Alegerile pentru Bucureşti 2025: între referendumul lui Nicuşor Dan şi costul vieţii

La şapte luni de la demisia lui Nicuşor Dan de la Primăria Generală, în 7 decembrie, bucureştenii sunt din nou chemaţi la urne pentru a-şi alege primarul. Tabloul candidaţilor arată, la fel ca la scrutinele din super anul electoral 2024, o fragmentare cel puţin la fel de ridicată.

La fel ca la alegerile din 2024, care au fost acoperite de alegerile europarlamentare, scăzând relevanţa şi specificitatea ambelor tipuri de alegeri, nici scrutinul parţial din 7 decembrie pentru Bucureşti nu pare, până la acest moment, să se coaguleze în jurul unor teme mari, fie ele pro-active sau teme de atac.

Ca o primă observaţie generală, candidaţi cotaţi ca principali, (Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu, Daniel Băluţă) – cu excepţia Ancăi Alexandrescu – încearcă să valideze referendumul organizat de Nicuşor Dan în noiembrie 2024, precum şi să se asocieze mai puţin cu partidele din care provin şi într-o mai mare măsură cu anumite figuri politice legitime şi credibile în prezent.

Ca o a doua observaţie generală, chiar şi în lipsa unor teme mari de campanie, principalii candidaţi încearcă să se alinieze şi să se distingă cumva în jurul propriilor sloganuri, a unor teme vagi sau a unor figuri politice ce beneficiază în prezent de încredere. Chiar dacă nu este vorba despre mobilizarea în jurul unor teme clare, se pot observa două linii de discurs pe care unii dintre candidaţi insistă: referendumul pe Bucureşti din noiembrie 2024 pe tema centralizării deciziei şi bugetului (mai mulţi candidaţi cu şanse) şi costul vieţii în Bucureşti (un candidat cotat cu şanse mai mici). Pe de altă parte, se pare că tragedia din Rahova, care părea să aibă potenţial de campanie în urmă cu o lună de zile şi-a pierdut din relevanţă şi nu s-a exarcebat.

 Sloganuri

Un slogan care pare adecvat din perspectivă administrativă şi care are relevanţă locală pare a fi cel al lui Ciprian Ciucu (PNL): „Bucureștiul pus la punct”. 

Sloganul lui Daniel Băluță (PSD), „Am făcut. Facem”, merge doar pe ideea de continuitate cu ce a făcut la sector, şi nu pe o idee mai generală, pentru București în ansamblu. 

Cătălin Drulă (USR), cu „Împreună pe drumul onest”, şi Anca Alexandrescu (AUR), cu „Fac dreptate pentru București”, nu par să livreze sloganuri pentru București, cu vreo trimitere administrativă, ci merg mai degrabă pe devize cu relevanţă la nivel naţional.

În schimb, sloganuri de impact, circumstanţiate, ţintite explicit pe Bucureşti, aparţin unor candidaţi cotaţi cu şanse mai mici. Vlad Gheorghe (independent), cu “UnSingurPrimar UnSingurBucureşti”, propune un slogan direct legat de proiectul său cu referendumul de desfiinţare a sectoarelor. Ana Ciceală (SENS), cu sloganul “Un Bucureşti pentru toţi”, propune o linie de mesaj conotată ideologic în zona stângii, în contextul în care candidatul PSD a abandonat elementul ideologic, pentru a se profila ca “manager”.

 Teme

Chiar dacă trăsătura generală a atmosferei de campanie este, până în prezent, evitarea asocierii candidaţilor cu teme specifice, totuşi unii dintre candidaţi, dintre cei cu şanse mai mici, se identifică într-o mai mare măsură cu teme decât candidaţii cotaţi pe primele locuri.

Opţiunea pentru neasocierea cu o anumită temă este un calcul care a dat roade parțiale la ultimele scrutine pentru partidele sau candidaţii partidelor mainstream. Dar la limită și având ca efect creşterea valului populist. Şi la aceste alegeri, candidaţii susţinuţi de partidele mainstream, Ciprian Ciucu şi Daniel Băluţă (cu rezerva că acesta s-a auto-intitulat candidat anti-sistem), sunt cei care se asociază în cea mica măsură cu una sau mai multe teme specifice.

Daniel Băluță merge, într-o măsură mare, pe ce a făcut la sector, considerând că este suficient și o garanție în sine.  Susţine ideea că tot ceea ce a făcut la sector va face în tot Bucureştiul. Nu contestă referendumul din 2024, spune că a votat în favoarea temelor propuse, dar se poziţionează pe această temă strict reactiv.

Ciprian Ciucu procedează cam la fel, dar într-o mai mică măsură decât colegul său de la sectorul 4. Se raportează mai pro-activ la referendumul lui Nicuşor Dan, dar îl ambalează în ideea mai largă a reformei, pe modelul Ilie Bolojan.

Cătălin Drulă trece și el în revistă o serie de teme, fără să le dezvolte, bazându-se pe expertiza sa de la transporturi (magistrale de metrou, Stb etc). Este, în schimb, candidatul care îşi asumă în cel mai mare grad tema referendumului, anunţând deja că a depus o propunere legislativă de punere în aplicare a rezultatelor consultării locale.

 Anca Alexandrescu merge exclusiv pe discurs de opoziție, de outsider, fără să îşi asume vreo temă specifică. La fel ca şi alţi candidaţi din spectrul formaţiunilor populiste, George Burcea (POT) sau Alexandru Virgil Zidaru/Makaveli (independent, fost SOS), Anca Alexandrescu se profilează în jurul ideii de redare a încrederii cetăţenilor în instituţii şi oameni politici.

Candidata care se identifică cu o temă mai degrabă ideologică şi guvernamentală decât cu una cu relevanţă locală, dar care nu mai este atinsă de niciunul dintre ceilalţi candidaţi (costul vieţii în Bucureşti), este Ana Ciceală. Marginal, şi Anca Alexandrescu atinge tema, dar dintr-o perspectivă mai generală, a nivelului de trai la nivel naţional. Nu este privită ca pe o temă pentru Bucureşti şi nici abordată ca proiect.

Candidatul independent Vlad Gheorghe se asociază cu un proiect propriu, poate cel mai concret şi mai clar în raport cu contracandidaţii: organizarea unui referendum pentru desfiinţarea sectoarelor.

Figuri sau elemente cu care se asociază candidaţii

Dacă la capitolul teme, lucrurile stau mai precar, aproape toţi candidaţii caută să se lipească de o persoană sau idee care se bucură în prezent de credibilitate sau încredere.

Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu și Vlad Gheorghe se asociază toţi, în discursul lor, în diverse grade, cu referendumul lui Nicușor Dan din 2024, încercând să obţină de aici unele avantaje. Pe de altă parte, Drulă şi Gheorghe încearcă să se lipească şi de figura lui Nicuşor Dan.

La rândul său, Cirpian Ciucu încearcă să se asocieze cu imaginea lui Ilie Bolojan, testând,  la un moment dat, ideea de a merge pe strategia de comunicare a premierului, şi care e coagulată în jurul conceptului de reformă. Nu e clar dacă Ciucu va merge până la capăt cu această idee de a prelua de la Ilie Bolojan.

După ce Călin Georgescu a spus public ca nu susţine vreun candidat, Anca Alexandrescu nu se disociază de Călin Georgescu, dar precizează că relația cu el în această campanie nu este una politică, ci una personală, de prietenie familială.

Aşadar, fără apetenţă deosebită pentru teme, candidaţii încearcă totuşi, măcar prin sloganuri sau asocierea cu unele figuri politice, să se distingă cumva, propunând bucureştenilor fie o centralizare mai mare a deciziei, fie o reflecţie asupra costului vieţii în Bucureşti, fie chiar desfiinţarea sectoarelor.