joi, noiembrie 7, 2024

Ana Blandiana și tradiția onoarei în colțul nostru de lume

Pe 24 martie, cultura democratică a României va trai un moment sărbătoresc: acordarea titlului de Doctor honoris causa de către Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj marii poete Ana Blandiana. Iată mai jos textul scrisorii de sustinere a propunerii de acordare a acestui binemeritat titlu. Mă leagă de Ana Blandiana si de Romulus Rusan peste un sfert de veac de inoxidabilă prietenie. O felicit din tot sufletul si o asigur de deplina mea solidaritate in lupta pentru salvarea memoriei!

Stimați membri ai Senatului Universității „Babeș-Bolyai,

Prezenta scrisoare este menită să susțină cu entuziasm acordarea titlului de Doctor honoris causa al distinsei dumneavoastră instituții doamnei Ana Blandiana, strălucită poetă, romancieră, eseistă și remarcabilă figură a societății civile din România. Din punctul meu de vedere, și sunt sigur că nu doar al meu, numele Anei Blandiana coincide cu ceea ce se numește verticalitatea intelectualului în timpuri de restriște. Poeta a devenit în anii ’80 vocea celor fără de voce, motiv pentru care regimul dictatorial i-a interzis și cărțile și a ținut-o sub o strictă supraveghere. „Cruciada copiilor” rămâne unul dintre cele mai importante poeme ale rezistenței anti-totalitare, alături de, nu mă sfiesc să o spun, sublimul și tragicul „Recviem” al Annei Ahmatova. Într-adevăr, o superbă coincidență onomastică: Ana și Anna.

Ana Blandiana a fost printre primii care au avertizat asupra acaparării puterii după decembrie 1989 de către foștii nomenclaturiști. Putem spune că disidența ei, începută în anii lui Ceaușescu, a continuat cu nestrămutată vigoare în anii lui Iliescu. Tocmai pentru că ei nu i-a fost frică, modelul Blandiana a devenit o sursă de inspirație pentru o participare civică dezinhibată și curajoasă. Formarea Alianței Civice ar fi fost de negândit în absența contribuțiilor Anei Blandiana și ale partenerului ei de viață și de idei, Romulus Rusan. La fel, opera civică a Anei Blandiana înseamnă recuperarea memoriei românilor, inițiativa întemeierii Memorialului de la Sighet, școlile de vară care au format generații de tineri în spiritul democrației liberale. Chiar acum, când scriu aceste rânduri, îmi dau seama că fără Muzeul Memorial Sighet, România s-ar fi aflat acum în situația omului care și-a pierdut memoria. Faptul că nu ne găsim în această teribilă condiție i se datoreză în imensă măsură Anei Blandiana.

Totul în ceea ce a întreprins domnia sa în aceste două decenii și jumătate a definit și definește identitatea democratică a intelectualității românești. Celor care repetă la infinit extenuanta frază „Noi nu am avut un Havel” este bine să li se răspundă aducându-li-se aminte cine este, ce a făcut, ce face și mai ales ce va face Ana Blandiana. Ca istoric și politolog preocupat de drama Europei Centrale și de Est în secolul al XX-lea, de înjosirea și apoi de reinventarea politicului, o spun din tot sufletul: Ana Blandiana face parte din acea galerie a onoarei care include nume precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Václav Havel, Adam Michnik, Jacek Kuroń, Miklós Haraszti și Jeliu Jelev. Acordarea acestui titlu Anei Blandiana onorează o tradiție a onoarei în colțul nostru de lume. (12.06.2015)

Text tarnsmis la Radio Europa Libera pe 18 martie 2016 si publicat initial aici:

http://www.europalibera.org/content/blog/27621627.html?nocache=1

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. nu i vorba, orice Havel ar esua intr un ocean de gunoaie
    recuperarea memoriei ? cum se va fi simtind in „democratia liberala” generatia care l a proslavit pe geniul analfabet si gingav ? ohh, astia n au nici acum rusine, sint campionii hotiei, pensiilor speciale si privilegiilor. nu le merita ?! campionii slugarniciei s au transformat in campionii nemerniciei. hmm, interesanta metamorfoza. s a uitat Sighetul si butoaiele cu laturi (pe post de mincare) trase de scripeti cu lanturi intre etaje, sa i hraneasca pe nefericitii / fraierii care s au opus sistemului

  2. Da. Ca in Biblie – ma bucur ca macar un om mai are onoare. Ca altfel…

    De la Administratorul de bloc care fuge cu banii locatarilor, pana la „profesoruul” universitar sarlatan si analfabet…

    De la baba care cultiva cannabis in sera si pana la decani, rectori, academicieni ajunsi in functie prin furt intellectual si inselaciune…

    De la muncitorul care lipeste polistirenul expandat mai putin decat trebuie, pana la functionarul superior care incaseaza degeaba un salariu nesimtit…

    Eu nu mai vad onoare nicaieri. Frana aia din tine care te opreste sa nu furi si sa nu minti, nu pentru ca te-ar prinde cineva, ci pentru ca stii ca asta de face om….respectful cuvantului dat si mandria lucrului bine facut, respectul pentru cel de langa tine, altruismul, cavalerismul…

    Am ramas blocat sa vad pe cineva ca mai vorbeste de Onoare. Am citit titlul de trei ori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro