duminică, aprilie 11, 2021

Alegerile din Olanda. Cât de mari au crescut spinii lalelelor?

Pe 15-17 martie sunt programate alegerile la termen pentru cele 150 de locuri ale Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului Olandei. Este o premieră în „ţara lalelelor” (scuze pentru clişeu, dar voi avea nevoie de el mai târziu) organizarea unui scrutin timp de trei zile, guvernul de la Haga dorind să ofere cetăţenilor posibilitatea să voteze în număr cât mai mare, pentru a compensa măsurile de restricţie specifice pandemiei. În mod tradiţional, prezenţa la vot în Olanda este foarte înaltă, de exemplu cu o rată de participare de aproximativ 82% în martie 2017, la precedentele alegeri parlamentare.

De ce sunt însă importante alegerile din Olanda, o ţară care este „abia” a şaptea ca mărime a populaţiei din Uniune? Pentru că sunt un bun indicator al stării de spirit din nucleul central al Uniunii Europene, Olanda fiind una dintre ţările fondatoare, printre cei mai importanţi contributori neţi la bugetul UE, cu un nivel de dezvoltare extrem de ridicat, foarte conectată şi foarte sensibilă la evoluţiile politice şi economico-sociale din Uniune.

În general, se spune că, în afara „granzilor” care dau tonul, Germania şi Franţa, există alte trei democraţii liberale care oferă indicii preţioase privind starea de spirit din Uniunea Europeană, cel puţin pentru partea de dinainte de extinderea spre Est din 2004: Austria, „barometrul” Europei Centrale (cum o numea Henry Kissinger), Italia, „seismograful” politic al Europei mediteraneene (de peste un secol Italia „măsoară” tendinţele extremiste de dreapta sau de stânga) şi Olanda, „tensiometrul” reprezentativ pentru ţările şi culturile saxone, predominant protestante, din nord-vestul continentului. Ceea ce le uneşte, de pildă, din perspectiva observaţiilor electorale pentru ultimii 5-10 ani, deşi aceste trei ţări sunt foarte diferite cultural, economic şi social, este creşterea naţionalismului şi accentelor protecţioniste precum şi existenţa câte unui partid naţionalist radical semnificativ ca procente (peste 10%), o caracteristică ce începe să influenţeze ameninţător politica la Viena, Roma şi Haga.

O parte a analiştilor pun aceste tendinţe pe seama migraţiei masive şi a reacţiei de respingere care apare în rândul localnicilor. Exact acum patru ani, pe 16 martie 2017, publicam articolul Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze[1], în care explicam cum a reuşit liberal-conservatorul de centru-dreapta Mark Rutte să îl devanseze pe ultima sută de metri pe extremistul Geert Wilders, care părea cu câteva săptămâni în urmă să aibă prima şansă: „împrumutându-i” discursul naţionalist anti-islamic la adresa Turciei şi comunităţilor turceşti din Olanda, gest tactic care a mutat se pare cam un sfert din votanţii PVV spre partidul de guvernământ VVD. Discursul intransigent la adresa României (veto la acceptarea în Spaţiul Schengen) şi alte „ascuţişuri” ale discursului guvernamental de la Haga faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est au completat tabloul câmpului de „lalele cu spini” care a devenit politica olandeză după 2010. 

Acum patru ani, după alegerile din martie 2017, au fost necesare aproape şapte luni de negocieri complexe şi dificilepentru formarea unei largi coaliţii de guvernare, premierul Mark Rutte fiind oficial reînvestit în funcţie abia în octombrie. Dificultatea formării coaliţiei majoritare în Olanda provine din fragmentarea excesivă a spectrului politic, inexistenţa unui prag electoral semnificativ pentru accederea în Parlament (Olanda are prag implicit de 0,67%, practic atât cât este necesar pentru obţinerea unui mandat de deputat) făcând ca legislativul naţional să fie format de obicei din 13-15 partide (există partide parlamentare cu 1-2 deputaţi) iar partidul câştigător să obţină doar 20-25% din voturi.

Ce ne spun sondajele pentru aceste alegeri? Ei bine, ne spun că, dincolo de toate provocările care au existat în ultimii ani, inclusiv criza pandemiei şi scandalul din iarnă cu alocaţiile pentru copii, există şanse mari ca premierul Mark Rutte şi partidul său liberal-conservator de centru-dreapta, VVD, să recâştige alegerile şi să-şi asigure al patrulea mandat succesiv pentru guvernarea Olandei, după cele obţinute la alegerile din iunie 2010, noiembrie 2012 şi martie 2017. Din cele 89 de partide înscrise la startul campaniei electorale, se prefigurează ca 13-14 partide să obţină cel puţin un deputat. Va fi din nou dificil de format coaliţia iar negocierile vor dura câteva luni.

Momentan, premierul Rutte conduce guvernul din poziţia de prim-ministru demisionar, după ce a demisionat în ianuarie, în urma unui megascandal al alocaţiilor pentru copii, în care zeci de mii de familii au fost acuzate de fisc că au fraudat mecanismul de acordare a beneficiilor sociale şi li s-au imputat sume uriaşe, acuzaţia dovedindu-se ulterior greşită. Chiar şi aşa, popularitatea şi susţinerea lui Mark Rutte continuă să îl crediteze cu prima şansă în alegeri, datorită sprijinului robust pe care îl are din partea clasei mijlocii şi a nivelului upper-middle class al societăţii olandeze.

Să privim puţin spre procentajele posibile. Pentru a forma o nouă majoritate parlamentară şi deci un nou guvern, Rutte şi VVD au nevoie să adune cel puţin 76 de mandate.

VVD va câştiga cel mai probabil din nou alegerile, cu un rezultat în jur de 24% (se pare, în creştere faţă de 21,5% în martie 2017) şi se estimează că va obţine aproximativ 35-40 de mandate. Completarea necesară şi obligatorie trebuie să vină de la CDA (Apelul Creştin-Democrat), cu circa 12%, respectiv în jur de 19-20 de mandate. Liberal-democraţii de centru-stânga de la D66 vor obţine în jur de 10% şi speră că vor contribui la zestrea coaliţiei cu 16-17 mandate, ducând totalul la 70-77 mandate.

Principalul partid de opoziţie, naţionaliştii extremişti anti-islamişti şi anti-UE de la PVV („Partidul pentru Libertate”, Geert Wilders) îşi vor disputa locul al doilea cu creştin-democraţii de la CDA şi probabil îl vor obţine, cu circa 14%, adică 20-22 de mandate. Interesant este faptul că Geert Wilders şi al său PVV au guvernat alături de Mark Rutte şi VVD în primul mandat al actualului premier, obţinut în 2010, dar Wilders şi-a retras sprijinul în 2011, a ieşit din coaliţie şi a intrat de atunci într-o opoziţie virulentă faţă de Mark Rutte. 

Ei bine, tocmai acest total prezumat de 70-77 mandate rezonabile pe care le vor obţine VVD, CDA şi D66 împreună îi îngrijorează pe cei mai mulţi dintre olandezii care doresc continuitate, fiindcă este o sumă undeva la limita celor 76 de mandate minime pentru formarea guvernului, fiind însă nesigură. Poate fi foarte bine sau foarte rău, depinzând de câteva mandate care vor face diferenţa.

Este posibil aşadar ca cele trei partide menţionate să nu fie suficiente pentru a trece de 50% în Camera Reprezentanţilor, ceea ce va deschide discuţia pentru cooptarea unui al patrulea sau chiar al cincilea partid în coaliţie. Evident, una este să negociezi un program de guvernare cu trei partide şi alta este să ai patru sau cinci partide în acelaşi cabinet, fiecare cu specificul său ideologic şi programatic.

În afara extremiştilor naţionalişti de la PVV, celelalte partide vor intra în Parlament cu procentaje sub 10% sau chiar sub 5%. Rolul de partid minor al coaliţiei l-ar putea asuma de data aceasta Uniunea Creştină (CU), un mic partid centrist care ar putea obţine în jur de 4%, respectiv 6-7 mandate. În felul acesta, am putea asista la o reeditare a coaliţiei de patru partide din 2017, cu acelaşi premier. Dar nu se ştie cum vor decurge negocierile postelectorale şi cum se pot pune laolaltă aspecte legate de piaţa liberă şi competitivitatea economică, limitele anti-imigraţie, politicile verzi şi identitatea creştină, integrarea europeană şi suveranitatea naţională în acelaşi timp. Până acum, Rutte a făcut posibilă această convieţuire a programelor din zona centrului şi a avut succes.

Se pare că stânga va înregistra un recul puternic, cel mai afectat fiind Partidul Laburist, cotat cu circa 8% intenţie de vot în aceste zile, un nivel istoric minim.

Ce ne spun însă aceste posibile rezultate, cu excepţia situaţiei în care am putea vedea o mare supriză la deschiderea urnelor?

În primul rând, dacă va câştiga a patra oară la rând, în pofida pandemiei care a fragilizat multe guvernări în lume, ar fi o confirmare cât se poate de clară că politica lui Mark Rutte este într-adevăr pe placul unei mari părţi a olandezilor din clasa mijlocie şi segmentul upper-middle. Rutte devine astfel un fel de „Merkel” al olandezilor, desigur croit pentru gusturile şi interesele societăţii olandeze.

În al doilea rând, că protestele vehemente anti-restricţii COVID, pe care le vedem relativ frecvent la televiziune, deşi foarte zgomotoase şi pline de fum, sunt, de fapt, neînsemnate cantitativ, în raport cu ansamblul societăţii olandeze, şi nu au modificat aproape nimic din configuraţia opţiunilor politice.

În al treilea rând, că se va consolida profilul de ţară „frugală” (austeră din punct de vedere al cheltuirii banilor europeni, al deschiderii şi al generozităţii fondurilor şi programelor UE) care face din Haga de multe ori un oponent – raţional, nu radical – al abordărilor idealiste de la Bruxelles.

În al patrulea rând, că Olanda a intrat pe un drum probabil ireversibil al unui conservatorism pro-european moderat dar reticent la ideea imigraţiei şi a unei integrări europene mai accentuate, în care este tot mai clar că ţările bogate şi dezvoltate din primul cerc nu prea mai sunt dispuse şi interesate să îşi amestece conturile şi politicile publice cu cercul al doilea, adică partea mai săracă, mai puţin dezvoltată sau mai coruptă a UE. Iar delimitările Olandei ar putea continua în acest deceniu. Rămâne de văzut dacă în Olanda ar putea apărea în viitor proiectul unui „Nexit”, după tematica şi modelul Brexitului. Pe un termen mediu de două legislaturi, nu cred că acest scenariu radical este realist.

În fine, în al cincilea rând, iar asta este o veste foarte bună pentru toată lumea, am putea vedea că ascensiunea partidului extremist PVV s-ar fi oprit, chiar dacă unii vor spune că lucrul acesta a fost posibil prin trucul politico-electoral lui Mark Rutte de a lua o parte din temele, discursul naţionalist şi protecţionist al lui Geert Wilders de acum 10 ani şi de a le îmbrăca într-o haină compatibilă (cel puţin deocamdată) cu supravieţuirea Uniunii Europene.

Una peste alta, cred că am putea constata miercuri seara că spinii lalelelor politice olandeze şi-au oprit momentan creşterea. Tabloul electoral nu va arăta o deteriorare a democraţiei din Olanda faţă de fotografia din 2017.

Dacă nu vom avea o mare supriză la deschiderea urnelor, semn că sondajele s-au înşelat, vom putea concluziona că Olanda rămâne în paradigma Proiectului European, chiar dacă va trebui ţinut cont în anii care vin, atât la Bruxelles cât şi în capitalele statelor membre, de puternicul curent liberal-conservator (liberal din punct de vedere economic şi conservator din punct de vedere al beneficiilor sociale) şi moderat naţionalist/protecţionist al societăţii olandeze, de această dreaptă solidă, decentă şi raţională care conduce de peste un deceniu destinele Olandei, uneori la limita discursului pro-european dar totuşi favorabilă continuării Uniunii Europene, cu condiţia ca olandezii din clasa mijlocie şi segmentul upper-middle să nu mai cedeze nimic din bunăstarea, securitatea şi confortul cu care s-au obişnuit majoritatea cetăţenilor ţării. Trecerea unui prag critic al modificării stilului olandez de viaţă ar putea oricând destabiliza politic o societate în principiu echilibrată, care a început însă, de peste un deceniu, să devină foarte vigilentă şi precaută cu influenţele care vin din exteriorul ei.

NOTE_____________


[1] https://www.contributors.ro/lalele-cu-spini-populismul-bun-si-populismul-rau-vestea-buna-si-vestea-rea-din-alegerile-olandeze/

Distribuie acest articol

53 COMENTARII

  1. Bun, realist, rece, clar, model pentru fitele masculine si pitipoancele care se dau analisti politici, sau bonzii de presa care care au scris mai mult decit au citit.
    Multumesc, Domnule Profesor !

  2. Parlament cu 150 deputati la 16 mil. locuitori si PIB de 900 mld. USD?! Asta e democratie?!
    Sa ia exemplu de la Romania care isi permite 650 de deputati la 20 mil locuitori si 200 mld USD!

      • Nu inteleg sensul afirmatiei ( care suna a acuzatie ) pe care o directionati , mai apasat decat ar trebui, catre dl.ID.

        Poate domnia-sa impreuna cu alte milioane de locuitori ai acestei tari au votat la un referendum validat ( chiar si de CCR ) pentru un parlament cu 300 de membri ( ca despre asta e vorba,asta e durerea lui ) care nu a fost pus in aplicare de o clasa politica mizerabila,interesata in perpetuarea situatiei existente !

        Ce-ati fi vrut sa faca el ( si celelalte milioane de locuitori ) in conditiile astea ,sa iasa si sa dea cu pietre in parlament, in guvern, sa provoace vreo baie de sange …sau sa-si exercite dreptul la libera exprimare si sa-si manifeste nemultumirea, democratic ,in public …riscand chiar ca unii sa-l ” tamponeze ” smechereste reprosandu-i ca are ghinionul sa traiasca intr-o tara populata cu prea multi nesimtiti ?

        • Vaicarelile si acuzele la adresa Romaniei sint din ignotanta. Romania este o tara populata, si cind o acuzi de ceva, te acuzi pe tine. Romania este asa cum ii sint locuitorii. Pe cine acuzati acuzind Romania?

          • @victor L,
            De obicei, apreciez comentariile dvs. Dar acest comentariu nu cred ca va caracterizeaza. Cred, sincer, ca v-ati gresit tinta. Nu putem acuza un individ ca, intru-cat face parte din acelas popor. este responsabil pentru rezultatul unui vot national. In primul rand, ganditi-va, sunt o groaza de factori care influenteaza rezultatul unui vot, intre care as mentiona manipularea populatiei prin intermediul mass-mediei, lipsa de cultura si discernamant, lipsa de interes pentru vot (cu impact determinant in finalitate), partidul de guvernamant care in Romania poate face multe, multe, multe pentru a influenta un vot in favoarea sa, s.a. A acuza un individ de toate acestea nu mi se pare fair. In fond, fiecare face tot ce poate mai mult, daca nu reuseste sa-l aruncam in aceasi mocirla?
            Nimeni nu a acuzat Poporul de acest esec. Poporul are o scuza, este sclavul politicilor practicate de clasa conducatoare, din motivele enuntate mai sus.

    • Desi la referendum s-a votat pentru scaderea numarului de parlamentari la 300, nu s-a intamplat nimic. Noi vrem sa fim ca Olanda. …dar politicienii nu.

    • Ion Dragnea, zic sa mergem mai departe cu libertatea politica din Tarile de JOs. Autorul a mentionat doar ca isi aleg prin vot direct asa zisii DEPUTATI, 150, doar ca prin constitutie au scris ca pe linga cei 150 de deputati mai au si 75 de senatori, care nu se aleg prin vot direct, ci sunt trimisi in senat de cele 12 regiuni autonome, care au propriile parlanente regionale.
      Totodata nu le-au trecut prin cap sa modifice pragul matematic, adica 100%/ numar de mandate. ROMANIA a avut doar in 1992 prag matematic si cred ca si in 1990.
      Dupa care comunistii de dupa 1989 din PSD, PNL< PNTCD, UDMR au creat cele mai mari praguri electorale din EUROPA UNITA, ROMANIA fiind si acum pe ultimul loc in UE la indexul democratiei.

      Scrie autorul ca au 89 de partide. Stiti de ce pot concura 89 de partide la parlamentarele din Tarile de Jos?
      IN ROMANIA un partid se poate face doar la Tribunalul Municipiului BUcuresti, chiar daca vrei sa concureze intr-o comuna de la granita cu Ucraina la locale.
      In Tarile de JOs il faci in orice comunitate aproape.
      Ca sa concurezi in ROMANIA ai nevoie de 1% semnaturi din lista electorale din fiecare judet in care vrei sa concurezi si pragul stupid de 5%
      In Olanda ai nevoie de 10 semnaturi sa pui lista la locale in comune, 20 de semnaturi in orase si 30 la regionale, parlamentare si europarlamentare, la care mai adaugi o garantie financiara de genul 250 euro per lista la locale si vreo12500 eur la parlamemtare. Garantie o primesti inapoi daca ai primit un numar de voturi mic, doarece avind prag natural obtii mandate usor. Daca nu ei un numar de semnaturi minim ramine in bugetul de stat sa acopere cheultuielile.
      Votul este UNINOMINAL pe lista deschisa. Adica bifezi omul.
      La locale nu isi aleg primarii prin vot direct, ci isi aleg doar parlamentarii locali din CL uri si parlamentul regional.
      Toate astea fac ca la o oferta mare si cu sanse mari ca multe partide sa aiba alesi in parlament oamenii sa iasa, deoarece stiu ca votul lor ajunge chiar la cine trebuie cu prag de 0,67% la parlamentare.

      • @Dan Masca – Rezon, infiintarea unui partid in Ro e o problema sistemica care se cere rezolvata, in acelasi timp cu nr de parlamentari si vesnicele liste.

  3. Olanda e o tara liberala, se vede si in faptul ca in Amsterdam se pot fuma ierburi peste tot. Ca fosta tara coloniala are traditie cu relatiile multi culti. Dar olandezii sunt nu numai extrem de harnici, au facut dintr-o tara fara nici un fel de resurse o minune, dar au si o personalitate puternica. Nu inghit de nici o culoare impuneri categorice, fie ca vin de la guvern fie ca vin de la Eursula. Miscarile de extrema dreapta sunt mai degraba miscari de protesc decit rasisme.

    Merg des in Olanda, locuiesc la doar citiva km de granita, toamna ma duc sa cumpar legume pt muraturi. Primavara cumpar flori-rasaduri.
    Poate ca n-ar strica sa aiba lalelele mai multi spini.

    • ” …faptul ca in Amsterdam se pot fuma ierburi peste tot ”

      Interesant criteriu de apreciere a liberalismului unei unei tari. Probabil ca atunci cand va fi aprobat consumul de cocaina ( pe scara larga ) va putea fi considerata o tara ultra-liberala.

      Olandezii sunt si au fost foarte harnici si ,mai ales,intreprinzatori .
      Calitatile acestea au fost cele care i-au ajutat sa dezvolte un Imperiu Colonial de pe urma caruia au avut mult de profitat ,prin comertul cu sclavi,cu mirodenii si cu alte lucruri folositoare aduse de prin teritoriile controlate ba chiar s-au angajat si prin activitati pirateresti ( v. istoria Imperiului olandez ).
      Toate acestea au compensat absenta resurselor proprii.

      Desigur daca ii comparam cu romanii vedem imediat o diferenta uriasa.
      Am avut iesire la Marea Neagra dar n-am fost in stare sa avem si noi macar o colonie pe malul Marii Negre.
      In schimb am platit peschesuri,bacsisuri, catre Imperiul Otoman de-am saracit si ne-am umplut si de alte apucaturi balcanice…atat de harnici si intreprinzatori am fost !

      • Daca la noi se aproba fumatul de asemenea ierburi nu mai munceste nimeni. Si asa la noi se munceste doar 4 zile din saptamana! Olandezii o fac pentru stres, relaxare, tratamentul unor boli.

      • Marea Neagra este o fundătură. Marsul civilizației a ocolit-o.
        Civilizația a apărut in Asia a ajuns in Egipt, Grecia apoi Roma de unde a sărit la Veneția si Milano si apoi in Olanda. A urmat Londra, NY, apoi California si acum se închide cercul, întorcându-se in Asia (Japonia, Correa de S, China, India).
        Nu suntem intr-o poziție foarte favorabila, nici comercial si nici măcar militar. Controlul Marii Negre este deținut de turci, practic si al Caspicii prin Azerbaidjan, avem vecini sub-dezvoltați, instituții slabe si prea multa populație rurala.

        • @Cinicul,
          Cat de filosofica este parabola dvs?! Daca ar fi fost emisa acum 2000 de ani as fi numit-o geniala, dar astazi, o simpla constatare. Ma scuzati, nu vreau sa ironizez un rationament, care se poate dovedi just, dar nu mi-am putut opri aceasta reflectie pe care o am ori de cate ori aud un analist de bursa motivand cresterea sau caderea unui stock, post factum.
          Marea Neagra este o Mare dar si o regiune plina de conflicte. Din experienta vietii, am inteles ca daca nu repari sau adresezi o problema la momentul potrivit, aceasta poate deveni o catastrofa in timp. In plus, este o frontiera naturala pentru o populatie de peste 200 milioane de locuitori. Chiar daca Statele respective nu sunt interesate, populatia lor ar fi deosebit de interesata daca aceasta zona ar inflori economic, in ciuda tuturor conflictelor. Ba chiar ar constitui o premiza pentru atenuare sau chiar disparitie a conflictelor. De aici si conceptul de „importanta regionala”.

          • Nu am nici o pretenție de filozofie adânca sau originalitate. Am făcut o simpla constatare, civilizația ne-a ocolit si am rămas intr-un con de umbra. Avem si noi o vina, dar nu știu ce s-ar fi întâmplat daca olandezii ar fi locuit aici. Cand locuiești intr-un cartier dubious este greu sa te ridici de acolo. Asta se întâmpla chiar si la case mai mari.

            • Dar, ca o perspectiva, ce ar fi facut romanii daca ar fi locuit pe locurile Olandei, o tara care, la inceput, era aproape acoperita de apele Oceanului? Nici nu ar fi avut loc unde sa-si construiasca bordeiele… (Sunt sarcastic cu propriul meu popor pentru ca ma doare, nu ca l-as ura).
              Este o vorba: „Omul sfinteste locul”.
              Pe de alta parte, atunci cand natura este generoasa cu Locurile respective, Omul care traieste pe acele Locuri nu este stimulat la nivelul altuia care locuieste in conditii vitrege. Si asta poate fi o explicatie, daca te gandesti la evolutia Omului pe intreaga sa perioada de existenta de la aparitie pana in prezent.

              „Cand locuiești intr-un cartier dubious este greu sa te ridici de acolo”
              Cu asta chiar nu sunt de acord, ganditi-va la acei oameni valorosi care s-au ridicat din bordeie, sau de la munca plugului. Sigur, sansele ca un copil inteligent sa apara in familia unor intelectuali, cu traditie de cultura si resurse materiale pentru educatia copiilor, sunt mai mari decat ale altuia nascut intr-o familie obscura a carei ocupatie este sa vanda seminte, sa bea si sa intretina o atmosfera de scandal pana cad inconstienti, rapusi de puterea alcolului. Dar, totusi(!)…astea sunt cazuri extreme, relativ reduse. Pe de alta parte, cine ne forteaza sa alegem reprezentatnti in Parlament care provin din astfel de cartiere dubioase?

      • Mai tineti minte cum fu cu prohibitia in USA? Eu eram f mic atunci. :)
        Exista sisteme care interzic orice, chiar si calcatul pe iarba si altele care permit mult elucruri contind pe constiinta, inteligenta cetatenilor. E diferenta intre a fi fiecare raspunzator de soarta lui, sau ca statul sa-si ia rolul de sters la fund. Vedem acum cu pandemia.
        Uitati-va la fumat, a scazut masiv numarul fumatorilor, chiar si eu m-am lasat.
        Psihologic vorbind mai e si savoarea fructului oprit…

        • Prohibitia in SUA a durat intre 1920 si 1933.
          Daca afirmati ca erati foarte mic atunci ,presupunand ca aveati un an, max.2 , ar insemna ca acum aveti in jur de 89- 90 de ani.

          Va doresc multa sanatate mai ales ca ati reusit la o varsta asa de inaintata sa renuntati la fumat.
          Oricum insa la varsta Dvs nu se recomanda eforturile de nici un fel ,nici fizice,nici intelectuale. Cel putin asa recomanda medicii.

  4. Imi pare ca s-a uitat ca, de fapt, Olanda a dat substanta primului „sambure” al UE, respectiv Benelux (Belgium-Nederland-Luxembourg). Au facut acea Uniune tocmai pentru a reprezenta o voce mai sonora in cadrul Europei, pentru a asigura comertul si circulatia libera a persoanelor in cadrul teritoriului respectiv. Gena, talentul de comercianti prin excelenta al Olandei a fost probabil la baza impunerii conceptului de Zona Libera de schimb si circulatie a oamenilor, preluat mai tarziu de Uniunea Europeana. Poate de aici si influenta fasta a olandezilor si importanta acestei mici tarisoare in cadrul UE.

    • PS
      Rotterdam a reprezentat poarta de intrare a marfurilor Americane in Europa. Acel port, cu platforme imense destinate depozitarii marfurilor – masini, calculatoare/electronica, motoare, automobile, echipament medical, etc – in zona libera a constituit un exemplu de ceea ce poate aduce unui popor o politica inteligenta.
      Romania, condusa de gugumani miopi, a pierdut ocazia sa profite de experienta conceptului Rotterdam, incercand ca foloseasca atributele strategice ale Portului Constanta in scopul personal meschin al unor eminente cenusii astfel ca astazi, in loc ca poporul sa fie beneficiarului acestei bogatii, mine de aur, Portul Constanta este blocat intr-o urzeala dintre cele mai malefice posibile. Noi, nu ne vindem tara capitalistilor direct ci prin interpusii romani sustinuti de partide politice populare ca lozinca dar anti-populare ca efect.

      • Olandezii au votat continuu împotrivă intrării României in Spațiul Shengen si pentru ca vor sa blocheze dezvoltarea portului Constanta ca poarta de intrare in Europa a mărfurilor dinspre Asia.

        • N-am inteles niciodata acest argument. Concurenta unui port la o mare inchisa de la care nu se poate ajunge pe autostrada decat pana intrarea in Bucresti cu un megaport in Nordul Europei de unde ai autostrazi suspendate si intinse pana in toate colturile Europei (pana la granita de V a Romaniei). Sau chiar cu orice alt port la Mediterana sau la Atlantic. De unde vine aceasta legenda urbana ca aceasta Constanta e buricul pamantului si ca olandezii nu ne-au primit in Schengen din cauza ei. Poate imi explica cineva cu numere, statistici, argumente.

          • Nici nu stiu cum sa raspund comentariului dvs. Eu nu am comparat ca dimensiune si pozitie strategica cele doua porturi. Nici nu am insinuat ca nu am fi primiti in Schengen motivat de concurenta Constantza contra Rotterdam. Nici nu cred ca cineva cu bun simt ar trebui sa ridice cele doua chestiuni in contextul cunoscut al coruptiei romanesti sub guvernarea unui partid corupt. Asta este, cred, motivul principal pentru care investitorii reali nu dau buzna in Romania. Birocratia inepta, lipsa respectului pentru legi in Romania, lipsa legilor care sa inflameze interesul investitorilor pentru Romania, lipsa infrastructurii care sa asigure investitorii ca Romania este locul potrivit pentru investitii importante. Ungaria a inceput constructia de autostrazi inca de la inceputul anilor ’90, noi, nici amenintati de Ford si Renault ca se retrag din Romania daca nu li se asigura conditii minime de transport.
            Romania, ca pamant dat de Natura, ofera oportunitati de investitii. Problema nu este ca nu exista interes ci ca romanii omoara acest interes, asa cum au omorat exploatarea rezervelor de gaze desi exista interes, dezvoltarea Portului Constanta desi olandezii s-au aratat interesati.
            Sunt 30 de ani de tarat pe burta, de nesimtire politica, lipsa de interes pentru chestiuni importante. Ignorand motivele reale pentru tot acest lung sir de ratari ale Romaniei, dand vina pe altii sau pe lipsa de importanta strategica, arata ca noi, romanii, nu suntem constienti de realitatile din jurul nostru si, ca de obicei, gasim o mie de alte motive decat cele reale.

            • Oficial olandezii au spus ca nu suntem pregătiți tehnologic sa păzim frontierele Shengen si ca Romania ar putea fi poarta de intrare a imigrație ilegale. O afirmație bizara când frontierele Italiei, Spaniei si chiar Frantei sunt mult mult mai permeabile decat cele ale Romaniei.

            • @Cinicul,
              Nu spun ca nu aveti dreptate, poate aveti, poate motivele invocate de olandezi se vor dovedi o simpla speculatie, nu stiu.
              Dar, dvs. sunteti un om cult, inteligent. Ce ar putea invoca olandezii fara a se simti „embarrassed”, ca orice popor politicos? Ca eram condusi de o ceata de rinoceri si tigri, capabili sa vanda orice pentru profitul propriu? Adica, nu eram o garantie morala pentru lucruri asa de importante ca securitatea Europei? Nu cred ca veti auzi oficial o astfel de afirmatie din gura unor diplomati, iar dvs. imi face parerea ca nu sunteti chiar strain de astfel de practici.

          • Dvs uitați ca majoritatea importurilor Europei nu mai vin din bazinul Nord Atlantic, ci din Asia. Din Constanta se poate ajunge la Viena pe un șlep mult mai ieftin decât pe autostrada sau cai ferate. Oricât nu ne-ar place centrul lumii se muta in Asia iar Turcia va juca un rol major in aceasta reasezare.

            • Dati-mi referinta la ceea ce ziceti ca au zis olandezii. Nu s-a pus niciodata problema asa. Tehnic eram pregatiti, la alt nivel aveam probleme.
              De unde ajung vapoarele la Constanta? De la Batumi sau Soci? Sau tot prin Suez prin Mediterana si apoi Marmara? Ca nu mi-e clar. Daca vin tot prin Mediterana faceti putina matematica sa vedeti ca nu au ce sa caute prin Bosfor/Dardanele ca se duc la Pireu sau spre Italia sau spre nordul Europei. Ce transport fluvial de marfuri este dezvoltat actualmente de la Marea Neagra la Viena? Si de ce Viena? Viena er aburicul targului acum un secol si jumatate. Ce treaba maia re Viena in configuratia asta? Iarasi, cu ceva cifre, statistici va rog (e.g. Atatea marfuri vin de la portul ala ca re ar putea veni la Constanta. Atatea slepuri asetapta sa mearga la Viena, atatea si atatea…vrem fezabilitate economica, nu vise de preaamarire…
              PS. Eu mi-as dori sa fie cum zici dumneata, nu ma intelege gresit. Doar ca nu este prea adevarat.

  5. Numarul actual de parlamentari a fost bine gandit. El trebuie mentinut. Este optimul functional pentru diviziunea bicamerala, pentru populatia covarsitor romaneasca si pentru populatiile minoritatilor nationale. Daca va fi redus la jumatate, numarul parlamentarilor UDMR si numarul parlamentarilor celorlalte minoritati se vor reduce drastic, pentru respectarea proportiilor etnice in ansamblul populatiei Romaniei. Numarul parlamentarilor UDMR se va injumatati (cel putin), iar unele minoritati foarte mici ca numar, cvasi/simbolice, nu vor mai avea parlamentari.

    • Citez : ” Numarul actual de parlamentari a fost bine gandit.”

      De catre cine, puteti sa spuneti ? Pentru ca as fi foarte curios sa stiu care au fost „inteligentii” natiei !

      Citez din nou : ” Numarul parlamentarilor UDMR se va injumatati (cel putin), iar unele minoritati foarte mici ca numar, cvasi/simbolice, nu vor mai avea parlamentari.”

      Si care ar fi problema ?

      Credeti cumva ca parlamentarii UDMR,chiar redusi ca numar dar pastrandu-si pe ansamblu proportia in totalul de parlamentari, nu vor mai putea apara drepturile minoritatii maghiare ?

      Referitor la afirmatia : ” Numarul parlamentarilor UDMR se va injumatati (cel putin),…” credeti ca ,in viitorul previzibil ,exista sansa ca UDMR sa nu treaca de pragul electoral de 5 % ?…. astfel incat sa nu mai aiba posibilitatea de a intra in parlament ?….pentru ca daca ar fi asa oricum nu vor mai sansa sa militeze pentru drepturile maghiarilor indiferent daca parlamentul are 300 sau 650 de membri..

      In ceea ce-i priveste pe parlamentarii celorlalte minoritati ei sunt mai mult preocupati cu cine sa se alieze pentru a profita de pozitia pe care o au decat de apararea minoritatilor din care provin,care oricum au aceleasi drepturi ca si romanii.

    • Este o cretineala specifica doar ROMANIA democratia originala si nefunctionala romaneasca.
      NU degeaba suntem si in 2020 pe ultimul loc in UE la indexul democratiei.
      Sa creezi dubla masura intre cetatenii minoritari etnici membri in ONG ul favorizat UDMR sau intre germanii ce nu sunt membrii in FDRG ca ong politic, ci concureaza dupa alte reguli cu alti minoritari sau majoritari, este ceva ce doar urmasilor comunistilor le putea trece prin cap.
      Tarile de Jos nu au parlamentar unicameral, ci au sistem bicameral.
      Constitutia lor prevede clar: 150 de deputati si 75 de senatori. Senatorii sunt alesi prin vot indirect din parlamenatele celor 12 regiuni.
      NU isi aleg primarii prin vot direct si nu au dubla masura intre proprii cetateni, indiferent de cel fel de minoritati etnice, sexuale etc au cei din Tarile de jos.
      Doar o tara corupta si saraca ca ROMANIA, ramasa asa fix din cauza lipsei democratiei locale bazata pe reprezentativitate putea sa ramina la coada europei unita ani la rind in multe domenii, desi aveam de zeci de ani exemplele celor din TARILE DE JOS si nu numai.
      Sa reiventezi coada la pruna democratiei si sa o pastrezi asa prost inventata doar urmasii PCR istilor din PSD, PNL, UDMR puteau legifera asa ceva.
      Romania nu are in acest moment DEMOCRATIE LOCALA bazata pe REPREZENTATIVITATE, fiind singura tara din UE care nu permite alesilor locali sa aleaga alt partid, sa plece din partidul actual si sa ramina ales local.
      Alte aberatii unice in prostia lor sunt cele legate de incompatibilitatile alesilor, de finantarea partidelor, de barierele stupide in a inresgistra un partid si a candida etc.

    • Statistic, populatia minoritatilor este in scadere. Maghiarii au scazut mult ca numar dupa 1990. De aceea iau voturi in judete nemaghiare, de multi ce sunt ! Numarul de parlamentari in Ro este prea mare raportat la buget si populatie. Pe viitor, sa aduceti argumente reale, nu ce vi se pare.

  6. Pe mine chiar m-a deranjat de multe ori atitudinea, parca fixata, a Olandei impotriva Romaniei, in multe domenii .As gasi cateva explicatii dar nu vreau sa dezvolt ideea asta acum. Personal sunt de acord ca Romania nu este inca pregatita sa faca fata exigebtelor Schengen dar nu respingerea constanta, pe termen nelimitat, este solutia ! Cu peste 2000km frontiere cu spatii non-Schengen (mai dati-mi un exemplu asemanator, eu nu gases; poate Polonia sau Grecia se apropie oarecum) situatia Romaniei e particulara. Majoritatea tarilor din UE, chiar Olanda, n-au nici o granita cu state dinafara ! Nu respingerea repetata, constanta si obsedanta chiar este solutia , n-ar fi cazul unui ajutor consistent ? De proiect, logistica, instruire ? Ce-a facut UE si in particular Olanda pana acum in acest domeniu ?

    • Cand Romania era deja parte din UE, pe la inceputuri am venit cu o olandeza acasa, la Iasi. Am zis sa facem o iesire la moldoveni. Cu trenul. S-a ingrozit si ea ca si mine cum mergeau aia cu trenul si scosesera cu totii in tren vodcile si tigarile si sub nasul nostru le dadeau spagi la vamesii romani. Stiu ca pare mica chestia asta dar e o relaitate. Tehnic poate ca suntem „pregatiti” dar tehnicul e implementat de oameni si acei oameni sunt romani. E suficient ca cineva sa dea ce trebuie cui trebuie si se intra in Schenghen ca-n branza…

  7. Pe mine ma intereseaza in primul rand, atitudinea noului guvern vizavi de Romania, si mai putin ma priveste bunastarea olandezilor. Vrem sa stim cum se pozitioneaza Olanda fata de „proiectul” francez privind o armata europeana si fata de retorica lui Macron privind NATO si SUA. Romania este un stat de granita al NATO si UE, care trebuie sa faca fata unor amenintari si presiuni uriase din partea Rusiei. M-ar interesa si pozitia lui Rutte privind relatia cu China si acordurile „de principiu desigur” semnate intre UE si China. Un alt aspect, este proiectul North Stream II si pozitia Olandei vizavi de acesta, avand in vedere ca Olanda, la fel ca Germania, este benefiar direct al gazului rusesc care va veni prin acel gazoduct. Cred mai degraba ca Olanda este un excelent euro-barometru care ne poate indica constant efectele politice si sociale ale politicilor entitatii suprastatale, numita UE. Daca apreciez ceva la olandezi, este ca se gandesc de doua ori inainte sa ia orice decizie si nu accepta orice „margica politica” venita de la Bruxelles, pe care alte guverne o inghit pe nerasuflate. Olanda penalizeaza derapajele functionarimii din institutiile europene si pune mai presus de orice propria bunastare, pe principiul daca eu sunt bine, atunci vei fi si tu bine. Insa, cinismul olandez privind Romania fara a cunoaste suficient de mult situatia sociala si politicile tarii noastre, mi se pare o ipocrizie fara margini. Poate ca presedintele nostru ar trebui sa discute serios cu Rutte intre 4 ochi la urmatorul summit.

    • (1) Gazul venit pe ruta Norstream este mai ieftin decat cel de pe gazoductele care trec prin Ucraina si Polonia.

      (2) Guvernele din Estul UE sa se focuseze la consolidarea statului de drept, la reforme structurale, la absorbtia fondurilor europene, atragerea investitiilor, etc – nu la taxarea „pe teava” a consumatorului din vest, prin intermediul companiilor „de stat”. Apropo, pe cand cu privatizarea companiilor astea „de stat” din Estul UE? Doar ca fapt divers, Compania Petroliera de stat (PKN Orlen din Polonia) s-a apucat sa achizitioneze engro companii private din sectorul mass media. Cum comentati? https://euobserver.com/political/150585

      P.S. Unele tari din Estul-UE fac regrese in privinta statului de drept, a libertatilor individuale si a presei libere, iar voi umblati cu soparlica, lectii de politologie, istorie si politica iexterna.

      • @Florix „taxarea „pe teava” a consumatorului din vest, prin intermediul companiilor „de stat”.-> O explicatie, ceva? Acceptam chiar si aberatiile dumneavoastra, nu-i problema. Uneori rad cu lacrimi la comentariile lui Florix. Cred ati fi un bun avocat pentru a pleda in favoarea UE. Cel mai bine ar fi sa va justificati existenta si salariile de functionari ai UE si sa lasati „lectiile” de viata europene pentru state prietene ca Rusia sau China.

        • Statele prieteme sunt membrii pietei unice, acolo unde de altfel se duc si contributiile germanilor, olandezilor, francezilor, etc. Asadar, suflecati manecile si mana pe treaba (hai cu reformele, consolidarea statului de drept, absorbtia fondurilor europene, atragerea investitiilor, cresterea prosperitatii, etc). Restul sunt povesti si aiureli.

      • Ma amuza astia cu presa libera. Doar ca ei sunt cei mai „cenzuristi” posibil. Daca ar fi sa zici ceva rau de comunitatea lor sa vezi cum vor sa le inchida tweeter sau youtube conturile…

  8. Este din ce în ce mai evident că nucleul dur al UE-Germania, Franţa, Olanda, Austria, chiar Italia, etc- consideră statele din Europa Centrală şi de Est o povară, un balast de nesuportat, mai ales că au devenit cârcotaşe şi revendicative( ca exemplu grupul de la Vişegrad, dar şi altele). Ideea fixă a Europei de Vest pentru crearea unui conglomerat politic de „mare putere” la concurenţă cu SUA, China şi chiar Rusia se loveşte de reticenţa statelor din Est, mai interesate de securitatea lor( ceea ce Vestul nu garantează) decât de renunţarea la suveranitate şi înhămarea la carul de luptă germano-francez. Aşa că în curând va trebui să decidem: securitate cu SUA+UK+NATO SAU FĂRĂ securitate cu Europa de Vest…..
    Problema este că pandemia Covid a complicat şi a urgentat deciziile la toate nivelurile.
    Pentru România, Europa de Vest era bună pentru locurile de muncă bine plătite, dacă asta nu va mai fi posibil mulţi români se vor întreba: de fapt, pentru ce mai este necesară UE( Europa de Vest)? Că treaba cu democraţia şi statul de drept nu ţine de foame…..
    Semnalul cel mai bun l-a dat diaspora care a votat 30%(USRPLUS) pentru Europa „progresistă” germano-franceză şi 25% pentru AUR( anti-Europa)

    • @Lucifer unele state vestice si central-europene vor o relatie foarte buna cu Rusia si China, iar politica de securitate americana este o mare piedica in calea stabilirii unor relatii economice. Statele vestice nu au aceleasi sentimente fata de Rusia, precum avem noi romanii si nu considera Rusia un inamic teribil care ar putea sa incerce o destabilizare a acestor state. Asadar, Macron vede in Rusia un partener de afaceri si de dialog prin care isi urmareste interesele sale in Orientul Mijlociu si Africa. De asemenea, pentru statele europene relatia cu Iranul este foarte importanta din punct de vedere economic, lucru care irita si mai tare SUA si partenerii ei din zona. Eviden ca, in aceste conditii, state precum Romania sau Polonia au incredere zero in guvernele vestice, iar alegerile din SUA au demonstrat ca pentru statele europene nu conteaza cine vine la Casa Alba, din moment ce scopul lor este decuplarea de SUA si NATO, din punct de vedere militar. Daca s-ar intampla asta, atunci actuala UE s-ar dezintegra si in locul ei ar aparea altceva. Mai mult, Franta si Germania si-ar vedea de propriile politici de aparare si nu ar mai da socoteala Americii.

      • Romania ocupa primele doua locuri de la coada in mai toate clasamentele, clanurile de proxeneti rapesc fetele de pe strada si voi o ardeti cu vrajeala politicii iexterne (Macron si Merkel sunt de vina).

        Pe cand progrese in consolidarea statului de drept, reducerea coruptiei si a ciminalitatii organizate, reforme structurale. cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor UE, atragerea investitiilor, cresterea nivelului de trai, samdi?

      • Există chiar şi posibilitatea ca Germania şi Franţa să se încaiere din nou între ele, ca de atâtea ori în istorie.

        • Nu cred. Economiile celor doua tari care, btw constituie nucleul CE, sunt atat de inter-conectate incat ar suferi teribil iar Corporatiile Franceze si Germane, inspaimantate de asemenea perspectiva, ar spulbera simultan cele doua Guverne.
          Astazi, nu cred ca se mai pune problema unui Conducator napoleonian. Istorie.

  9. a trecut neobservat faptul ca in pandemie Olanda a organizat 3 zile pentru alegeri, inca un lucru care poate face diferenta intre democratie reprezentativa si de alte feluri (participativa, clientelara, neofeudala, etc)

  10. Atentie mare la FvD (Forum voor Democratie) si al sau lider Thierry Baudet.
    Cred ca sunt sans sa treaca de PVV si Wilders, cu toate scandalurile recente cu care s-au confruntat.
    Sunt neplacut surprins sa constat ca nu l-ati inclus in analiza Dvs – cred ca este primul articol le care-l citesc despre alegerile din Olanda, care nu mentioneaza FvD.

  11. Cred ca se impune o precizare/corectie: Olanda este una dintre cele mai corupte tari europene, o sursa importanta a veniturilor sale fiind reprezentata de negocierea de regimuri fiscale preferentiale pentru corporatii dar si firme pe casuta postala. Prin urmare, continuitatea guvernarii in aceasta tara reprezinta doar decizia meschina si puternic motivata financiar de a consolida administrarea unui paradis fiscal. Cam atat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
Valentin Naumescu este profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj şi preşedintele think tankului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE). Din 2015, expert independent al Comisiei Europene în domeniul relaţii internaţionale. A fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2005-2007) şi consul general al României la Toronto (2008-2012). Printre cele 17 cărţi publicate: The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Politica marilor puteri în Europa Centrală şi de Est: 30 de ani de la sfârşitul războiului rece (Humanitas, 2019), România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018 (Polirom, 2018), Criza Uniunii Europene şi ordinea globală în Era Trump (Trei, 2017), Democracy and Security in the 21st Century: Perspectives on a Changing World (Cambridge Scholars Publishing, 2014).

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Invitarea Ucrainei în NATO – marea lovitură strategică a SUA în Estul Europei şi scenariul care dă fiori regimului Putin

Agitaţie mare în estul Ucrainei, de ambele părţi ale frontierei cu Rusia. Informaţii contradictorii, acuzaţii reciproce de escaladare a conflictului, masarea trupelor...

Cum am decis să mă implic în politică: povestea unei generaţii

Într-o zi, în cursul anului 2017, în mica bucătărie comună a Reprezentanţei Comisiei Europene în România discutam cu...

Azi sunt alegeri în Bulgaria. Tot ce trebuie să ştiţi despre ele. Cu poze

Ca şi în România, dincolo de pandemie tema politică majoră rămâne Statul de Drept / Rule of Law. Într-o conferinţă recentă un...

Țară-Țară, vrem… români!

România stă inertă pe propriu-i catafalc, acoperită din cap până-n picioare cu un cearșaf numit naționalism. România trăiește de...

Infrastructura și lucrările publice, veriga slabă a PNRR 2.0

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), versiunea 2.0 prezentată public în martie 2021, nu a reușit să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.