sâmbătă, august 20, 2022

Ana Blandiana și tradiția onoarei în colțul nostru de lume

Pe 24 martie, cultura democratică a României va trai un moment sărbătoresc: acordarea titlului de Doctor honoris causa de către Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj marii poete Ana Blandiana. Iată mai jos textul scrisorii de sustinere a propunerii de acordare a acestui binemeritat titlu. Mă leagă de Ana Blandiana si de Romulus Rusan peste un sfert de veac de inoxidabilă prietenie. O felicit din tot sufletul si o asigur de deplina mea solidaritate in lupta pentru salvarea memoriei!

Stimați membri ai Senatului Universității „Babeș-Bolyai,

Prezenta scrisoare este menită să susțină cu entuziasm acordarea titlului de Doctor honoris causa al distinsei dumneavoastră instituții doamnei Ana Blandiana, strălucită poetă, romancieră, eseistă și remarcabilă figură a societății civile din România. Din punctul meu de vedere, și sunt sigur că nu doar al meu, numele Anei Blandiana coincide cu ceea ce se numește verticalitatea intelectualului în timpuri de restriște. Poeta a devenit în anii ’80 vocea celor fără de voce, motiv pentru care regimul dictatorial i-a interzis și cărțile și a ținut-o sub o strictă supraveghere. „Cruciada copiilor” rămâne unul dintre cele mai importante poeme ale rezistenței anti-totalitare, alături de, nu mă sfiesc să o spun, sublimul și tragicul „Recviem” al Annei Ahmatova. Într-adevăr, o superbă coincidență onomastică: Ana și Anna.

Ana Blandiana a fost printre primii care au avertizat asupra acaparării puterii după decembrie 1989 de către foștii nomenclaturiști. Putem spune că disidența ei, începută în anii lui Ceaușescu, a continuat cu nestrămutată vigoare în anii lui Iliescu. Tocmai pentru că ei nu i-a fost frică, modelul Blandiana a devenit o sursă de inspirație pentru o participare civică dezinhibată și curajoasă. Formarea Alianței Civice ar fi fost de negândit în absența contribuțiilor Anei Blandiana și ale partenerului ei de viață și de idei, Romulus Rusan. La fel, opera civică a Anei Blandiana înseamnă recuperarea memoriei românilor, inițiativa întemeierii Memorialului de la Sighet, școlile de vară care au format generații de tineri în spiritul democrației liberale. Chiar acum, când scriu aceste rânduri, îmi dau seama că fără Muzeul Memorial Sighet, România s-ar fi aflat acum în situația omului care și-a pierdut memoria. Faptul că nu ne găsim în această teribilă condiție i se datoreză în imensă măsură Anei Blandiana.

Totul în ceea ce a întreprins domnia sa în aceste două decenii și jumătate a definit și definește identitatea democratică a intelectualității românești. Celor care repetă la infinit extenuanta frază „Noi nu am avut un Havel” este bine să li se răspundă aducându-li-se aminte cine este, ce a făcut, ce face și mai ales ce va face Ana Blandiana. Ca istoric și politolog preocupat de drama Europei Centrale și de Est în secolul al XX-lea, de înjosirea și apoi de reinventarea politicului, o spun din tot sufletul: Ana Blandiana face parte din acea galerie a onoarei care include nume precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Václav Havel, Adam Michnik, Jacek Kuroń, Miklós Haraszti și Jeliu Jelev. Acordarea acestui titlu Anei Blandiana onorează o tradiție a onoarei în colțul nostru de lume. (12.06.2015)

Text tarnsmis la Radio Europa Libera pe 18 martie 2016 si publicat initial aici:

http://www.europalibera.org/content/blog/27621627.html?nocache=1

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. nu i vorba, orice Havel ar esua intr un ocean de gunoaie
    recuperarea memoriei ? cum se va fi simtind in „democratia liberala” generatia care l a proslavit pe geniul analfabet si gingav ? ohh, astia n au nici acum rusine, sint campionii hotiei, pensiilor speciale si privilegiilor. nu le merita ?! campionii slugarniciei s au transformat in campionii nemerniciei. hmm, interesanta metamorfoza. s a uitat Sighetul si butoaiele cu laturi (pe post de mincare) trase de scripeti cu lanturi intre etaje, sa i hraneasca pe nefericitii / fraierii care s au opus sistemului

  2. Da. Ca in Biblie – ma bucur ca macar un om mai are onoare. Ca altfel…

    De la Administratorul de bloc care fuge cu banii locatarilor, pana la „profesoruul” universitar sarlatan si analfabet…

    De la baba care cultiva cannabis in sera si pana la decani, rectori, academicieni ajunsi in functie prin furt intellectual si inselaciune…

    De la muncitorul care lipeste polistirenul expandat mai putin decat trebuie, pana la functionarul superior care incaseaza degeaba un salariu nesimtit…

    Eu nu mai vad onoare nicaieri. Frana aia din tine care te opreste sa nu furi si sa nu minti, nu pentru ca te-ar prinde cineva, ci pentru ca stii ca asta de face om….respectful cuvantului dat si mandria lucrului bine facut, respectul pentru cel de langa tine, altruismul, cavalerismul…

    Am ramas blocat sa vad pe cineva ca mai vorbeste de Onoare. Am citit titlul de trei ori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro