joi, ianuarie 21, 2021

A doua viață a lui Ramón Mercader: Putin îl decoreaza pe asasinul Lugovoi (Un eseu de Vladimir Tismaneanu și Marius Stan)

Motto: „Ţara în care oamenii s-au exterminat reciproc timp de o jumătate de secol se teme să-și amintească trecutul. Oare ce o așteaptă pe țara cu memoria bolnavă? Ce mai valorează omul, dacă nu are memorie?”–Nadejda Mandelștam

Istoria se repetă doar aparent, scria Karl Marx, ceea ce prima oară e tragedie, a doua oară e farsă. Dar poate fi o farsă grotescă, sângeroasă, abjectă, adăugăm noi. Andrei Lugovoi, ofițer FSB și asasinul lui Alexander Litvinenko, a fost decorat de Vladimir Putin pentru „energica sa activitate legislativă”. O carte a lui Jorge Semprún se cheamă „A doua moarte a lui Ramón Mercader”. Asistăm acum la a doua sa viață. Cu diferența că întâiul Mercader, personajul formidabilului roman „Omul care iubea câinii” al cubanezului Leonardo Padura, era unul din iluminații Cominternului, era un posedat, un true believer.

Se ascundea sub pseudonimele Jacques Mornard si Frank Jacson, a sedus-o și a profitat cinic de troțkista americană Silvia Ageloff pentru a patrunde în resedința autorului „Revoluției trădate”, o adevărată fortăreață, și a duce la îndeplinire ceea ce el percepea, de fapt raționaliza, drept sensul Istoriei. Iși incepuse antrenamentul de ucigaș sub indrumarea lui Genrikh Iagoda. Cel de-al doilea, asasinul lui Litvinenko, este un mercenar, un operator, un gangster care servește famiglia Putin. Mercader crezuse in Stalin, spre a-l cita pe Padura, ca „binefăcător, ca Mesia, ca ales, ca fiu al necesității istorice și al inevitabilei dialectici a luptei de clasă…” Obsedat de imaginarii agenți ai lui Troțki care puneau pasămite cuie in mâncarea proletarilor sovietici, Stalin si-a trimis propriul agent in casa nemesis-ului său să-l lichideze. La fel, Putin l-a trimis pe Lugovoi să pună capat „dezmățului” lui Litvinenko.

Acel Ramón Mercader a fost comunistul spaniol care l-a asasinat pe Lev Davidovici Troțki cu o lovitură de piolet (ice pick) în cap, pe 20 august 1940, la Coyoacán, în Mexic. A făcut-o la ordinul lui Stalin, transmis prin colonelul NKVD Leonid Eitingon și prin mama sa, agentă sovietică și exaltată comunistă, Caridad Mercader, amanta lui Eitingon. Caridat l-a adorat pe Stalin, a fost gata să-și sacrifice propriul fiu pentru „mareața cauză”.

Când au văzut că Mercader nu vine, cei doi, care îl așteptau la colțul străzii, au înțeles că ordinul fusese îndeplinit, nu mai era nevoie de riscuri suplimentare. Contau, pe bună dreptate, pe tăcerea acestuia. Oficial, în Pravda, s-a scris că asasinul era un troțkist dezamăgit. Știrea, de un laconism extrem, avea doar câteva rânduri, se vorbea de moartea „dușmanului poporului” L. D. Troțki.

In Ciudad de Mexico, se cânta cu tristețe despre revoluționarul ucis de emisarul „plăieșului din Kremlin”, cum l-a numit Osip Mandelștam pe Stalin. Nu vorbim aici de ideile lui Troțki, evident discutabile, ci de rezistența sa colosală in raport cu o fortă fără egal ca influență planetară:

Murió Trotsky asesinado
de la noche a la mañana
porque habían premeditado
venganza tarde o temprana.

Mercader a primit o sentință de 20 de ani de temniță (Mexicul nu are pedeapsa capitală), i-a ispășit și a fost eliberat în 1960. Se spune că în primăvara anului 1956, când gardienii i-au dat să citească „Raportul Secret” al lui Nikita Hrușciov, a albit. A ajuns în URSS în 1961, a fost decorat, într-o ceremonie secretă, cu distincția „Erou al Uniunii Sovietice” (cea mai înaltă posibilă). Medalia i-a fost înmânată de președintele din epocă al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, Leonid Ilici Brejnev. Liderul PCUS era Nikita Sergheevici Hrușciov, cel care denunțase cultul lui Stalin, și pe care Brejnev avea să-l înlocuiască în fruntea partidului lui Lenin în octombrie 1964. Din romantismul originar, în chip pervers manipulat de Stalin și oamenii săi, inclusiv un Santiago Carrillo, liderul Partidului Comunist Spaniol, nu a rămas decât atracția alcoolului, gustul de cenușă al iluziilor trădate și pasiunea pentru câini. „Eroul” comunismului global a plecat din URSS în Cuba, a murit pe „insula Revoluției”, martor la ceea ce regretatul sociolog Irving Louis Horowitz a numit stalinizarea Revoluției Cubane.

Alexander Litvinenko l-a sfidat pe cel pe care îl numim țarul Putka (așa i se spunea lui Putin în liceu, la Leningrad, de către colegii exasperați de apucăturile sale de bully). A dezvăluit criminalitatea autocrației cleptocratice de la Kremlin. A fost considerat un trădător. A fost otrăvit cu o substanță creată în laboratoarele morții din KGB-ul rebotezat FSB. Pasiunea cekiștilor pentru otrăvuri e știută. Am scris noi doi aici despre Genrikh Iagoda, șeful poliei secrete (OGPU) în anii ’30, vechi bolșevic, farmacist și revoluționar de profesie, colecționar de fotografii pornografice și de rafinate toapsecuri. Cel care a aplicat ordinul Kremlinului a fost Lugovoi. Similitudinea cu modul în care Stalin și urmașii săi l-au răsplătit pe Mercader nu poate scăpa celor care cunosc tenebroasa istorie a bolșevismului etern.

Recomandări:

http://www.rferl.org/content/putin-decorated-lugovoi-for-parliamentarism/26889963.html

http://www.abc.es/espana/20140822/abci-mercader-asesino-trotski-piolet-201408211700.html

http://www.pts.org.ar/El-asesinato-de-Trotsky

https://www.contributors.ro/global-europa/revolu%c8%9bie-%c8%99i-contrarevolu%c8%9bie-in-rusia-articol-de-vladimir-tismaneanu-%c8%99i-marius-stan/

https://www.contributors.ro/global-europa/tarul-putka-si-fantoma-lui-el%C8%9Bin-conspira%C8%9Bii-mesianism-paranoia/

http://www.franceculture.fr/oeuvre-la-deuxieme-mort-de-ramon-mercader-de-jorge-semprun.html

http://www.ft.com/intl/cms/s/2/c16ce152-880d-11e3-8afa-00144feab7de.html#axzz3TunbSBLe

http://www.theguardian.com/books/2009/oct/31/eitingons-mary-kay-wilmers

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

      • Nu cred ca Putin e ultimul imperial. Rusia isi reinventeaza periodic mana forte. Ivan cel groaznic a dat o caciula la mai mari unui oras neimblanzit cu ordinul de a o umple cu purici. Cand nu s-a reusit i-a spanzurat de barba. Prea europeanul Petru cel Mare are la fel istorii feroce in spate. Fernard Braudel spunea ca 100 de ani de razboi cu Anglia au creat regalitatea absolutista in Franta iar 300 de ani de Hoarda mongola au creat Rusia moscovita. La fel cum China e mandarinala de 3000 de ani. Rusia are ori conducatori slabi invinsi de sistem in care sistemul guverneaza imbacsit si corupt, ori autocrati cu accente ucigase.

  1. Nu este deloc intamplatoare decorarea lui Lugovoi tocmai acum (dupa atatia ani?!) imediat dupa asasinarea lui Nemtov. Este un simbol politic, un mesaj pt. cei ce au indeplinit, indeplinesc si vor indeplini ordinele de lichidare date de acest nou, inedit monstru politic incropit intelectual din amalgamul pragmatic al ideologiilor apocaliptice moderne incarnate in monstrul tzar Vladimir Ilici Visarionovici Adolf Putin.

  2. Nu doar l-a omorat pe Trotki, dar „baietii” i-au omorat intreaga familie cu mitralierele.

    Traditia violentei, din pacate, continua.

    • dupa cum vedeti, d-na Curie a *descoperit* poloniul, nu l-a inventat. l-a pus in evidenta (ceea ce nu este putin lucru) si l-a caracterizat.

      in loc sa jucati „wikipedia nazi” pe aici, mai bine ati merge la substanta politica. il criticati pe d-l Tismaneanu ca de ce nu este bun fizician sau chimist, cand dumnealui este, cu precadere, istoric.

      combateti punctele politice, nu pe cele care tin de detalii. va comportati ca si cand l-ati acuza pe Federer ca nu se pricepe la echitatie atunci cand el vorbeste despre tenis.

      in concluzie, mama Natura a creat poloniul. si, din cate imi amintesc, chiar am vazut-o pe statele de plata ale FSB. puteti sa ma credeti pe cuvant.

    • Ramona , Dr. Tismaneanu are dreptate in modul in care scrie. Este vorba de Po 210 produs artificial, in reactor.(si nu de cel natural, cu care a lucrat Curie). Chiar ieri dupa-amiaza , la inquire , a fost reprodus traseul producerii si purificarii lui . Produsul initial ,(prin bombardarea bismutului) s-a facut la Mayak (in Ozersk) , iar purificarea si produsul final la uzina Avangard , in Sarov (anterior orasul inchis Arzamas-16) . Prin eliminare , s-a dedus ca e singurul loc din lume unde se produce inca , in cantitati comerciale (0.8 grame/luna) . P.S. Si amicul distinsei noastre gazde, Goldfarb, a fost pe aici (4.2) si va reveni in cateva zile. A avut parte de masuri de protectie de exceptie.

  3. Un articol foarte binevenit in actualul context politic. Ma mir ca nu vad comentarii apartinand postacilor pro-rusi care au inundat site-urile altor publicatii.
    E trist sa constati ca dupa atatea decenii puternicii zilei din Rusia si-au pastrat aceeasi caracteristica: dispretul total pentru viata umana. Un om pare a fi, pentru ei, un numar de inventar. Il poti sterge. Iar simplii cetateni accepta si gasesc justificari. Pana ce nu vor depasi acest stadiu Rusia va ramane o subcultura, in ciuda varfurilor intelectuale pe care le-a dat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.