luni, iulie 22, 2024

Alegeri parlamentare în Bulgaria. De ele depinde și soarta ucrainenilor

Bulgaria, numită în istorie drept “Prusia Balcanilor” este o țară cu o producție de arme și muniție mult peste așteptări. De la invazia brutală a Federației Ruse în Ucraina pur și simplu și-a triplat exportul de arme. Nu, nu exportă către Ucraina direct, ci prin intermediari, cel mai des prin Polonia și România, două state care au creat zilele acestea o comisie tehnică militară mixtă concepută pentru sincronizarea achizițiilor de arme. E în regulă dacă Bulgaria nu se laudă cu exportul său imens de arme, important este să livreze ceea ce au nevoie ucrainenii acum. Putem enumera aici doar primele 4 companii producătoare de arme sunt Arsenal, Terem, VMZ Sopot și Kintex, muniția și armele pe care le produc fac o diferență clară în acest război.

Industria militară bulgară este specializată în primul rând în muniție pentru armele din epoca sovietică, și acest lucru este suficient pentru Ucraina în momentul de față. Până să modernizeze toata armele la standarde NATO, ucrainenii au găsit o soluție eficientă și mai ieftină pentru a se aproviziona și a rezista invaziei ruse.

Totuși sunt alegeri în Bulgaria, iar rezultatul alegerilor legislative și sprijinul pentru Ucraina sunt interconectate din păcate, de aceea pentru lumea liberă ar trebui sa ne intereseze soarta acestora. Orice declarație pro sau contra Ucrainei referitoare la război este contabilizată printr-un vot al alegătorului bulgar. Să nu uităm că industria armelor aduce mulți bani în Bulgaria (doar anul trecut 4,3 miliarde dolari), această industrie generând și locuri de munca, această chestiune ar trebui să îi preocupe, de asemenea pe politicienii bulgari.

Să găsim o explicație logică de ce Bulgaria chiar și pe timpul unui prim-ministru total ostil Rusiei s-a ascuns în a anunța sprijinul militar al Bulgariei pentru Ucraina? Pentru că rușii sabotează depozitele de arme, dar mai exact le explodeaza, așa s-a întâmplat cu depozitul EMCO în iulie 2022 și în trecut la depozitele de arme ale VMZ sau chiar explozii la fabrica de arme din Vrbetic, Cehia. De aceea putem înțelege motivațiile deciziei de a ține aceste lucruri în secret și de ce ar trebui să știe Federatia Rusa în valoare de câte miliarde de euro a exportat arme Bulgaria în Ucraina? Desigur ca este un secret militar care nici la Sofia, plină de spioni ruși nu este în totalitate cunoscut.

Prin comparație, în Uniunea Europeană există două țări care se feresc în a-și arată suportul oferit Ucrainei în acest război. Este vorba despre Bulgaria și România, care nu se laudă, să zicem așa, cu ajutorul constant pe care îl oferă ucrainenilor ci acționează mai mult din umbră pentru a evita oarecare repercusiuni asupra securității naționale. Să nu uităm că aceste două state se află la periferia Uniunii Europene și a NATO și sunt state riverane la Marea Neagra. Aceste state prefera sa nu se afișeze cu ce ajuta Ucraina în război și din păcate nu actioneaza ca statele din Estul NATO ca și Polonia, de exemplu care actioneaza exemplar prin ajutorarea maximă a Ucrainei, unde întreaga societate poloneza și clasa politică poloneză are o atitudine ostilă istorică față de Federația Rusă. Diferența dintre Polonia și Bulgaria este desigur ca un stat afișează în totalitate suportul pentru Ucraina, iar alt stat preferă sa acțiuneze din umbra pentru a nu supara sau antagoniza Federatia Rusa. Tot aici trebuie să ne întrebăm ce scuză are România pentru a nu oficializa ajutorul oferit Ucrainei?

Pentru Bulgaria este de la sine înțeles. Toată aceasta ambiguitate se datoreaza faptului ca Bulgaria are un președinte cu o orientare pro-rusă pe nume Rumen Radev, care a afirmat ca peninsula Crimeea este pamant rusesc și desigur există mai multe partide din parlamentul bulgar care sunt împotriva ajutorării Ucrainei cu arme precum the Partidul Social Bulgar (care l-a susținut pe actualul președinte în campania electorală), the Partidul Renașterii (deschis pro-rus) și Partidul “Ascensiunea Bulgară”

Cu toate că Bulgaria este o republică parlamentară și nu una prezidențială, alegerile sunt alegeri și este important este să îți alegi cuvintele în campania electorală. Exista o vorbă: “politicienii nu sunt de încredere, dar mai ales aceștia nu trebuie crezuti în campania electorală”. Exact în aceeași manieră putem cataloga ultimele declarații ale președintelui Bulgariei, Rumen Radev care ne spune că Bulgaria nu participă la achiziționarea comună a UE de muniție pentru Ucraina.

Ultimele sondaje de opinie din Bulgaria au arătat că 70 la sută dintre cetățeni sunt îngrijorați că vor fi atrași în război și, prin urmare, s-au opus unui sprijin prea mare pentru Ucraina. Este un bazin electoral enorm, iar fiecare declarație pe față de susținere a Ucrainei este un vot împotriva Partidului Socialist Bulgar, votat în primul rand de persoane cu o astfel de viziune ori cetățeni bulgari de vârsta a treia.

Batalia principala in aceste alegeri se da ca de fiecare data între partidul fostului prim-ministru Kiril Petkov (PP- “Continuăm Schimbarea”) și partidul fostului prim-ministru Boyko Borisov (GERB).

Exista șanse foarte mari ca GERB, partidul fostului premier bulgar, Boyko Borisov sa ia primul loc în alegerile din 2 aprilie, mai ales că fostul premier care a guvernat țara din 2009, timp de 10 ani, are norocul de a tot reveni la conducere în pofida tuturor scandalurilor de corupție.

Este îmbucurător că măcar în februarie s-a format o mică coaliție dintre “Continuăm Schimbarea” și “Bulgaria Democrată”, care va încerca sa fie o putere care se lupta cot la cot cu GERB. Totuși ceea ce este evident este că vom avea de-a face din nou un guvern de coaliție care se va clătina de la orice evoluție tectonică pe scena bulgară. Este cea de–a cincea rundă electorală timp de doi ani și din nou vom avea un guvern stabil în Bulgaria ci mai degrabă unul șubred care abia adună majoritate simplă, nemaivorbind de cea constituțională.

De acest nou guvern depinde nu doar soarta Bulgariei ci poate influența și războiul din Ucraina, ceea ce este cert este ca suportul militar va continua, rămâne de văzut în ce proporții și dacă acesta va fi la vedere ori ascuns cu grijă ca și până acum.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. „Tot aici trebuie să ne întrebăm ce scuză are România pentru a nu oficializa ajutorul oferit Ucrainei?”
    1. Cea pe care tocmai ati enumerat-o anterior – este unul dintre cele 2 state de la periferia nato riverane marii negre, aka – zona de conflict.
    2. Daca in bulgaria si cehia au avut loc sabotaje la depozite sau fabrici de armament, va doriti cumva ceva similar si pe la noi? V-ar creste stima de sine daca ar apărea „incidente” pe rutele logistice de aprovizionare a ucrainei ? Va lipsesc resturi de rachete prin zone de granita?
    3. Statele baltice, polonia, slovacia si romania sunt membre nato. Orice atac diect ar crea premizele pt. Un răspuns comun. Rusia nu pare sa-si doreasca asta. Dar niciun alt stat nato nu are o vulnerabilitate de genul a ceea ce înseamnă R. MOLDOVA pt. ROMANIA! Sigur, nu vom fi noi cei atacati daca ne apucam sa trambitam in spiritul unei prost intelese in vreme de razboi transparente! Dar poate fi „atacata” R. Moldova, si nu neapărat cu rachete, e suficient ca propaganda rusa sa prindă si mai multa munitie atât la moscova cat si in interorul acelei tari prin manipularea „faptelor” României imperialiste! Ati meditat, fie si pt. o secunda, asupra acestui aspect? V-ati gândit cum ati reactiona in fata unui război hibrid amplificat in R.Moldova încercând sa nu-ti lasi o tara sora la greu fără a implica tot Nato? Ca pt. R.Moldova nu va interveni nimeni, asa cum nu a facut-o nimeni nici pt. Georgia si nici pt. Crimeea! Sper ca nu va doriti sa ajungem in situatia de a striga slava moldova si a face donatii pt. ajutorarea unei tari sora in plin conflict – fie si civil, doar pt. satisfacerea temporara a ego-ului prin prezenta României in topul donatorilor de armament. Asa ca e probabil mai bine sa păstram anumite aspecte sub radar.
    4. Când esti la marginea frontului si armata ta nu e pregatita la nivelul de conflict potential, nivel care nu pusca deloc cu ceea ce gandeau strategii nato si occidentali pana mai ieri, e bine sa ajutti dar sa te si intaresti.
    5. Ucraina a fost foarte vocala in a impulsiona diverse tari atunci cand bajbaiau vis a vis de acordarea de ajutor militar. N-am auzit sa fi mentionat Romania pana acum!

    Oare cum ar privi Sun Tzu situatia? Cred ca foarte practic si fără atatea influente progresiste :-)!

  2. Ca americanii sunt tari stim cu totii, ca nemtii sunt si ei, dar ce s-ar intimpla daca pina si bulgarii i-ar depasi pe romani? Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire, ca, Doamne fereste, chiar si ungurii sunt in fata, unde ajungem!?
    Acum pe bune, am impresia ca Bulgaria merge in directia potrivita, dar in ce masura insa, Bulgaria ar putea fi un factor de influenta in razboiul din Ucraina, am mari dubii. Ca-ncearca sa faca si ei un ciubuc, bravo lor, mai toti, cu exceptia aiuritilor de la Bruxelles, care cheltuie banii altora, incearca sa cistige cite ceva. Poate si d-aia macelul din Ucraina se prelungeste!

  3. Tot aici trebuie să ne întrebăm ce scuză are România pentru a nu oficializa ajutorul oferit Ucrainei?…………………….Republica Moldova , asta este scuza . Cred ca se intelege de ce iar Rusia nu se fereste sa ameninte Chisinaul , periodic.

  4. A trecut vremea de cand era gluma:
    „Kuritza net ptitza a Balgaria net za granitza”
    Adica, gaina nu e pasare si Bulgaria nu este peste granita! :))

  5. La Malta, în 1988, România și Bulgaria au fost arondate sferei de influență a URSS, fapt pentru care cele două țări sunt ostracizate de UE, NATO, Rusia, etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro