marți, noiembrie 24, 2020

Alegeri în pandemie – exemplul Lituaniei

Alegerile parlamentare din Lituania s-au desfăşurat în două tururi de scrutin, pe data de 11, respectiv 25 octombrie. 71 de parlamentari sunt aleşi în circumscripţii uninominale, în două tururi, iar restul de 70 sunt aleşi potrivit reprezentării proporţionale, întregul teritoriu al ţării fiind considerat o circumscripţie unică.

Ȋn Lituania a avut loc în 2019 un referendum pentru reducerea membrilor Seimas de la 141 la 121, referendumul nefiind validat.

La precedentele alegeri din 2016 Uniunea Verzilor şi Fermierilor Lituanieni a câştigat 54 de locuri în Seimas, obţinând jumătate din locurile în sistem uninominal. Acest partid s-a aliat cu Partidul Social Democrat din Lituania pentru a forma o coaliţie de guvernare, condusă de primul – ministru Saulius Skvernelis. Cel din urmă partid s-a scindat între adepţii guvernării şi cei ai trecerii în opoziţie care au format Partidul Democrat Muncitoresc din Lituania. Principalul partid de guvernare a trebuit să colaboreze cu partidul Ordine şi Justiţie pentru a asigura majoritatea.

Alegerile din acest an au marcat revenirea conservatorilor, partidul Uniunea Patriei – Creştin – Democraţii Lituanieni condus de fostul ministru de finanţe Ingrida Simonyte câştigând 49 de locuri în Seimas, urmat de Uniunea Verzilor şi Fermierilor Lituanieni cu 32 locuri.

Uniunea Patriei va forma o coaliţie de guvernare cu Mişcarea Liberală care a obţinut 13 locuri şi cu Partidul Libertăţii care a obţinut 11 locuri în Seimas. Cele trei partide au anunţat imediat după anunţarea rezultatului alegerilor că o susţin pe Ingrida Symonite pentru poziţia de prim – ministru.

Rezultatul acestor alegeri marchează revenirea doamnei Symonite care a fost ministru de finanţe într-o perioadă extrem de dificilă pentru Lituania, 2009 – 2012, perioada în care această ţară a fost intens afectată de criza economică globală. Conservatorii lituanieni au plătit preţul pentru faptul de a se fi aflat la conducere în acea perioadă, ca dealtfel toate partidele din Europa care se aflau atunci la putere, iar revenirea s-a produs treptat. Campania lor electorală s-a concentrat pe necesitatea de a atrage noi investiţii. Partidul a dorit şi a reuşit să se distanţeze de identificarea cu politicile de austeritate.

Prezenţa la aceste alegeri a fost redusă, în primul tur fiind de 47,6%, cu aproximativ 3% mai puţin decât în 2016. Dintre voturile exprimate 11,64% au fost exprimate înainte de ziua votului, prin corespondenţă. Ȋn 2016 au votat prin corespondenţă doar 6,65%, ceea ce înseamnă că numărul celor care au ales această modalitate de vot aproape s-a dublat.

Alegerile s-au desfăşurat în condiţii cu totul speciale datorită pandemiei. Alegătorii au fost obligaţi să vină în secţiile de votare cu mască, iar membrii birourilor secţiilor de votare au purtat măşti şi mănuşi, au dezinfectat toate suprafeţele folosite din încăpere din oră în oră şi au ventilat secţiile de vot de mai multe ori în timpul zilei. Au fost create circuite special, astfel încât alegătorii să intre pe o parte şi să iasă pe cealaltă. Alegătorii au trebuit să respecte măsurile de distanţare socială în afara şi în interiorul secţiei de votare. Majoritatea alegătorilor au venit cu propriile instrumente de scris. La intrarea în secţia de vot cei fără mască puteau să ia una din cele puse la dispoziţie gratuit de organizatorii scrutinului.

Lituania a rezolvat problema celor peste 30000 de alegători aflaţi în carantină. Comisia Electorală Centrală a cerut oficial celor care nu puteau să-şi părăsească domiciliul să se înregistreze pentru vot. Toţi cei care s-au înregistrat astfel au primit acasă buletinele de vot, au votat şi au introdus buletinul de vot într-un plic închis, iar angajaţii Comisiei Electorale Centrale au preluat aceste buletine cu o zi înainte de primul tur şi cu o zi înainte de turul doi.

Ȋntregul proces de vot prin corespondenţă a fost supervizat de societatea civilă. Un ONG denumit Mănuşi Albe a cerut alegătorilor care nu au avut ocazia să voteze prin corespondenţă să semnaleze situaţia lor concretă, iar cazurile respective au fost semnalate Comisiei Electorale Centrale.

A organiza alegeri în pandemie este o mare provocare din punct de vedere sanitar pentru orice ţară. Ȋn prima etapă a pandemiei, în primăvara acestui an, multe guverne au decis să amâne alegerile (Franţa, Marea Britanie, etc.). Ulterior, Polonia a organizat alegeri prezidenţiale în două tururi în perioada iunie – iulie, iar Lituania alegeri parlamentare tot în două tururi în octombrie. Nu întotdeauna soluţia votului prin corespondenţă poate fi aplicată. Polonia a încercat să organizeze alegerile prezidenţiale în luna mai doar prin corespondenţă dar instanţa de contencios administrativ din Varşovia a anulat acest demers, considerând că a nu permite deloc desfăşurarea procesului electoral în secţiile de votare este în dezacord cu Constituţia. Marea provocare a alegerilor organizate în timp de pandemie o reprezintă alegerile prezidenţiale din SUA. Ȋn acest caz, până în prezent au fost exprimate deja 63 de milioane de voturi prin corespondenţă, iar procesul este în plină desfăşurare.

Din păcate, în România nu vor putea vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 6 decembrie decât cetăţenii români cu drept de vot domiciliaţi în străinătate. Legislaţia electorală nu permite votul prin corespondenţă în cazul alegătorilor domiciliaţi în România. Au existat mai multe proiecte de lege în acest sens şi mai mulţi politicieni s-au exprimat în favoarea votului prin corespondenţă pentru alegerile locale dar în cele din urmă s-a votat ca şi până acum. Ȋn vederea alegerilor parlamentare deocamdată nu există această discuţie şi este foarte posibil nici să nu mai existe de acum încolo.

La data de 27 septembrie pe teritoriul României, 10.058 de persoane erau în izolare la domiciliu, 7.200 de  persoane se aflau în izolare instituționalizată, 24.602 persoane se aflau în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se aflau 179 de persoane. Toate aceste persoane au avut dreptul de a vota, având posibilitatea de a cere urna mobilă. Nu avem date câte voturi au fost valabil exprimate în acest fel. Este foarte probabil ca numărul persoanelor cu drept de vot aflate în această situaţie să fie mai mare pe data de 6 decembrie.

Exemplul Lituaniei ne arată că, dacă există un sistem coerent, previzibil şi comunicat din timp referitor la exprimarea voturilor prin corespondenţă, creşte numărul celor care doresc să participe la procesul electoral. Ȋncă mai este timp pentru adoptarea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români cu domiciliul în România.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. 3 zile pentru vot in pandemie!
    Votul la parlamentare trebuie sa tina cont de pandemie si sa fie organizat in cel putin 2 zile, optim 3 zile, altfel nu se poate asigura distantarea sociala (legal prevenirea si combaterea bolilor).
    Amanarea „sine die” (sau presupunand conditii ulterioare mai bune) a alegerilor ar fi neconstitutionala, iar parlamentarii nu organizeaza alegerile, deci nu ar trebui sa decida data.

    • Eu zic ca sa tina cam vreo saptamina!!!
      Ar fi cazul sa va ginditi si la cei din comisiile de vot. Incep dimineata la 6 si termina noaptea tirziu cel mai devreme…
      Sa se faca birouri de votare mai mici, cu maxim 400 de alegatori.
      In birourile de votare sa fie 2 cabine de vot si 3 membri in comisie, nici unul de la partide. Si va asigur ca nimeni nu va fura nici un vot, nici nu va ascunde sacii, nici nu va pleca cu voturi.
      CCR a statuat o mare prostie cind a aprobat votul prin corespondenta pentru cei din strainatate zicind ca e discriminare pozitiva. El trebuia introdus pentru toti romanii.

  2. Nu stiu daca legea permite votul in 2 sau 3 zile si cred ca mai poate fi modificata acum.
    Chiar daca nu trebuie modificata legea, exista limitari ca: personalul din sectiile de votare de 2 sau 3 ori mai mult (un grup per zi de vot), numaratoarea si validarea voturilor etc.

    • legea spune doar ca guvernul organizeaza alegerile, astfel incat sa se asigure dreptul de vot fiecarui cetatean.
      Dupa scandalul din strainatate s-a organizat votul in 3 zile, fara probleme. Exista insa interese clare in a nu aduce la vot mai multi cetateni decat cei care au asigurat de 30 ani continuitatea politrucilor.

      • Sunt de acord ca nu exista interese in a aduce mai multi cetateni la vot. Cu toate ca Guvernul si Presedintele sunt de „dreapta” iar Paralamentul de „stanga” niciunul din acesti „jucatori” politici nu a facut vreo propunere in sensul extinderii votarii la 2- 3 zile cel putin in tara, pentru ca in afara tarii depinde de jurisdictia alrora……..sau de votul prin corespondenta sau „in avans” ca in alte tari (ca exemplu USA chiar acum).
        Dvs. ati auzit de vreo propunere ?
        Puteti lua o initiativa cetateaneasca chiar pe Internet. As semna o asemenea petitie on-line.
        Cu toate ca nu votez fiind rezident in strainatate neplatind taxe in tara consider ca, prin votul meu, sa hotarasc soarta celor din tara care platesc taxe.
        In plus nu vad nici o ratiune a existentei unor pozitii de parlamentari pentru „diaspora” – ci doar ca niste sinecuri – pentru ca legile emise de Parlamentul Roman sunt aplicabile doar in Romania iar eu trebuie sa ma supun legilor in statul de rezidenta.
        Deci, astept initiativa dvs. cetateneasca pentru asa cum spuneti „legea spune doar ca guvernul organizeaza alegerile”

        • Initiativele cetatenesti sunt pentru tarile civilizate, in care politicienii ii reprezinta pe cetateni, nu ii fura, mint si ignora pe cat posibil. In 2009 peste 10 milioane de romani au cerut reducerea numarului de parlamentari, si nici dupa 11 ani nu se intampla nimic.
          In afara de extinderea timpului de votare, probabil ca alegerile ar trebui sa fie organizate de Autoritatea Electorala, compusa din magistrati si organizatii civice fara afiliere politica, iar la sectiile de votare organizarea sa fie facuta exclusiv de persoane neafiliate politic, partidele avand dreptul sa trimita doar observatori.
          Bani sunt (un candidat la presidentie primeste 10 milioane euro, un partid politic primeste anual cateva zeci de milioane, fara sa includem salariile parlamentarilor si ajutoarelor lor, etc) Se pot pastra o parte din aceste fonduri pentru organizarea de alegeri adevarate

          • Nu sunteti de acord cu ce am propus eu pentru ca „Initiativele cetatenesti sunt pentru tarile civilizate”.
            Am spus ca nu locuiesc in Romania si nu vreau sa votez pentru ca nu platesc taxe acolo.
            Dvs. locuiti in Romania ? Daca da , atunci care-s caile prin care propunerile dvs. sa devina realitate ?
            Daca nu, chiar nu inteleg care-s motivele ?
            Altfel vorbiti „discutii” si/sau scrieti ca sa va aflati in treaba.

            • @ Casa 01/11/2020 At 13:18
              Daca nu initiati o actiune de strangere de semnaturi pentru aceasta propunere cine credeti ca o sa vina s-o faca ? Papa de la Roma, pentru ca el traieste intr-o tara civilizata? Urmati exemplul lui Nicusor Dan.
              Sau…….Mai bine o dam anonima pe Contributors pen’ca e si text cu valoare adaugata nu-i asa?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Prof. univ.dr., secretar stiintific, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Un genocid spiritual

Când , în urmă cu treizeci de ani, am scris un Apel către lichele, nu am avut în vedere licheaua ca figură...

Academicianul Dan Berindei. Cât spun dosarele Securității despre viața unui om

Conflictul istoricului Dan Berindei, cunoscut ca „om al regimului”, cu fiul său, Mihnea Berindei, „cel mai bun, cel mai penetrant şi mai...

Post-Scriptum la alegerile americane

În ciuda acțiunilor în justiție inițiate de către Donald Trump care acuză fraudarea alegerilor în cîteva state Joe...

Gulaș sau varză de Bruxelles?

Am convingerea că noi, Uniunea Europeană, respectându-ne propriile reguli, vom trece cu bine dificilul examen pe care Ungaria și Polonia l-au generat....

Ce mai putem face (în afară să creștem TVA-ul și accizele!)

O expresie mi-a reținut atenția, în mod special, în proaspăta Comunicare specială a Comisiei...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.