duminică, mai 19, 2024

Alegeri în Turcia. Urmează un cutremur electoral pentru Erdogan?

Duminică, 14 mai este o zi importantă pentru viitorul Turciei, deoarece de rezultatele alegerilor prezindențiale și parlamentare depinde viitorul acestei țări. Pentru prima dată președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan s-ar putea afla în fața celui mai greu test din 2002 încoace. Asta deoarece datele mai multor sondaje arată că, candidatura acestuia este devansată cu cel puțin 6 puncte procentuale de cea a lui Kemal Kılıçdaroğlu (a se citi: Kîlîcidarolu), candidatul alianței din opoziție. Kemal Kılıçdaroğlu este liderul celui mai important partid de opoziţie, Partidul Popular Republican (CHP). Acesta este candidatul unei aliante foarte colorate, formate din 6 partide naționaliste, seculariste și conservatoare. Presa occidentală îl vede deja pe Erdogan ca marele perdant al acestui scrutin, încercînd să schițeze scenarii post electorale.

De ce ar putea pierde alegerile Erdoğan?

               Atunci cînd a acces la putere în 2002, Erdoğan a promis poporului turc că va lupta cu corupția, sărăcia și cu restricțiile impuse unor cetățeni turci. După 21 de ani de guvernare avem următorul tablou: devalorizarea enormă a lirei turcești (din 2021 încoace valoarea valutei naționale a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie), prețuri exorbitante la serviciile de bază, șomajul a atins cote record (unul din zece turci şi unul din 5 tineri turci este șomer). Trei milioane de oameni au devenit mai săraci în doar trei ani. Nivelul galopant al inflației a depășit 80 la sută, ajungînd la cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani. Circa 48 la sută din populația aptă de muncă trăiește din salariul minim pe economie. Pe fundalul acestui tablou economic trist, migrarea în masă a cadrelor calificate de doctori, ingineri și specialiști IT a crescut semnificativ. Toate aceste cifre și prognoze pesimiste au un impact negativ psihologic puternic asupra turcilor și acest lucru poate fi simțit foarte ușor într-o societate în care multe familii sunt deja la limita subzistenței.

               În termeni populari, mulți turci spun că epoca lui Erdogan ar putea fi clasificată în patru etape:

1.     În perioada 2002-2007 Erdogan s-a comportat asemeni unui ucenic sau „elev silitor”, iar reformele implementate în acea perioadă au dus la o dezvoltare economică rapidă a țării, cîștigînd simpatia și suportul poporului turc. 

2.     În perioada 2007-2011 acesta devine treptat un „șef de echipă” respectat de mediul de afaceri și colegii de partid.

3.     Anii 2011-2015. În această perioadă Turcia se implică în războiul din Siria, iar politica externă a Turciei este din ce în ce mai des catalogată a fi una neo-otomană și imperialistă. Scandalurile de corupție, protestele din parcul Gezi pun bazele unui regim autoritar. În 2014 Erdogan devine președinte al Turciei, obținînd majoritatea de voturi.

4.     Perioada 2015-2023 este una tulbure pentru regimul lui Erdogan. Lovitura de stat eșuată din 2016 a dus la persecutarea multor turci din diferite domenii, bănuiți de legături cu mișcarea Hizmet condusă de clericul în exil Fethulah Gulen. Prin referendumul din 2017 Turcia devine republică prezidențială, Erdogan ajungînd să controleze toate instituțiile statului, acesta fiind acuzat de partidele de opoziție de instaurarea unui regim al unui singur om, un regim naționalist, conservator și autoritar. Declinul regimului lui Erdogan a fost accelerat de pierderea alegerilor locale din Istanbul și Ankara, atunci cînd candidații Partidului Popular Republican, Ekrem Imamoglu devine primar al Istanbului și Mansur Yavaș primar al capitalei Ankara.  

   Se pare că turcii nu își mai doresc să fie conduși de un singur om. Datele sondajelor vorbesc de la sine. Staff-ul electoral al președintelui Erdogan este evident iritat de aceste date. În ultimile zile au avut loc incidente mai puțin plăcute în cadrul întîlnirilor cu alegătorii a reprezentanților opoziției. În timpul unui discurs al lui  Ekrem Imamoglu din orașul Erzurum, acesta a fost atacat cu pietre, iar mai mulți oameni au fost răniți. O altă dovadă de nervozitate și iritare este un video difuzat de însuși președintele Erdogan în cadrul unui meeting din Istanbul (care se presupune că este un deepfake) cu militanți PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan – partid interzis în Turcia), care afirmă că își vor da votul pentru Kemal Kılıçdaroğlu. Candidatul coaliției de opoziție a acuzat Rusia că ar sta în spatele acestor fake-uri. (despre posibila imixtiune a trolilor ruși în alegerile din Turcia am scris în acest articol https://www.contributors.ro/alegeri-cruciale-in-turcia-de-ce-ar-vrea-putin-sa-cistige-erdogan/ )  Indignare și comentarii incisive pot fi observate și în editorialele jurnaliștilor aserviți puterii.

   Votul a trei segmente ale societății poate fi decisiv în aceste alegeri:  

1. Votul alegătorilor de etnie kurdă.  Kurzii reprezintă aproximativ 20 la sută din populația țării. Liderul HDP (Partidul Democrat al Popoarelor), care se află în închisoare a îndemnat simpatizanții săi să își dea votul pentru Kılıçdaroğlu.

2.  Alegătorii indeciși ar putea influența rezultatele acestor alegeri.

3.  Tinerii alegători. Peste 6 milioane de tineri alegători își vor da votul pentru prima dată în cadrul acestui scrutin. Mai mulți comentatori spun că anume aceste 6 milioane de tineri ar putea influența semnificativ rezultatele alegerilor.

               Există însă voturile a mai mult de 4 milioane de refugiați sirieni, cărora între timp le-a fost oferită cetățenia turcească. Aceștia beneficiază de facilități sociale, de care foarte mulți turci sunt extrem de nemulțumiți. Acces gratuit la serviciile medicale, la educație, oportunități de afaceri, facilități și înlesniri fiscale sunt doar cîteva dintre lucrurile de care beneficiază sirienii din Turcia.

               Campania electorală a lui Erdogan a reprezentat o ocazie perfectă de a trece în revistă reușitele partidului de la guvernare. Prezentarea primei nave portavion, inaugurarea centralei nucleare de la Akkuyu, prezentarea primei mașini electrice de producție turcească, descoperirea unor rezerve de gaz la Marea Neagră, micșorarea vîrstei de pensionare, creșterea salariilor  funcționarilor publici cu 45%, ajungînd la 700 euro au fost doar cîteva dintre noutățile bune. pe care a ținut să le comunice însuși președintele Erdogan.  

De ce ar putea cîștiga Kılıçdaroğlu alegerile prezidențiale?

   Pentru că turcii își doresc o schimbare. Nu spun acest lucru în necunoștință de cauză, ci, deoarece mă aflu printre ei deja de 10 ani. Candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu politic vorbind este antipodul președintelui Erdogan. Deseori numit de simpatizanții săi „Ghandi al Turciei” mesajul său electoral este unul pacifist, echilibrat și cel mai important acesta a reușit să unifice mai multe segmente ale populației, avînd în vedere coaliția pestriță, candidatul căruia este. Sloganul principal al campaniei sale „Îți promit, primăvara iarăși va veni” este un vers dintr-un cîntec foarte cunoscut de turci și vine ca o promisiune electorală de a schimba regimul politic din Turcia. Este pentru prima dată în istoria Turciei moderne cînd un candidat la președinție a declarat public confesiunea religioasă de care aparține. Cu toate că turcii știau acest lucru, Kılıçdaroğlu a folosit această strategie contra acuzațiilor lui Erdogan. Kılıçdaroğlu s-a revendicat ca alevi, o minoritate religioasă  a islamului. Circa un sfert din populația Turciei sunt alevi. Unii musulmani, mai ales suniții consideră că alevii nu sunt musulmani adevărați. Discursurile lui Kılıçdaroğlu din bucătăria sa modestă, de cele mai multe ori alături de soția sa transmit următorul mesaj: „Trăiesc ca voi toți, am o viață modestă ca voi toți”. Mai mult, acesta a promis că dacă va cîștiga alegerile va refuza să locuiască în palatul prezidențial somptuos unde își are reședința Erdogan, ci va locuia în palatul Çankaya, acolo unde cîndva a locuit Ataturk, fondatorul Republicii Turcia. Într-o societate polarizată și divizată fie etnic sau religios, acesta promite să fie președintele tuturor celor 85 milioane de turci. Printre promisiunile electorale se numără revenirea la sistemul politic parlamentar, restaurarea statului de drept, o calitate a vieții mai bună și lupta contra corupției și a sărăciei.

 

Mulți comentatori, atît turci, cît și străini spun că, cutremurele devastatoare din 6 februarie ar putea influența rezultatul scrutinului, însă lucrurile sunt un pic ambivalente în acest sens. Este adevărat, cetățenii din zona afectată de cutremure preferau să își dea votul pentru Erdogan și partidul condus de acesta. Gestionarea proastă a situației de criză și intervenirea echipelor speciale abia după a treia zi de după cutremur a supărat și a înrăit multă lume din acea zonă. Dar haosul încă domnește acolo. Nu este clar cine a decedat, pentru că multe morminte sunt doar numerotate, deci nu există numele decedatului inscripționat. Anume din acest motiv, opoziția avertizează că ar putea fi comise fraude electorale, în favoarea AKP în acea zonă.  

Ce se va întîmpla dacă Erdogan va pierde alegerile?

Un răspuns l-a dat chiar ministrul de interne al Turciei, Suleyman Soylu, care a afirmat că în cazul în care Erdogan va fi învins, am putea vorbi de o «tentativă de lovitură de stat» planificată de unele forțe din străinătate. Alte scenarii ar putea fi contestarea alegerilor sau nerecunoașterea validității rezultatelor. Sunt posibile și proteste sau dezordini în masă, de aceea alianța de opoziție a sfătuit alegătorii să își dea votul, după care să meargă acasă, să evite aglomerațiile din stradă.

În aceste zile opinia publică internațională și cele mai importante agenții de știri stau cu ochii pe Turcia, pentru că cele mai importante alegeri ale anului 2023 se vor da în această țară. Rezultatele alegerilor nu sunt importante doar pentru Turcia, ci și pentru politica globală. Marile capitale ale lumii așteaptă să vadă rezultatele alegerilor, pentru că acestea vor influența relațiile geopolitice dinstre statele lumii. Vreau să cred că turcii realizează sarcina importantă pe care o vor avea duminică. De votul lor depinde dacă se va încheia era lui Erdogan duminică sau dacă această eră va continua!

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. E foarte posibil ca Erdogan să piardă alegerile. Motivul cel serios și pe deplin ignorat de autoare e acela că că Erdogan e bătrân și aparent bolnav. Oamenii din jurul său știu că mult n-o mai duce iar ei trebuie să-și aștearnă pentru epoca post-Erdogan. E întotdeauna mai bine să sari singur în apă decât să fii aruncat.😀 Mai ales că-n Turcia schimbările de putere s-au produs adesea destul de violent în ultimele 6-7 decenii.

    E foarte probabil că de această dată oficialii vor fi mult mai puțin înclinați să recurgă la micile mânăreli ce înclină balanța câte un pic pe ici și colo prin punctele esențiale și suficient pentru a-i aduce un nou mandat lui Erdogan. Ba chiar s-ar putea să o încline de data asta în partea ailaltă.

    Autoarea descrie foarte bine starea de spirit din vestul Turciei. Bucata de țară occidentalizată ce suferă cel mai tare de pe urma gărgăunilor islamici ai lui Erdogan & Co. Treaba nu e atât de simplă. Problema e că grosul voturilor vin din fundul Anatoliei puternic islamizat și pe care onest vorbind Erdogan l-a scos din foame. A jumulit partea dezvoltată a țării ca să-și ghiftuie baza electroală. Acolo corupția și suprimarea libertății contează mult prea puțin și fatalismul islamic e la mare preț. Ceea ce contează e că Erdogan e „dreptcredincios” și că „ia dar și dă” după cum zice un vechi proverb arab: Adică fură el ce fură, dar nu uită să dea pomenu frumușele.

    • „E foarte posibil ca Erdogan să piardă alegerile.” Ei, uite ca nu le-a pierdut, dar dv aveti de mai multa vreme o faima in a face profetii false :))

  2. Citeva remarci legate de claritatea frazelor:

    „Acesta este candidatul unei aliante foarte colorate, formate din 6 partide naționaliste, seculariste și conservatoare.”

    Se intelege din propozitia de mai sus cum ca toate cele 6 partide ar fi nationaliste, seculariste si conservatoare, ceea ce nu e adevarat. SAADET e islamist iar doua sint desprinse din AKP (DEVA si GELECEKul lui Davutoglu).

    „Declinul regimului lui Erdogan a fost accelerat de pierderea alegerilor locale din Istanbul și Ankara, atunci cînd candidații Partidului Popular Republican, Ekrem Imamoglu devine primar al Istanbului și Mansur Yavaș primar al capitalei Ankara.”

    Aici „candidatii” ar trebui schimbat in „candidatul”. N-ar fi stricat nici indicarea anului (2019) si a incercarii esuate a lui Erdogan de a ataca rezultatul votului.

    N-ar strica nici citeva cifre din sondajele de opinie si despre faptul ca al treilea candidat din cei patru (Muharrem Ince) s-a retras din cursa zilele acestea in urma aparitiei unei casete video (fake sau nu), ceea ce mareste sansele lui Kilicdaroglu de a cistiga alegerile.

    Cu prietenie,

    Din Turcia

  3. Erdogan pierde alegerile ? Un cumul de factori poate duce la disparitia lui Erdogan din viata politica al Turciei .Turcul obisnuit se identifica cu Kemal Kılıçdaroğlu .Deja pozitionarea acestuia ,ca si cetatean obisnuit, impreuna cu trimiterile facute catre fondatorul statului laic Kemal Ataturk , cutremurul ce contine, in subsidiar, iertarea pacatelor celor care nu au respectat regulile de construire , devalorizarea lirei turcesti si inflatia devenita galopanta , victimele cutremurului si cei care ramasi in viata fiind isi pling inca mortii fara a primi mari ajutoare de la centru , recenta minisincopa de sanatate si impresia lasata de aceasta suferinta ce naste deja multe alte intrebari in rindul votantilor ,posibila influenta a UE si a SUA ce urmare a razboiului din Ucraina reofera o noua sansa Turciei , toate la un loc nu il favorizeaza pe actualul sef de Stat ele lovind practic chiar la baza tuturor promisiunilor facute in alegerile trecute , promisiuni ce nu au fost decit partial respectate de catre Erdogan .Singura necunoscuta este pozitionarea votantilor lui Erdogan daca acesta pierde alegerile si ce va cere Erdogan acestor oameni . In SUA Trump stim ce a facut .

  4. Oare in alegerile din Turcia nu se fac matrapazlicuri ?
    Mai este tara laica sau aluneca spre o forma de dictatura cu accente religioase ?

  5. Presa si politicienii occidentali mai pe fata, mai pe ascuns tanjesc dupa schimbarea lui Erdogan cu un alt personaj politic, a-si spune indiferent cine ar fi, pana si portarul de de la bazarul din Istambul fiind mai agreat.
    Erdogan datorita pozitiilor sale pe de o parte anbigue pe alta parte transante fata de occident nu mai are multi prieteni in Europa de vest, a ramas controversat insa un partener indispensabil mai ales pe seama refugiatilor din Siria si razboiului din Ucraina dar nu numai.
    Suedia inca n-a aderat la NATO datorita veto-lui turcesc, europenii mizand probabil ca Erdogan nu va mai fi ales si problema sa va putea rezolva mult mai usor cu un nou presedinte, vom vedea.
    Daca pozitia lui Erdogan fata de conflictul din Ucraina este bine cunoscuta, de la noul candidat n-am auzit nimic nici in articolul de sus n-am putut gasi undeva o informatie pe masura.
    Turcia are o pozitie cheie in flacul sudestic, controleaza economic insa mai ales militar Bosforul prin care foarte mare parte a petrolul rusesc ajunge pe pietele lumii.
    Un eventual nou presedinte isi va reviziu pozitia fata de Rusia ? nu sunt convins, in campania electorala aspecte politicii internationale turcesti nefiind tema majora, ca peste tot, burta priveaza inaintea unor idealuri sau valori.
    In alta ordine de idei, un nou presedinte Kılıçdaroğlu va fi nevoit sa jongleze pe 6 voci, ii va fi foarte greu sa satisfaca toate doleantele celor 6 partide care il sustin iar daca Turcia va trece iar la un regim parlamentar va fi extrem de greu coagularea unui parlament favorabil presedintelui si nu este sigur daca trecerea catre o noua forma politica va fi pasnica si nu cumva armata va avea un cuvant greu se spus, o armata epurata si fidela lui Erdogan.
    Treburile sunt destul de complicate in Turcia pe langa cele interne fiind multe probleme chiat conflicte pe plan extern nerezolvate, Grecia, Cipru, Libia pe langa relatiile cu Rusia si UE.
    Un nou presedinte turc va avea extrem de multe de rezolvat asteptarile din toate partile fiind foarte mari.

  6. Dovada că HAARP schimbă istoria. Cutremur în Turcia, iarnă caldă în Europa și grea în Rusia, primăvară lungă în Ucraina, care să dea timp pentru pregătirea contraofensivei, etc.

    Lăsând gluma deoparte, sper să nu se lase cu război civil în Turcia. Toate premisele există.

  7. Dacă Erdogan nu va fi ales, Turcia va intra în destructurare. Un stat kurd va trebui înființat, Nenorocirea este că, în același timp, va intra în destructurare și Rusia. Adică vor fi mari convulsii în zona noastră. Probabil că și în Europa se va pune problema schimbării granițelor, deja există un grup de state revanșarde și revizioniste ca Germania, Austria, Hungaria, chiar Polonia, România, Serbia.
    Vin vremuri grele în partea noastră de Lume.

  8. Uitati de Erdogan . Cutremurul , atasamentul fata de Putin ce este perceput ca o forma de slugarnicie , recenta sincopa ce ii distruge imaginea de forta creeata in timp aratind la TV slabiciuni pe care cetateanul turc nu le poate accepta , iertarea pacatelor atasata celor care au construit aiurea orase peste orase care la cutremur au cazut ,cumpararea de armament rusesc ce acum nu mai are nici o valoare el fiind dovedit neperformant Rusia nemaiputind sa isi onoreze contractele , implicarea Germaniei ce se pozitioneaza total de partea Ucrainei , asimilarea contracandidatului lui Erdogan cu turcul cetaten de rind , inflatia galopanta si saracia deveninta pe alocuri lucie ,toate la un loc il scot pe actualul sef de stat din jocul politic . Aceste alegeri din Turcia nu numai ca sunt de o importanta nicicind avuta vreodata dar ele pot aduce surprize de proportii uriase atunci cind Erdogan ar incerca sa nu isi recunosca pierderea alegerilor .Sa speram ca Turcia va sti sa isi protejeze actualele granite obligind perdantul in alegeri sa isi recunoasca infringerea .O Rusie Federativa ce este in plin proces de destramare si atasamentul lui Erdogan fata de Putin contine practic viitorul Turciei aflata in granitele ei actuale . Un razboi civil ce ar contrapune un asiprant la democratia Occidentala fata in fata cu deja dictatorul atasat de Moscova poate rupe in bucati Turcia .Daca Occidentul , impreuna cu aliatii , au planuit, cu multa vreme in urma dezmebrarea Rusiei si daca Occidentul nu se va opri aici ,atunci soarta Turciei ,ca stat aflat in granitele actuale, poate deveni o mare incertitudine daca razboiul civil le va bate la usa .

  9. Cred ca autoarea, care traiste de mult timp in Turcia si scrie ca un bun profiler politic, pentru care merita aprecieri, a anticipat corect rezultatul evenimentului electoral de duminica. La Ankara va avea loc o schimbare de sultani si Turcia va cunoaste o schimbare de epoca. Ma alatur predictiei sale si joc totul pe aceeasi carte. Probabil ca unii sunt tentati sa creada ca termenul de sultan, care i s-a potrivit perfect lui Erdogan – dar si Turciei, care obiectiv a avut nevoie de un regim autoritar, de centralizare si concentrare a resurserlor intr-un mediu de securitate fluid, cu un razboi civil si militar la granite, in Siria, si cu un pericol existential, de a-i fi creat artificial la granite un stat terorist – nu i s-ar potrivi lui Kılıçdaroğlu, pe care l-as numi mai degraba Kemal al II-lea, in sensul de deschizator al unei noi epoci. Dar sa ne fie clar, niciun presedinte turc, oricat de laic ar parea, nu va iesi din cultura si maretia sultanilor, pe care va dori sa le reinvie, desigur sub o alta forma, modernizata si multilateralista in acelasi timp. Kemal I a gestionat de fapt consecintele unei infrangeri imperiale, a fost nevoit sa implementeze cerintele umilitoare ale noului imperiu, in expansiune globala. Dar Kemal II va fi liderul unei consolidari politice, economice si militare a Turciei.

  10. Desi alegerile prezidentiale din Turcia au loc maine si ceea ce scriu acum, sambata seara, poate parea un prognostic precipitat si hazardat, rasturnarea lui Erdogan de la putere a fost evocata ca o posibilitate chiar de Erdogan insusi. Președintele Tayyip Erdogan a tinut sâmbătă ultimele mitinguri electorale, prilej cu care a acuzat vehement opozitia că lucrează cu globalistii de la Washington pentru a-l rasturna, ceea ce ar putea fi asimilat cu o lovitura de stat. „Biden a dat ordin să-l răstoarne pe Erdogan, știu asta. Toți oamenii mei știu asta”, a spus Erdogan, în vârstă de 69 de ani.
    „Dacă acesta este cazul, atunci buletinele de vot de mâine îi vor da un răspuns și lui Biden”, a adăugat el. Erdogan l-a acuzat pe Kemal Kilicdaroglu pentru declaratiile sale rusofobe, preluate inacceptabil in mod slugarnic de la SUA. El a numit Rusia un partener important pentru Turcia.
    „Rusia a fost unul dintre cei mai importanți aliați ai noștri în ceea ce privește produsele agricole”, a punctat Erdogan. Ambasadorul SUA in Turcia, Jeffrey Flake, a interferat activ in campania electorala din Turcia. El s-a intalnit cu liderul opoziţiei turce cu doar câteva săptămâni inainte de alegeri, fapt care l-a infuriat indreptatit pe Erdogan, care a refuzat sa-l mai primeasca, i-a inchis usa presedintiei. Sunt probe clare de interferenta a SUA in alegerile din Turcia, pe care SUA nu le pot nega, desi se declara cu ipocrizie impotriva amestecurilor electorale, dar doar se fac de rasul lumii.
    Intrebarea preocupanta in ipoteza ca Erdogan va fi inlaturat de la sefia statului turc este daca acesta va reactiona precum Trump, in urma pierderii alegerilor in fata lui Biden, in 2020, sau chiar precum Biden in 2016, cand administratia Obama in care a fost vicepresedinte a pierdut in fata lui Trump. Raspunsul este mai mult decat afirmativ, iar SUA nu vor avea ce sa comenteze negativ la adresa Turciei sau sa-i dea lectii de „democratie”, care vor fi nule si neavenite, in conditiile in care Statele Unite au dat tonul contestarii virulente a scorului alegerilor prezidentiale, in doua randuri, si acuzarii unor terti externi pentru amestecuri in alegerile americane. Probele interferentei SUA in alegerile prezidentiale din Turcia sunt irefutabile si publice. Cert va fi si faptul ca opozitia lui Erdogan va fi mai furibunda si obstructiva in tentativele SUA de aservire a Turciei. Oricum, interferentele americane in alegerile turcesti ii vor face presedintelui american Joe Biden o viata internationala si mai grea, de „paria del mondo”, iar Statele Unite vor fi puse o data in plus la zidul infamiei.

    • Cam mult anti-americanism si conjectura in comentariul dv., plecind de la o simpla intilnire. „aservire”?! Oarecum amuzanta expresia „joc totul pe o carte” in conditiile in care nu aveti „skin in the game”, adica nici nu traiti in Turcia si nu aveti drept de vot acolo:) Schimbarea in Turcia e necesara pentru o multitudine de motive, in primul rind economice dar si de restaurare a democratiei. Cred ca oricine cunoaste situatia isi doreste asa ceva.

  11. Pe masura trecerii timpului intelegem sau asa ar trebui sa fie ,care este rolul Uniunii Europene(Germania) al NATO si al Presedintelui J.R.Biden in aceasta conjunctura internationala profund atasata marilor schimbari .Europa este in miscare .Refacerea sau marirea acestui spatiu European este scopul final a tot ceea ce se intimpla .Defederalizarea Rusiei ,formarea unor noi aliante in Europa si Pacific , modificarea parcursului , pro Rusia, pe care Turcia lui Erdogan si-a bazat intrega existenta viitoare ,impingerea trupelor NATO pina la granitele cu Rusia si transformarea Ucrainei intr-o forta militara de temut (probabil si nucleara ),federalizarea Uniunii Europene ,preluarea de catre UE a fortelor NATO din Europa pe masura ce UE dubleaza fortele SUA ,dezvoltarea fara precedent a Europei pe masura ce PNRR isi face simtita prezenta si de ce nu posibilitatea de a ne reacapara intreg spatiul European , devine ,pe masura punerii in practica a ceea ce deja am zis ,realitate . Alegerile din Turcia fac si ele parte din joc .Unele sondaje ii ofera lui Kemal 7 procente in plus .Erdogan a fost doar o etapa in ceea ce se va intimpla in curind .Turcia va avea in fata o alegere viitoare greu de facut dar imposibil de refuzat .Germania controleaza totul .

    • Nu, Germania nu trebuie să controleze Europa. Germania este revanșardă și revizionistă, este deja un pericol pentru Europa. Vă reamintesc atrocitățile Germaniei din WW1 și WW2.

  12. Aproape toti comentatorii de aici prezinta alegerile din Turcia dpdv european sau american, omitand faptul ca aleg doar votantii turci deci conform interesului majoritatii populatiei turce. Asa ca mai bine asteptam sa vedem rezultatul si ne orientam apoi pentru ce vom face noi.

  13. Dea Dumnezeu ca Erdogan sa NU castige din primul tur.
    (marog, dupa atatea Eshecuri si o catastrofa umanitara cauzata de cutremur si incompetenta guvernului sau…

  14. Mda, s-a rezolvat, nu se poate. La 88% participare si 49,5% voturi este imposibil sa piarda. Opozantul nu mai are de unde sa scoata voturi iar „nationalistul” ala cu 5% merge spre Sultan. Practic e pe viata. Unde intra dictatura nu mai exista nici o sansa de democratizare. Urmeaza Ungaria.

    • Nu toti 5% se vor duce la erdy, chiar daca acel candidat nationalist va cere asta maselor(ceea ce nu cred). In plus, sunt multe voturi anulate in primul tur(ghici pt cine erau?) si multi care inca nu au votat. Viitorul este deschis!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Violeta Stratan İlbasmış
Violeta Stratan İlbasmış
Este absolventă a Facultății de Jurnalism şi Ştiinte ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. În aceeaşi perioadă a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea din Vilnius, Lituania. În 2010-2011 face studii de masterat în Ştiințe ale Comunicării, specializarea Managementul Instituției Media, Universitatea de Stat din Moldova. A făcut relații publice pentru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chişinău, unde timp de un an a condus acest departament. În perioada 2012-2013 a activat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova în calitate de asistent de deputat. A făcut studii de doctorat la Universitatea Marmara din Istanbul, Facultatea de Comunicare. Colaborează cu ziarul național „Cumhuriyet” din Turcia. Domenii de interes: Relații Internaționale (axa SUA-Rusia, spațiul ex-sovietic, Turcia), Mass-media, Comunicare Internațională şi Interculturală.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro