străini, cetățeni străini). O altă parte a explicației este faptul că unele scutiri existente în 1991 au fost pur și simplu extinse. De pildă dacă în anii ’90 doar sportivii premiați beneficiau de scutire de impozit pe premiile în bani, noul cod fiscal aplică scutiri nu doar premiilor, ci și indemnizațiilor și primelor, iar scutirea se aplică și antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști sportivi. Nu în ultimul rând, diversificarea schimburilor economice și reglementarea lor, de dorit într-un sistem capitalist funcțional, a dus la apariția unor venituri care nu existau la începutul anilor ’90: despăgubiri și recompense din fonduri publice, dobânzi subvenționate sau sume din asigurări.

Totuși, istoricul veniturilor scutite este mai degrabă o poveste a schimbărilor. Venituri care au fost scutite de impozit în mod continuu în perioada 1991-2018 au fost alocațiile, ajutoarele sociale și majoritatea indemnizațiilor (cu excepția celor legate de maternitate, impozitate între 1991-2015, și creșterea copilului, impozitată între 2000-2005); despăgubirile; pensiile pentru invalizii de război și văduvele/văduvii lor, bursele pentru elevi și studenți sau sume primite ca sponsorizări / mecenat.

Schimbări au survenit în privința impozitării veniturilor persoanelor cu handicap. Aceasta s-a modificat de mai multe ori: erau scutite de impozit veniturile persoanelor cu handicap până în 2010 cu excepția unor condiții între 1995-1999, scutirea revenind din 2010 încoace doar persoanelor cu handicap accentuat și grav pentru venituri salariale, activități independente, pensii și activități agricole. Cum handicapul accentuat sau grav corespunde în cel mai bun caz unei capacități foarte limitate de activitate, cuprinderea scutirii (ca procent al persoanelor cu handicap accentuat și grav care beneficiază de prevedere) pare neglijabilă. În schimb, cea pentru persoanele fizice cu venituri salariale „ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator” (art. 60(2) al Legii 227/2015) are, probabil, o cuprindere de aproape 100%. (Dacă evoluția acestor două scutiri este justă sau nu depinde de orientarea ideologică a fiecăruia.)

O altă schimbare semnificativă a survenit în ceea ce privește pensiile, ele fiind impozitate peste un anumit prag începând din 2000. Mai mult decât atât, acest prag s-a tot diminuat, fiind 2.000.000 lei/lună în 2000 (adică 213,4% din pensia medie pentru limită de vârstă în 2000, 937.170 lei/lună, și 444%-200% din salariul minim brut în 2000), în timp ce pragul a fost 2.000 RON/lună în 2018 (178% din pensia medie lunară pentru limită de vârstă, 1.126 RON/lună, și doar 105% din salariul minim brut). Categorii noi de venituri scutite de impozit sunt cele din IT (Ordonanța 73/1999), cercetare (Legea 136/2017) și venituri din drepturi de proprietate intelectuală (Ordonanța de urgență 18/2018), adică sectoare de activitate cu venituri cu (mult) peste medie și în care angajarea necesită studii superioare. Împreună cu impozitarea pensiilor, sistemul actual de scutiri face ca recomandarea instituțiilor financiare internaționale pentru România deja devenită standard, lărgirea bazei de impozitare, să fi fost implementată prin impozitarea „consumatorilor captivi” ai sistemului de pensii și scoaterea de sub incidența impozitării a unor venituri cu mult peste medie.

Facilități fiscale pentru persoane fizice

Am explicat într-un articol anterior faptul că nivelul real al impozitului pe venit este rezultatul final al cotelor nominale – marginale sau unice – în combinație cu două tipuri generice de facilități fiscale: credite fiscale și deduceri. Creditele fiscale au potențial redistributiv dacă reprezintă valori nominale fixe, dar mai ales degresive (descresc odată cu creșterea veniturilor brute) (vezi Notele explicative). La fel funcționează și deducerile personale. (Trebuie menționat însă că orice instrument de redistribuire prin sistemul de impozitare este, indiferent de formă și calibrare, parțial pentru că nu afectează pe cei mai dezavantajați: pe cei fără venituri salariale.)

Sistemele de impozitare progresive ale anilor ’90 au fost caracterizate de lipsa acestor instrumente de redistribuire, existând doar scutirile descrise mai sus. Deducerea personală, acordată oricărei persoane la locul de muncă de bază, a fost introdusă pentru prima dată în 2000 (art. 12 al Ordonanței 73/1999) și există și acum (Tabelul 2). Valoarea sa s-a erodat semnificativ în timp, fiind de departe cel mai generos în perioada 2000-2004 (vezi Grafica 1). Trebuie spus însă că această erodare s-a datorat mai degrabă creșterii salariului minim brut, mai ales în raport cu salariul mediu (de la un raport salariu minim/salariu mediu de 0,25 în decembrie 2000 la 0,46 în decembrie 2018). Grafica 1 arată faptul că valoarea nominală a deducerii a tot crescut în acest răstimp, de la 800.000 lei în 2000 la 510 RON în acest moment, cu toate că perioada 2005-2015 a fost caracterizată de stagnarea deducerii, la maxim 250 RON/lună (pentru venituri de până la 3.000 RON/lună).

Facilități fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice, 2000-2018. Surse: Art. 12 al Ordonanței 73/1999, Hotărârea 1379/2000, Hotărârea 613/2001, Art. 12 al Ordonanței 7/2001, Ordinul 1754/2002 al Ministrului Finanțelor, Ordinul 52/2003 al Ministrului Finanțelor, Art. 45 al Legii 571/2003 (noul cod fiscal), Ordinul 192/2004 al Ministrului Finanțelor, Art. 56 al Ordonanței de urgență 138/2004, Art. 77 al Legii 227/2015, Ordonanța 79/2017.

Grafica 1 Valoarea ca procent din salariul minim brut și valoarea nominală a deducerii personale în România, valabilă din 2000. Notă: Axa verticală stânga este referința pentru valoarea deducerilor în procente, axa verticală dreapta fiind referința pentru valoarea deducerilor în RON. Valorile pentru ianuarie 2000 – iunie 2005, în ROL, au fost recalculate în RON pentru o reprezentare vizuală unitară. Surse: Calcule proprii pe baza legislației în vigoare.

Deducerea personală, calculată lunar, a fost introdusă pentru cetățeni români rezidenți pe venit global (venituri din România și străinătate) și pentru cetățeni străini rezidenți pe veniturile din România (2000-2003). Din 2004, deducerea personală lunară se aplică în mod similar tuturor rezidenților cu venituri supuse impozitului pe venit în România. Între 2000-2004, deducerea personală, în cuantum fix, se aplica pentru toate veniturile. Ordonanța de urgență 138/2004 a introdus limite de venit odată cu cota unică: deducere de 250 RON/lună pentru venituri brute de până în 1.000 RON/lună și deduceri degresive între 250-0 RON/lună pentru venituri între 1.001-3.000 RON/lună. Legea 227/2015 (noul cod fiscal, lege organică) a modificat marginal deducerea personală (300 RON/lună în 2016-2017) și limita inferioară de venit (1.500 RON/lună), însă modificarea mai importantă a fost condiționarea dreptului la acest instrument fiscal: începând cu 2016, aceasta revine doar persoanelor salariate și doar pentru salariul de la locul de muncă de bază. Ordonanța 79/2017 a majorat din nou deducerea și a împins și limita inferioară de venit mai sus, la 1.950 RON/lună, după saltul salariului minim brut din 2018, dar a lăsat nemodificat art. 77 din noul cod fiscal ce restricționează dreptul la deducerea personală.

Per total, deducerea personală a avut efecte redistributive progresive ușor mai semnificative după restricționarea sa la venituri sub 3.000, apoi 3.600 RON/lună, și introducerea deducerilor degresive (care scad treptat) pentru venituri între 1.000-3.000, apoi 1.500-3.000 și, în final, 1.950-3.600 RON/lună. Pe fondul erodării acestor limite de venit între 2005-2015, recalibrarea acestor limite pentru 2016-2017 și apoi începând cu 2018 a făcut ca deducerea să revină unui segment tot mai mic de contribuabili, concentrați tot mai aproape de salariul minim brut. Mai precis, dacă deducerea personală maximă revenea tuturor celor cu un venit brut între salariul minim și un pic peste cel mediu în ianuarie 2005 (3.100.000 – 9.510.000 lei/lună), iar cele degresive tuturor celor cu un salariul un pic peste mediu și peste triplul mediului, în 2016-2017 deducerea maximă putea fi solicitată de cei cu venituri între salariul minim și jumătatea salariului mediu brut (1.050 – 55,8% x 2.688 RON/lună în ianuarie 2016 și 1.450 – 41% x 3.662 RON/lună), iar începând cu 2018 deducerea maximă poate fi solicitată doar de cei cu un venit puțin mai mare decât minimul pe economie, 1.950 RON/lună (102,6% din salariul minim, 1.900 RON/lună). Mai mult decât atât, deducerile degresive au devenit inaccesibile celor cu venituri medii în noiembrie 2016 (Institutul Național de Statistică, 2019b).

Deși aparent o politică redistributivă, trebuie subliniat că efectul redistributiv al restricționării deducerii personale a fost semnificativ mai scăzut decât reducerea cotelor reale de impozit chiar și dacă ne uităm la veniturile cuprinse între salariul minim și cel mediu (2005-2015 și 2016-2018). Mai precis, veniturile peste medie au câștigat semnificativ mai mult de pe urma cotei unice de 16% și apoi de 10% decât au pierdut de pe urma scăderii sau eliminării deducerii personale, lucru evident din schimbarea cotelor reale de impozitare după introducerea cotelor unice (vezi Tabelul 1 mai jos).

Salariul minim (brut) – SMB Salariul mediu (brut)

= 3,07xSMB

Tripul salariului mediu (brut)

= 9,21xSMB

Cinci ori salariul mediu (brut)

= 15,35xSMB

Cota de impozitare în lipsa deducerii, decembrie 2004 18,50% 23,58% 33,72% 36,23%
Cota de impozitare reală, decembrie 2004 4,50% 17,54% 30,85% 34,51%
Valoarea economiei de pe urma deducerii personale 14%xSMB 6,04%x3,07xSMB=

18,5%xSMB

2,87%x9,21xSMB=

26,4%xSMB

1,72%x15,35xSMB=

26,4%SMB

Cota de impozitare în lipsa deducerii, ianuarie 2005 16% 16% 16% 16%
Cota de impozitare reală, ianuarie 2005 3,10% 11,79% 15,90% 16%
Valoarea economiei de pe urma schimbării regimului de impozitare 1,4%xSMB 5,57%x3,07xSMB=

17,6%xSMB

14,95%x9,21xSMB=

137,7%xSMB

18,51%x15,35xSMB=

284,1%xSMB

Cota de impozitare în lipsa deducerii, decembrie 2017 16% 16% 16% 16%
Cota de impozitare reală, decembrie 2017 12,7% 16% 16% 16%
Valoarea economiei de pe urma deducerii personale 3,3%xSMB 0 0 0
Cota de impozitare în lipsa deducerii, ianuarie 2018 10% 10% 10% 10%
Cota de impozitare reală, ianuarie 2018 7,3% 10% 10% 10%
Valoarea economiei de pe urma schimbării regimului de impozitare 5,4%xSMB 6%x3,07xSMB=

18,4%xSMB

6%x9,21xSMB=

55,3%xSMB

6%x15,35xSMB=

92,1%xSMB

Tabelul 3 Efectul deducerilor și al cotelor unice în ce privește cotele reale de impozitare și economiile rezultate de pe urma schimbării regimurilor de impozitare, 2004-2005 și 2017-2018. Surse: Calcule proprii pe baza legislației relevante.

În concluzie, ce pare să se întâmple în perioada cotei unice este că deducerea personală introdusă în 2000, calibrată să fie generoasă și cu o cuprindere largă, a devenit o facilitate fiscală marginală, a celor de la baza distribuției de venituri. Este drept că în context românesc această categorie de venit este una largă. Însă statutul său ca un beneficiu fiscal dedicat exclusiv segmentului cu salariile cele mai mici îi oferă potențial semnificativ de politizare anti-solidară, soarta beneficiilor dedicate doar celor săraci sau doar celor de la baza distribuției de venituri (salariale). În plus, cum arată Tabelul 3, efectul deducerilor nu se poate compara cu efectul cotelor unice: salariații cu venituri peste medie au avut de câștigat semnificativ mai mult de pe urma cotelor unice decât de pe urma deducerilor. Acest lucru face ca acest segment să fie mult mai interesat de reforme ce țintesc cota unică decât facilitățile fiscale sub forma deducerilor.

Facilități fiscale pentru contribuabili cu persoane în întreținere

Contribuabilii cu copii au beneficiat în România post-decembristă de un credit fiscal de 20% în perioada 1991-1993, respectiv de o deducere suplimentară din 2000 încoace, introdusă odată cu deducerea personală prin art. 12 al Ordonanței 73/1999. Deducerea suplimentară pentru persoane în întreținere varia pentru diferite categorii de rude (vezi Tabelul 2 mai sus), însă putea fi solicitată pentru rude de până la gradul patru inclusiv (și unchi, mătuși, verișori, inclusiv ai soțului/soției). Conform modificărilor aduse de Ordonanța 7/2001, cuantumul deducerii pentru persoane în întreținere a devenit unitar, 50% din deducerea personală, și putea fi solicitată doar pentru rude de până la gradul doi inclusiv. Introducerea cotei unice prin Ordonanța de urgență 138/2004 a modificat doar marginal valoarea deducerii maxime pentru persoane în întreținere (de la 1.050.000 lei/persoană în 2004 la 1.000.000 lei/lună/persoană începând din ianuarie 2005) și limita deducerilor maxime totale, de la triplul deducerii personale (6.300.000 lei/lună în decembrie 2004) la 2,6 ori deducerea personală (6.500.000 lei/lună). Deducerea suplimentară maximă pentru persoane în întreținere, inclusiv copii minori, a rămas 100 RON/lună/copil până în 2017 (venituri sub 1.000 RON/lună, apoi 1.500 RON/lună), Ordonanța 79/2017 modificând cuantumul la 160 RON/lună/persoană. Cu alte cuvinte, deducerile suplimentare pentru persoane în întreținere, inclusiv copii, au fost minuscule de la început.

Grafica 2 Cote reale de impozitare pentru salariul minim și salariul mediu pe țară, fără persoane în întreținere, 1991-2018. Note: Întreruperile semnifică schimbări ale cotelor marginale sau unice nominale și a sistemului de credite fiscale și deduceri (1993, 1998, 2000, 2005, 2018). Între 1993-2000 nu a existat vreun sistem de credite sau deduceri pentru copii în întreținere. Surse: Calcule proprii pe baza legislației în vigoare (cronologie legislativă completă disponibilă la autor). Pentru impozitul datorat după scăderea creditului fiscal pentru perioada mai 1991 – iunie 1993, cuantumul impozitelor a fost luat din Calculatoarele emise prin Ordin al Ministrului Finanțelor.

Grafica 2 arată faptul că de departe cel mai semnificativ efect l-a avut creditul fiscal pentru persoanele cu copii, valabil între ianuarie 1991 și iunie 1993, economiile la salar ca urmare a deducerilor suplimentare pentru dependenți fiind cele mai ridicate în această perioadă. În ce privește câștigurile la salariul post-impozit de pe urma deducerii suplimentare (maxime) pentru un copil în întreținere, aceasta a scăzut de la 50.400 lei/lună/copil în ianuarie 2000 la 16 RON/lună începând cu ianuarie 2005 (și în continuare 16 RON/lună/copil, 10% din 160 RON/lună în acest moment), adică de la 11,2% din salariul minim brut la început de 2000 la 0,84% la finele lui 2018.

Singura modificare între 2005-2018 în ce privește deducerea suplimentară pentru dependenți este faptul că deducerea poate fi solicitată de mai multe persoane, anterior art. 77 din Legea 227/2015 deducerea pentru o anumită persoană deducându-se o singură dată. Cum semnalasem într-o analiză anterioară, această prevedere dublează practic cuantumul deducerii pentru copiii care au doi părinți activi, căsătoriți sau divorțați, penalizând copiii care au doar un singur părinte salariat indiferent de circumstanțe: familiile unde un părinte este decedat, decăzut din drepturile părintești, nu există legal sau lucrează în străinătate sunt tratate la fel ca cele în care unul dintre părinți este inactiv.

Observații pe marginea facilităților fiscale pentru contribuabili

  1. Sistemul scutirilor pare să fi asigurat câștiguri la venituri nete semnificativ mai mari decât creditele fiscale și deducerile, atât raportat la contribuabil, cât și per total, din două motive. Unul este faptul că în timp ce scutirile par să se aplice unor categorii de venit care tind să fie sistematic mari, câștigurile de pe urma deducerilor sunt minuscule și, mai nou, aplicabile doar salariaților cu venituri mici. În plus, scutirile par să aibă cuprinderi diferite, cele mai „eficace” (cu o cuprindere largă) fiind cele care deservesc salariații cu venituri (cu mult) peste medie: IT, cercetare.
  2. Sistemul de facilități a devenit bifurcat: cei cu venituri medii și peste nu mai beneficiază de deduceri și, în afara unor sectoare, nu beneficiază nici de scutiri. Se bucură însă de o cotă reală de impozitare scăzută în context european. În același timp, scutirile de impozit pe venitul persoanelor fizice deservesc segmente de contribuabili cu venituri mari. Politic vorbind, excluderea celor cu venituri medii și peste de la deduceri înseamnă că acestea riscă să devină instrumentul fiscal pentru salariații cu minimul pe economie, cei cu venituri medii și peste preferând scutiri și cote unice tot mai mici, adică un impozit global tinzând spre 0.
  3. Schimbările facilităților fiscale pentru contribuabili spun aceeași poveste ca schimbările cotelor reale de impozitare: cei care au avut de câștigat semnificativ de pe urma reformelor au fost în mod sistematic cei cu venituri peste medie, o minoritate a salariaților.

Referințe

CNPV (2009) Evoluția sistemului național de pensii în perioada 1990-2009, Anexa 7 – Evoluția pensiei medii, a raportului pendie medie-salariul mediu net, pe categorii și a puterii de cumpărare față de cotombrie 1990 în perioada 1990-2009. Centrul Național al Persoanelor Vârstnice (CNPV). Available at: http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/esnp2009_anexa7.pdf (accessed 16 May 2019).

Institutul Național de Statistică (2019a) 21 mii pensionari mai puțini în anul 2018 comparativ cu anul precedent. 74, Comunicat de presă, 29 March. Bucureşti: Institutul Național de Statistică – INSSE. Available at: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pensii_2018r.pdf.

Institutul Național de Statistică (2019b) Câștiguri salariale – din 1991, serie lunară. Available at: http://www.insse.ro/cms/ro/content/c%C3%A2%C8%99tiguri-salariale-din-1991-serie-lunar%C4%83 (accessed 22 April 2019).

NOTE

1 Pensia medie a fost luată din CNPV (2009).

2 Pensia medie a fost luată din Institutul Național de Statistică (2019a).

3 Informații din Institutul Național de Statistică (2019b).

4 Informații din Institutul Național de Statistică (2019b).

5 Conform art. 77 al Legii 227/2015, pentru al patrulea întreținut și peste, deducerea a fost 200 RON/lună (deducere maximă de 800 RON/lună pentru patru sau mai mulți întreținuți în loc de 700 RON/lună).

6 Conform ordonanței 79/2017, pentru al patrulea întreținut și peste, deducerea în plus este de 320 RON/lună (deducere maximă de 1.310 RON/lună în loc de 1.150 RON/lună).

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Borbala Kovacs
Borbala Kovacs
Borbála Kovács este cercetător la School of Culture and Society, Aarhus University, Danemarca, în cadrul proiectului OSTWEL (2018-2021) și expert la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comuncării, Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul proiectului CONSENT (2019-2023). A fost bursieră EURIAS la Aarhus Institute of Advanced Studies, Aarhus (2018-2019) și lector la Central European University, Budapesta (2013-2018). A dobândit titlul de doctor la University of Oxford (2013). A publicat mai multe articole și capitole de carte despre politici familiale românești, sociologia îngrijirii copiilor mici, precum și informalitate și munca la negru în Europa de Est.

Carte recomandata

Esential HotNews

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A…

de: MirceaM

la „Îmbogățiții de război”

Carti recomandate de Contributors.ro

Democrația sub asediu românia în context regional

Carte recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Recunosc din start faptul că îmi este destul de greu să scriu despre volumul Isus al Meu, editura Humanitas, 2020. În primul rând, din cauza intimidantului autor, un monument al culturii românești contemporane, adulat şi contestat ȋn (aproape) egală măsură.

Frauda în educaţie e viol la adresa copilului

Cu câteva zile în urmă, o studentă mi-a trimis – ca răspuns la examenul de “Etică şi integritate academică” – un text...

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)