sâmbătă, aprilie 19, 2025

Alegerile parţiale din SUA – schimbare de putere în cadrul echilibrului puterilor

Pe data de 8 noiembrie americanii aleg membrii Camerei Reprezentanţilor, o treime din Senat (de fapt, 35 dintr-un total de 100 de locuri) şi mii de aleşi locali, printre care 36 de guvernatori.

În urmă cu câteva luni, se anunţa un tsunami republican pentru ambele Camere. În acest moment previziunile sunt mult mai nuanţate. Alegerile la jumătatea mandatului prezidenţial reprezintă întotdeauna un moment dificil pentru administraţia în funcţie. În ultima jumătate de secol, după cum remarca Le Point, partidul aflat la putere a pierdut, cu excepţia anului 1998. Există astfel un handicap simbolic din start pentru administraţia democrată de la Washington. La acesta se adaugă o inflaţie de 8,5%, o creştere accentuată a sentimentului de nesiguranţă şi o impopularitate în creştere a preşedintelui Biden care se situeazâ acum la aproape 40%.

SUA a devenit o ţară extrem de polarizată din punct de vedere politic, iar republicanii au reuşit să pună în centrul campaniei electorale problema migraţiei: democraţii au fost acuzaţi că tolerează migraţia clandestină, în special din America Latină. Democraţii nu au găsit argumentaţia justă pentru a contracara aceste acuzaţii. În plus, câteva gafe ale preşedintelui Biden au determinat apariţia unor întrebări legate de stadiul său de discernământ.

Cu toate acestea, democraţii au jucat bine cartea avortului, criticând decizia Curţii Supteme care a anulat decizia Roe v. Wade. Statele dominate de republicani nu au aşteptat aceste alegeri parţiale pentru a edicta o nouă legislaţie anti-avort, ci au făcut-o imediat după decizia Curţii Supeme, ceea ce a declanşat un val de controverse şi critici din partea democraţilor. Întrebarea momentului este dacă această decizie va mai produce efecte la aceste alegeri, în sensul mobilizării masive a susţinătorilor democraţilor. O altă problemă pe marginea căreia s-ar fi putut capitaliza politic este cea a armelor, o dispută foarte veche între republicani şi democraţi. Preşedintele Biden a fost ales pe baza unei agende în favoarea restrângerii folosirii armelor, în timpul de când se află la putere au fost adoptate şi puse în aplicare câteva măsuri, considerate însă insuficiente de susţinătorii democraţilor şi criticate intens de republicani. Uvalde, Buffalo, Memphis sunt tot atâtea momente care au arătat că autorităţile nu prea pot interveni în momente critice, într-o ţară în care particularii deţin peste 400 milioane arme de foc. Greu de precizat cine va capitaliza de pe urma intensificării atacurilor armate. Ambele partide au evitat în ultima perioadă această temă.

Este foarte posibil ca republicanii să deţină după aceste alegeri majoritatea în Camera Reprezentanţilor, iar democraţii să rămână majoritari în Senat. Pierderea Camerei nu va însemna în realitate o schimbare foarte mare, din moment ce democraţii deţin în prezent o majoritate la limită.

Ceea ce nu se cunoaşte decât într-un cerc limitat este că republicanii au practicat gerrymandering în 20 de state pe care le controlează complet, trasând granitele circumscripţiilor electorale astfel încât să fie în avantaj. Au recurs la această practică ştiind din start că nu vor înfrunta opoziţia unei Curţi Supreme dominate de judecătorii numiţi în timpul lui Donald Trump.

Kevin McCarthy va deveni mai mult ca sigur noul preşedinte al Camerei, la şase ani de la tentativa sa eşuată în această direcţie. McCarthy a promis că va revizui ajutorul acordat de SUA Ucrainei, afirmând că “nu va scrie un cec în alb pentru Ucraina”. Fără acordul Congresului, administraţia Biden nu va putea cheltui niciun dolar pentru Ucraina. Explicaţia atitudinii republicanilor nu este una legată de complicate intenţii strategice sau posibile negocieri cu Federaţia Rusă. Este vorba de o răzbunare personală a lui Donald Trump care consideră că Ucraina şi în special Zelenski au jucat un rol în tenativa eşuată a democraţilor de a-l pune sub acuzare. SUA a cheltuit până acum 25 miliarde de dolari ca ajutor umanitar sau financiar pentru Ucraina şi a oferit echipament military în valoare de 27,5 miliarde dolari. Pe de altă parte, problema ajutorului acordat Ucrainei nu este văzută unitar de republicani: după cum remarca Politico, senatorul Lindsey Graham s-a exprimat recent în sensul că majoritatea senatorilor republicani nu împărtăşeşte ideile lui McCarthy.

Marea întrebare care se pune în rândul partenerilo transatlantici ai SUA în acest moment este dacă un Congres dominat de republicani va începe să gândească relaţia cu Federaţia Rusă în sensul încurajării demarării unor negocieri de pace. Washington Post relata despre demersuri în acest sens în relaţia ruso-ameriucană. Wall Street Journal nu neagă faptul că Sullivan a avut contcate cu oficialii ruşi dar a dat asigurări că acestea nu au avut ca scop iniţierea unor discuţii de pace. În contrapartidă, La Reppublica reia scenariul Washington Post. Este foarte posibil ca aceste discuţii să fi avut loc dar să nu se fi discutat nimic concret, scopul democraţilor fiind acela de a atenua impactul temei războiuului din Ucraina asupra campaniei electorale, în ideea de a nu-I lăsa pe republicani să se irijeze în reprezentanţi unici ai curentului “pacifist”. Există multe incertitudini legate de cum se va raporta SUA la războiul din Ucraina în continuare dar un lucru este cert: graficul livrărilor de armament este agreat cu partenerii europeni până cel mai devreme în martie 2023, cel puţin patru luni de acum înainte această politică nu va putea fi schimbată, indiferent de ecuaţia politică de la Washington, Iar peste patru luni este foarte posibil ca războiul din Ucraina să fi cunoscut evoluţii imposibil de anticipat în acest moment.

Alegerile vor avea consecinţe şi asupra relaţiei între SUA şi China. Donald Trump a făcut din izolarea Chinei o prioritate a mandatului său. Deşi se credea că administraţia Biden va relua un curs mai favorabil al relaţiilor cu China, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, potrivit noii Strategii a SUA de apărare naţională emisă la sfârşitul lunii octombrie, China este un risc “fundamental” la adresa securităţii SUA. Un Congres dominat de republicani va dori să rezolve problema fundamentală din relaţia SUA – China, anume deficitul comercial. O problemă pe care Donald Trump a promis că o va rezolva când a candidat în 2016 dar care nu pare a avea soluţii concrete. Probabil republicanii, în lipsă de soluţii în problema acestui deficit, vor forţa Uniunea Europeană să fie mai restrictivă în relaţia sa cu China. În linii mari însă, raportarea la China a devenit o problemă politică bipartizană.

Prin urmare, aceste alegeri parţiale vor marca o schimbare de putere dar nu şi o paradigmă nouă de abodare a situaţiei internaţionale din partea SUA. Sub aspectul politicii interne, republicanii nu promit miracole şi au scopuri destul de limitate. De fapt, acesta a fost şi scopul alegerilor parţiale, gândit de Părinţii Fondatori: niciun partid (sau facţiune, în limbajul epocii) să deţină controlul absolut asupra celor trei puteri în stat, pentru a garanta un echilibru al puterilor. De mai bine de 200 de ani acest echilibru este asigurat în SUA datorită mecanismelor constituţionale, iar noiembrie 2022 va fi doar un alt moment care va testa încă o dată validitatea acestei abordări.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Redesenarea districtelor electorale se desfășoară (acolo unde este necesar) la fiecare 10 ani, în urma recensământului desfășurat la nivel național. Nu modifică nimeni districtele electorale când are el chef. Ultimul recensământ a fost în 2020, iar redesenarea districtelor electorale a fost necesară ca urmare a acestui recensământ.

    Cu privire la gerrymandering, există o hotărâre a Curții Supreme încă din 2019 (Rucho v. Common Cause) deci nu și-au făcut republicanii niciun fel de planuri că vor ajunge abia acum la Curtea Supremă. În esență, decizia aceea a stabilit că nu e treaba curților federale să se amestece în trasarea districtelor electorale. Cum i-a avantajat asta pe republicani în 2022?

    La vremea ei, decizia din Rucho v. Common Cause i-a avantajat pe democrați în Maryland, iar pe republicani în Carolina de Nord.

    • Total fals! Daunatoare este politica demagogica si extrem- populista a democratilor legata de folosirea minoritatilor de toate felurile ca masa electorala de manvera .Scandalul cu fiul presedintelui si afacerile in care este implicat de ani buni in Ucraina este de notorietate.

      • Revenirea lui Trump ar fi groaznica atat pt America cat si pentru Europa. Un personaj incult, rudimentar, grosolan, fara nicio viziune, demagog, aiuristic. A zis ca aduce mii de job-uri manufacturiere back to US, ce a adus de fapt in 4 ani, nimic… E posibil ca republicanii sa castige acum, f.bine, sa vedem si ce vor face concret. Dar revenirea lui Trump, care a fost sprijinit de Rusia la alegerile din trecut, dupa cum s-a demonstrat clar, ar fi o sinucidere politica a Americii. In plus Ucraina fara ajutorul SUA, sunt in mare dificultate.

      • Domne, cine era ala care a zis de vreo 20 de or in 4 ani ca in doua saptamani o sa fie gata un program de sanatate care o sa acopere more pre-existing conditions decat Obamacare, o sa coste asiguratul o fractiune din cat costa Obamacare, si va oferi servicii de calitate mult mai buna, toate prin intermediul pietei libere, jos socialismul? Sa-i acuzi pe aia de demagogie si populism, of all things, e un imens „rade ciob de oala sparta”. Tot populism vreti si voi, dar cu alt ambalaj.

  2. Ma surprinde, in mod placut, tonul echilibrat al articolului. Pe aici mass media neutra prezinta alegerile drept o combinatie de apocalipsa, cutremure de gradu 7, tzunami, pandemie, bube rele, cometa etc.
    Nu exista lucru rau care sa nu fie pus in cizmele republicaniilor: rasism, sfirsitul democratiei, victoria lui Putin, incalzirea globala.

    M-ar bucura ca republicanii sa cistige cit mai multe voturi, cu, sau fara Trump.

  3. O analiza autentica nu poate decit sa constientizeze cistigarea acestor alegeri de catre Partidul Democrat .Un cumul de legi noi ce ofera studentilor avantaje materiale semnificative , o noua lege a avortului pusa in practica imediat dupa cistigarea alegerilor , inlaturarea armelor de asalt , ajutorul oferit Ucrainei , vinzarile masive de gaz lichefiat si de petrol , demolarea visului ce ne prezenta armata Rusiei ca una dintre cele mai puternice de pe glob , obligativitatea tuturor natiunilor de a alege si de a se asocia cu SUA , vinzarile de armament , banii investiti in energia verde , prietenia vizibila cu Japonia si Uniunea Europeana (o influenta majoara a UE va avea loc) , alaturarea Australiei si Noii Zeelande conceptului ce scoate China din jocul zonei , ajutorul oferit Taiwanului ,toate la un loc si multe altele puse in contrapartida cu problemele de imagine ale fostului Presedinte (cele asociate cu Rusia )si cu problemele din justitie ,ce il prezinta ca principal vinovat in problema atacului Capitoliului si in problema sustragerii unor secrete de stat , duc ,in final , la cistigarea alegerilor de catre democrati . Daunazi, cel mai important contributor , ce ofera imense sume de bani partidului Republican , pune pe seama lui Ronald Dion DeSantis viitorul partidului Republican si il nominalizeaza astfel ca si candidat la Presedintia SUA fapt ce ii creeza mari probleme fostului Presedinte . Totusi , chiar daca cetatenii din SUA decid ai oferi, Partidului Republican , majoritatea in Senat si Camera Reprezentantilor ,Presedintele Biden va negocia fiecare situatie, mai veche sau mai nou aparuta , incercind sa obtina daca nu un nou mandat cel putin o sansa data noului reprezentat al Partidului Democrat in alegerile din 2024 .Daca la aceste alegeri inflatia a jucat un rol principal in 2024 lucrurile vor sta cu totul altfel .Politica externa a SUA este greu de schimbat iar situatiile la nivel global se pot modifica si ele .Mare lucru nu pot face nici Republicanii tind seama si de nevoia lor de a cistiga alegerile din 2024 .Vor coabita cu J.R.Biden si partidul Democrat pina in 2024 . Dealtfel nici republicanii nu au solutii in a limita inflatia .

  4. Acum inteleg de ce Olaf Sholz s-a dus repejor la Xi, tocmai pentru ca urmau aceste alegeri din SUA avand un rezultat incert pentru democrati, care au aplicat o politica mai flexibila a Europei in raport cu China. Daca vor castiga republicanii, atunci le vor impune si europenilor ruperea relatiilor cu China, cu toate problemele economice ce deriva de aici pentru europeni.

    • Democratii americani au aplicat o politica mai flexibila a Europei in raport cu China? Alo, bade, vezi că-ți fug oile…

  5. Majoritatea românilor din SUA voteaza cu republicanii pentru ca stiu ce inseamna socialismul si dictatura pe care le vad in apucaturile democratilor si ale administratiei biden.

    • Am locuit in SUA si cunosc si destui romani americani. Nu as zice ca majoritatea voteaza cu republicanii, depinde. POate asta era in anii ’90 imediat dupa caderea comunismului, dar acum s-au schimbat lucrurile. Ce legaturi exista intre democrati si socialismul din Romania anilor ’70-’80?! E o fabulatie totala sa zici ca „majoritatea românilor din SUA voteaza cu republicanii pentru ca stiu ce inseamna socialismul si dictatura pe care le vad in apucaturile democratilor si ale administratiei biden.” Nu e nicio asemanare intre una si alta. Ca democratii si biden au facut si greseli, ca au unele politici exagerate, de acord, dar sa vina trump care e best pals cu putin (si unii republicani), e mult mai rau.

  6. Intre timp :

    Din ceea ce stim vedem cum presupusul val rosu nu a mai venit .Normalitatea alegerilor din SUA ne arata cum Partidul care detine Presedentele pierde aproape de fiecare data alegerile din Senat si Camera .In cazul nostru miza era , mai degraba , alegerea lui Trump ca si viitor candidat Republican in alegerile din anul 2024 fapt ce pare a nu mai fi de actualitate .Cel mai mare contributor al Republicanilor deja l-a nominalizat pe de Santis ca viitor candidat .Sa speram ca de Santis nu va repeta erorile trecutului .Acum toata suflarea se va napusti sa il acuze pe fostul Presedinte ce deja are in „basca” problemele cu atacul Capitoliului cu nerecunasterea rezultatului alegerilor trecute si pe cea cu documentele secretizate .J.R.Biden „mosnegutul” s-a dovedit cu mult mai puternic decit fostul Presedinte . Chiar daca Republicanii cistiga , peste tot, diferenta va fi mica si scoaterea fostului Presedinte din joc ofera SUA o pace binevenita .

    • Asa cred ca se va intampla. Partidul Republican nu a avut decat de pierdut cu Trump.

      La alegerile trecute au pierdut presedintia si Senatul pe mana lui Trump. Ar fi castigat alegerile in Georgia daca sa nu se apuca sa urle ca au fost furate alegerile in stat. La asa acuzatii republicanii nu s-au mai prezentat la vot in runda a doua si au lasat democratii sa castige doua posturi de senator.

      Anul asta Trump a mizat pe niste candidati dubiosi, care iata nu sunt agreati de publicul larg, si republicanii au pierdut iar pe mana lui Trump.

      Sper ca si-au invatat lectia si or sa se rafuiasca cu Trump dupa ce praful se alege dupa alegerile asta. La cele 37% popularitate pe care o are Trump la ora asta, si o matura il bate in alegerile prezidentiale urmatoare si o sa traga iar partidul in jos cu candidati alesi pe spranceana.

      • Practic Partidul Republican iese divizat in urma acestor alegeri .J.R.Biden si-a securizat , la nivel decizional , cele mai importante teme .Presedintele Trump nu cred ca va renunta la candidatura din anul 2024 fapt ce ofera Partidului Democrat o oportunitate pe care inca nu stim cum o va aborda(poate cu Biden , poate cu altcineva , poate cu o doamna atit de bine cunoscuta noua ) .Fara sa stie si fara sa vrea (sau poate nu ) Trump a jucat linga Biden .Deja J.R.Biden ofera SUA doi ani de liniste si invita republicanii , evident nu pe trampisti , la negocieri . Jocul acestor ultimi doi ani de mandat Biden pare deja inchis .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro