Dacă ai trăit în România în perioada Noiembrie 2024 – Mai 2025, nu ai cum să nu fi observat în mediile sociale o agresivitate și polarizare mai mare a societății într-un sens sau altul. Informațiile oficiale nu au fost nici pe departe suficiente, clare și succinte cu privire la ceea ce se întâmplă. Ni s-a spus că suntem sub un atac informațional din partea unui stat străin dar fără prea multe detalii, fapt care a alimentat nemulțumirea unui număr și mai mare de cetățeni.
Acest articol încearcă să explice fenomenul și să ofere câteva indicii despre metodele de prevenție și recuperare care ar fi trebuit implementate de organismele statului sau măsurile care trebuie luate în cel mai scurt timp.
Concret, de câteva luni bune suntem sub asediul unui atac de inginerie socială de tip rabbit hole (vizuină de iepure). Toți cunoaștem povestea fantastică Alice în țara minunilor. Exact acesta este fundamentul psihologic al atacului. Termenul în sens concret descrie o strategie psihologică sau algoritmică de captare și menținere a atenției utilizatorilor, adică o spirală de conținut care te atrage tot mai adânc.
Rabbit Hole este o zonă comportamentală, algoritmică sau de conținut în care utilizatorul:
- intră printr-un conținut aparent inocent sau atractiv,
- este atras emoțional sau cognitiv,
- rămâne captiv pentru o perioadă lungă de timp, fiind expus la conținut similar sau din ce în ce mai intens,
- iar ieșirea este dificilă deoarece platforma personalizează continuu feed-ul în acea direcție.
Componentele principale ale unu rabbit hole:
- Trigger atractiv: O imagine, titlu sau videoclip captivant care declanșează intrarea în zonă.
- Feed adaptiv: Algoritmii învață rapid și oferă conținut similar, menținând utilizatorul implicat.
- Recompensă variabilă: La fel ca în jocuri de noroc, utilizatorul nu știe ce urmează, ceea ce menține interesul. Situațiile se schimbă rapid și imprevizibil, de multe ori datorate celorlalți actori sociali care încearcă să prevină intrarea în rabbit hole a celorlalți.
- Engagement loop: Aprecieri, comentarii și distribuiri care validează comportamentul și îl perpetuează.
- Izolare cognitivă: Utilizatorul ajunge să vadă doar un anumit tip de informații, pierzând obiectivitatea.
Concret pașii sunt descriși în infograficul următor. (Sursa Generat cu AI).
Principalele riscuri ale unui astfel de atac sunt: radicalizarea cetățenilor (bule de dezinformare), dependența digitală (cunoscută uneori și ca o formă de infobezitate), scăderea atenției și capacității de discernământ, manipulare algoritmică și afectare a deciziilor / alegerilor digitale. După opinia mea, cea mai vicioasă dintre toate este radicalizarea, care reprezintă un proces complex prin care indivizii ajung să adopte convingeri, atitudini și comportamente extremiste, care pot conduce la intoleranță, ură sau chiar violență. Radicalizarea este în strânsă legătură cu o serie de factori sociali și de mediu, psihologici, politici și ideologici, culturali și religioși. Între factorii politici și ideologici pe care îi percepem la noi cei mai importanți sunt:
- Percepția nedreptății sistemice – corupție, opresiune, abuzuri ale autorităților.
- Ideologii extremiste – religioase, politice sau naționaliste, care oferă o „soluție absolută”.
- Narative conspiraționiste – interpretări distorsionate ale realității (ex: „elitele conduc lumea”).
- Conflict identitar sau geopolitic – legături cu zone de conflict, război cultural, etnic sau religios.
- Reacție la politicile de stat – mai ales când sunt prezentate, percepute ca represive sau invazive, uneori chiar de cei care fac parte din organismele de conducere ale statului.
Un inginer social, sau echipe de specialiști cu cunoștințe profunde atât de psihologie a maselor, cât și în informatică, algoritmică, propagandă, instrumente de AI și machine learning, proiectează și implementează gradual atacuri prin social media respectând următoarele etape. Menționăm că ele sunt iterative. Punctăm că algoritmii de pe rețelele sociale nu sunt în special dedicați manipulării, ținta lor este să atragă și să determine potențialii cumpărători să achiziționeze anumite produse sau servicii. Doar că ei sunt utilizați și în scopul acaparării minților după cum observăm.
Etapele unui atac pe rețele sociale
În această secțiune voi reda succint pașii și acțiunile pe care le fac inginerii sociali într-un atac de tip rabbit hole. Nu trebuie neglijat factorul timp și resursele financiare și umane implicate. Dar cu o coordonare bună, vedem peste tot în jurul nostru rezultatele unui astfel de atac.
Pasul 1: Definirea obiectivului și alegerea țintei:
- Scopuri posibile: influențare electorală, recrutare ideologică, fraudă financiară, dezinformare, polarizare socială.
- Segmentare țintă: tineri deziluzionați, grupuri marginalizate, persoane influențabile, singure, public radicalizabil.
- Analiza vulnerabilităților: identitate fragilă, frustrare socială, înclinație spre conspirații, neîncredere în autorități.
Pasul 2: Crearea conținutului declanșator („hook”)
- Tipuri de conținut: clipuri virale, meme-uri emoționale, povestiri personale șocante, întrebări retorice controversate. Includem aici toate acele imagini generate cu AI care expun diferite cazuri, de cele mai multe ori false.
- Formă: vizuală, scurtă, cu titluri provocatoare („adevărul pe care nu ți-l spune nimeni!”).
- Distribuire: prin conturi false, pagini aparent inofensive, influenceri plătiți sau care nu realizează impactul propriilor acțiuni, mesaje fiind la rândul lor atrași involuntar de un conținut aparent sensibil, sau de conținut viralizabil.
Menționăm aici povestea lui Mihăiță care a atras atenția a milioane de utilizatori în social media în luna aprilie 2025. Este un caz școală de declanșator prin expunerea unei probleme cu care s-au confruntat mulți oameni în copilărie și care declanșează emoții puternice, generare de comentarii, reacții și distribuiri naturale.
În imagine captură de pe social media cu Mihăiță pe a cărui bluză este scrisă o marcă de haine eronat, o hibă cunoscută a generatoarelor de imagini artificiale.
Pasul 3: Atragerea în rabbit hole
- Personalizare algoritmică: odată ce utilizatorul interacționează (like, comment, watch time), algoritmul platformei îi livrează mai mult conținut similar.
- Escaladare treptată: de la teme generale (corupție, nedreptate, anxietate) spre narative conspiraționiste, radicale sau extremiste.
- Crearea unui sentiment de comunitate: „noi știm adevărul”, „ei ne ascund ceva”, „ceilalți sunt … ”, „alătură-te cauzei”.
Pasul 4: Consolidarea captivității
- Crearea de „bule informaționale”: utilizatorul vede doar postări din acea zonă ideologică.
- Feedback psihologic constant: validare, like-uri, comentarii, mesaje directe. În momentul în care un participant are puține reacții în mod singular, îi crește stima de sine și apartenența la grup când primește sute de like-uri pentru un simplu: „Votăm pe x!”
- Gamificare și recompense: insigne, roluri în grupuri, „rank”-uri de membri loiali.
- Frica de excludere sau trădare: „cine părăsește grupul e împotriva noastră”.
Pasul 5: Activarea utilizatorilor (exploatarea)
- Răspândirea dezinformării (share masiv, spam controlat).
- Atacuri cibernetice (phishing în masă, colectare de date).
- Manipulare electorală (viralizarea de conținuturi anti-sistem, pro o idee sau un candidat la alegeri).
- Recrutare (în mișcări ideologice, proteste, acțiuni de stradă, opoziția față de orice altă acțiune comunitară care nu aparține ideologiei).
- Monetizare (vânzare de produse, criptomonede frauduloase, donații către „cauză”).
Pasul 6: Re-activarea periodică (iterativ)
- Postări șoc la intervale regulate („Uite ce s-a mai descoperit!”).
- Conținut pseudo-documentar: „dovezi” noi, documentare manipulatoare, „experți” obscuri. De multe ori când anumite dovezi nu pot fi oferite se invocă divinitatea ca soluție a tuturor problemelor.
- Campanii sincronizate: în perioade sensibile (alegeri, crize, conflicte).
Pasul 7: Finalizarea sau tranziția atacului
- Încheiere tactică: când obiectivul a fost atins (ex: manipularea opiniei, colectarea de date).
- Dezactivarea conturilor false sau rebranding-ul lor pentru alte campanii.
- Transferul utilizatorilor loiali pe platforme alternative mai greu de controlat (ex: Telegram, Dark Web, forumuri închise).
- Lăsarea unei „semințe ideologice” care poate fi reactivată ulterior.
Personal consider că momentan în România suntem la pasul 6, ultima bulină odată cu reapariția videoclipurilor cu un fost candidat (12 mai 2025 ora 21:41). Redăm în imagine reacția oamenilor reali, reactivați:
De menționat că o parte importantă din oamenii care reacționează sunt stimulatorii de mesaje, reprezentați în special de persoane cu notorietate publică, dând astfel tonul și încurajând ceilalți membri să reacționeze.
În același timp, din observațiile mele din ultimul timp, actorii implicați în atacul de inginerie socială pregătesc un exit (pasul 7, lăsarea unei „semințe ideologice” care poate fi reactivată ulterior):
Mesajul postat de un candidat pregătește terenul pentru ciclul următor, în cazul unui eșec al acțiunii, dar să nu uităm iterația de la pasul 6 cu reactivarea care cheamă la acțiune persoanele din rabbit hole.
Prevenirea și recuperarea din rabbit hole-urile digitale
Prevenirea și recuperarea victimelor unui atac de inginerie socială bazat pe rabbit hole necesită o abordare multidimensională, care combină educația digitală, sprijinul psihosocial și intervențiile algoritmice și comunitare. Practic ca să nu ajungem într-o fază de izolare informațională, sau bulificare (vezi un articol interesant aici), ar trebui să existe o fază de prevenire activă în care educația media și digitală ar trebui să înceapă chiar din școală cu campanii de conștientizare, exerciții de identificare a conținutului manipulativ sau deepfake și informarea cu privire la algoritmii de pe rețelele sociale care pot influența comportamentul individului. În același timp, tot școala ar trebui să promoveze gândirea alternativă, logică și auto reflecția.
Din punct de vedere tehnic, cred că este destul de dificil să impui mecanisme de protecție de tio firewall sau antivirus :) dar cred că s-ar putea impune reglementat platformelor de social media să limiteze automat recomandările algoritmice dintr-o singură nișă ideologică.
În faza de detecție și intervenție timpurie, lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că, vrem nu vrem intrăm peste drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor în cazul în care organismele statului ar încerca să implementeze o monitorizare digitală chiar și etică sau cu consimțământ. Da, aici un rol important îl pat juca tehnicile de NLP (Natural Language Processing) prin care se pot detecta schimbări comportamentale bruște ale comportamentului online și se poate interveni la nivel de platformă socială pentru diminuarea viralizării într-un anumit sens. În același timp, comunicarea instituțională, clară deschisă și completă pot altera tentativa de radicalizare a oamenilor spre o anumită ideologie.
Nu trebuie neglijat rolul influencerilor în sensul implicării acestora în mentoratul on-line, grupuri de discuție dedicate, atât on-line cât și offline, eventual prin introducerea în feed a unor postări care dezvăluie manipularea: Cine creează aceste conținuturi și de ce?
Dacă, și insist pe acest dacă, în perioada imediat următoare finalizării etapei de exit a atacului, instituțiile statului, instituțiile de educație, influencerii ar trebui să intre în faza de recuperare și reintegrare a oamenilor izolați în rabbit hole. Implicarea persoanelor din diferite bule ar trebui să se facă prin conținut autentic prin care să se povestească experiențele lor și care ar fi principalele măsuri făcute de ei pentru a contracara extremismul și radicalizarea. Nu există o frază magică pentru a-i scoate pe oameni din izolare informațională, dar cred că ar trebui să identificăm și să punem cu toții în practică câteva principii cheie:
- Nu critica! Critica duce de multe ori la rușine, care poate întări atașamentul față de „cauza” inițială.
- Alternative reale! Persoana izolată trebuie să găsească sens, apartenență și voce în altă parte. Aici intervin foarte mult grupurile profesionale, cultura, arta și trebuie să recunoaștem din ce în ce mai mult rolul comedianților (stand-up-eri). De multe ori spun: Zâmbind obții mai mult!
- Mediul familial. Implică persoanele în discuții, nu-i combate, nu-i certa, ajută-i să se echilibreze emoțional și mai ales să nu se mai izoleze informațional. Discută cu ei!
Cam asta ar fi. Lucrurile nu sunt simple deloc iar articolul curent nu are pretenția de soluție ci mai mult de conștientizare. Detașați-vă măcar periodic de echipamente și social media. Poate ce am expus aici sunt teorii bune, dar rezultate practice sunt greu de obținut.
Referințe științifice:
Un articol excelent si sa-i multumim dlui Greavu,
Ce recomanda domnia sa ?: ”…Detașați-vă măcar periodic de echipamente și social media…”
cu alte cuvinte: puneți bre mîna pe o carte d-aia cu foi, autentica si mai și citiți ceva scris cu mina nu numai typed….căci nu poți sti dacă ala care a tastat era spălat pe dește
insă, chestia cu ”cititul de cărți” e problema
Pe lîngă faimosul Tik Tok, exista cel puțin două posturi tv, care fac o propaganda deșănțată extremiștilor și celui acuzat de fraude in primul tur.
Și nimeni nu le face nimic.
Oare impotenta asta vizibila de oricine, nu este o invitație la extremism?
Întreb și eu.
Nu cumva structurile secrete au colaborat la actuala stare de fapt?
Perfect adevarat, bine scris, as adauga ideea ca aceste fenomene sunt o forma de covid, o forma de virus, o boala care se ia, mai ales, pe cale bucala, dar si in scris.
Deosebirea de alte boli e ca infectatii nu se vad pe ei bolnavi, ci-i vad pe ceilalti, nu numai pe cei care-i contrazic, ci chiar si pe aceea care sunt neutrii, care incearca sa domoleasca furia.
Cind vad asemenea fenomene imi vine in minte Sarajevo, si crimele care au urmat.
Da, devine periculos, agresiv, sper ca azi sa iasa cine trebuie, sper sa nu se produca violente.
Eu am gasit vin pelin, sa-mi mai indulcesc ziua.
Probabil autorul are dreptate. Rețelele sociale schimbă psihologia unui popor în mod tehnologic. Astfel pot apărea popoare cu psihologie/cultură noi, diferită față de psihologia/cultura/civilizația clasică/istorică. Și, continuând raționamentul, popoarele noi vor crea națiuni și state noi, ba chiar nu vor crea nimic. Unele popoare actuale pot ieși din istoria Lumii.
Cum ne apărăm? Cine să ne apere? Mai avem vreo șansă să ne menținem în istoria Lumii?
Tot mai mulți români URĂSC România și Europa.
Doamne apără-ne, că nu știm să ne salvăm!
Daunele/deruta/pierzania de sine care îl pasc pe cel care intră în labirintul
digital fără busola unui minim discernământ sunt cât se poate de bine articulate mai sus.
Lucifer te rog sa iti revizuiesti ipotezele referitoare la popoare-civilizatii…..
Patriarhule, ne va salva ortodoxia…
Stimate domn Gravu,
Bine scris, structurat, fara BS ca sa spun asa, se vede ca sunteti informatician. Totusi, nimic nou sub soare.
Tehnicile pe care le descrieti sunt vechi, doar adaptate noului mediu virtual. Cal troian etc. Razboiul hibrid e cat se poate de actual dar si el a fost teoretizat si aplicat de mult timp.
Eram copil si in RSR era supraproductie de oale. Nici dracu nu le cumpara. Rafturi pline cu oale. Pai vine un zvon mic, starnit de secu, cum ca se scumpesc. In cascada, toate gospodinele au dat buluc la cumparat oale; in toata Romania. De unde si termenii de zvonac si raspandac.
E foarte bine venit articolul in sensul ca scoate in evidenta similaritatile unor tehnici vechi aplicate intr-un domeniu atat de nou. Ma intreb ce-o mai veni si cu AI-ul asta….
Numai bine.
Un articol foarte bun pt a vedea etapele acestui proces insidios si f.periculos. Extremistii de inspiratie dughinista vor sa distruga democratia cu ajutorul democratiei, sucesc in timp mintile multor inconstienti cu chestii aparent benigne, dar care sunt folositi apoi la momentul potrivit ca masa de manevra electorala. Chipurile „vocea poporului” …! Si pe platforma sunt tot felul de postaci de extrema dreapta, haralzi, nemtitigani, eunuki, crangani si altii…
Aici intra tot felul de manipulari si narative false precum „neomarxistii conduc lumea”, „globalistii ne fura identitatea nationala”, „UE ne vrea sclavi”, „masurile anti-covid nu erau necesare”, „virusii nu exista fiindca nu ii vezi”, „schimbarile climatice nu au nimic in comun cu activitatea umana”, „Ucraina e un stat inventat”, „energia verde tb interzisa complet”, „Pamantul e plat”, „apa e informatie”, „case la 35000 euro”, etc.
Foarte bine scris, din pacate este destul de clar ca ne apropiem de Pasul 7 in Romania.
Din păcate, cei din „vizuina iepurelui” nu vor citi, niciodată, acest articol „soroșist”. 😊
Mi s-a părut interesant un studiu MKOR, făcut înainte de turul doi, din care spicuiesc motivațiile susținătorilor celor doi candidați la prezidențiale:
– Nicusor Dan urma să fie votat pentru: personalitate și integritate (28%), orientare politică și valori ideologice (26%), competență (18%), dorință de schimbare (18%)
– George Simion urma să fie votat pentru: dorință de schimbare (54%), orientare politică și valori ideologice (18%), personalitate și integritate (15%), competență (5%)
Pentru cei interesați, studiul poate fi citit aici https://mkor.ro/studii/sondaj-prezidentiale-tur-2/
Oricine va fi ministrul educației și învățământului, are multe de reparat, după ce au stricat „Abramburica” și ai ei…
Că veni vorba de PSD, până la urmă, ce se aude cu Ciolacu? Demisionează sau se răzgândește?…
Articolul Dvs. explica doar o parte din fuziunea a doua concepte-umbrela de influenta si convingere a maselor largi de oameni, anume, anglofon zis, „perception management” si „hybrid war”.
============
„După opinia mea, cea mai vicioasă dintre toate este radicalizarea…”
Dpmdv, precursoarele/conditiile „sine qua non” ale radicalizarii/talibanizarii/habotniciei CONSTANTE de orice fel(politica, religioasa, economica) sunt:
– LIPSA ATENTIEI(si la directionari inguste/simplificari voite) = principiul ignorantei
– nivelul ridicat/critic de NEINCREDERE care duce la AUTOSUPRIMAREA voita a „audiatur et altera pars” = dialogul surzilor
=============
„Narative conspiraționiste – interpretări distorsionate ale realității (ex: „elitele conduc lumea”).”
Apropo LIPSA ATENTIEI de mai sus, Dvs. ati trait, auzit de si inteles pe deplin crizele financiar-economice care AU PUS IN CAP piata/ECONOMIA GLOBALA. Crize care au creat viata grea in special pentru paturile socio-economice de „mijloc si jos”, anume
– 1998 in Coreea de Sud, Indonezia si Tailanda – FMI a salvat investitorii care au creat bula imobiliara, in timp ce paturile locale mentionate au ramas bune de plata, somere si cu monede nationale depreciate cu 60-80% peste noapte
– 2007-8 in SUA – statul a salvat bancile 2big2fail, a „pedepsit” fo cativa contabili(chipurile evaluatori de risc externalizati) si zero bancheri/gestionari de fonduri de investitii/persoane cheie din agentiile de rating direct(e) responsabili/e, si a pus in carca acelorasi paturi tot pocinogul(cu efecte negative si in Ro) creat de „elite” tehnocrate, rupte de realitate si de omenie?! – vedeti si SCUZELE SCRISE ALE LUI ANDREW HUSZAR, DUPA ce programul statului de a drege busuiocul nu a facut altceva decat sa puna si mai multa putere in aceleasi maini care au produs criza :)
Daca nu le-ati simtit efectele, inseamna ca-s „conspirationism” si ca aia care le-au vazut, trait si inteles sunt distorsionati la capitolul perceptie a realitatii, si ca „elitele (care) conduc lumea” sunt fictiune si doar lupulica ala din povestea cu strigatul aiurea-n eter?! :)
============
„… ar trebui să existe o fază de prevenire activă în care educația media și digitală ar trebui să înceapă chiar din școală cu campanii de conștientizare…”
Subscriu, dar ramane problema modului in care ii informezi/”educi” pe cei iesiti deja din scoala(abandon sau absolvire)/tineri adulti si adulti maturi.
============
„…s-ar putea impune reglementat platformelor de social media să limiteze automat recomandările algoritmice dintr-o singură nișă ideologică.”
Treaba asta se rezolva, dpmdv, doar cu un AUDIT de detaliu al algoritmilor folositi de platforme acum. Asta inseamna acces NE restrictionat a statului DOAR pentru evaluare corecta intro prima faza.
In urma evaluarii, statul, DE COMUN ACORD cu platformele si societatea civila, propune modificari ale algoritmilor in interesul public, anume:
– freedom of speech (but not of reach?! – traiasca toar’shu teslon:)) CU SAU FARA(?) linii rosii(tabuuri, cu si fara ghilimele, acceptate ca atare de publicul utilizator)
– informare COMPLETA, corecta, COMBINATA si usor verificabila (cu dovezi dincolo de indoiala) din surse credibile multiple SI INDEPENDENTE unele de altele (stat, societate civila, alti utilizatori ai platformelor etc.).