Autori: Mara Birou și Silviu Vîrva
La începutul unui an care se anunță tumultos social și politic, la nivel național a debutat în 1 februarie 2022, Recensământul Populației și Locuințelor. După etapa de preluare a datelor din surse administrative, a început etapa de autorecenzare și autorecenzare asistată (ARA) din 14 martie până în 15 mai, o metodă în premieră în România pentru colectarea datelor la recensământ. Vizibilitatea metodei de autorecenzare și utilizarea acesteia în rândul populației s-a extins la nivel internațional sub auspiciile pandemiei COVID-19. Agenda pentru anul 2020 a cuprins pregătirea și desfășurarea recensământului la nivel mondial, însă așa cum multe dintre strategiile publice naționale și internaționale au suferit modificări, recensământul a fost amânat inclusiv în multe dintre statele membre ale Uniunii Europene. Impactul epidemiologic a avut repercusiuni inclusiv asupra metodelor de colectare a datelor. Multe dintre statele care au abordat metoda tradițională prin interviuri față-în-față până la acest recensământ, au optat acum pentru soluții care să diminueze contactul dintre recenzori și populație.
Conform unei interpretări generale a implementării Programului Mondial pentru Recensământul Populației și Locuințelor (2020), peste 70% dintre recensămintele din runda 2020 au fost de tip tradițional prin colectarea de date la domiciliu (interviuri față-în-față) îmbinate cu auto-completarea chestionarelor online sau ca metodă secundară, completarea chestionarelor prin apel telefonic, mai ales pentru a ajunge la non-respondenți. Putem observa că procentul adoptării metodei de autorecenzare sau CAWI (computer-assisted web interviewing) a crescut considerabil în 2020 (45%) și în 2021 (57%).
România a amânat Recensământul Populației și Locuințelor până în acest an. Odată cu creșterea numărului de cazuri confirmate cu SARS-CoV-2, trecerea la un regim online a prins amploare în mai multe arii de activitate, de la sistemul de învățământ, sistemul medical, întreprinderi și administrație publică până la socializarea privată și la nivelul grupurilor interne.
Atât Institutul Național de Statistică, cât și Direcțiile Teritoriale de Statistică și-au fixat ca obiectiv obținerea ratei de cel puțin 30% în rândul populației pentru completarea chestionarelor de recensământ online.
După o lună de completări ale chestionarelor fie din confortul propriu, fie prin asistență din partea unui recenzor în spațiile speciale pregătite de către primării, situația pentru județul Cluj este caracterizată în primul rând prin spirit și angajament civic, apoi prin deschidere către digitalizare din partea populației și a instituțiilor implicate. Pe de altă parte, ca orice altă metodă nou aplicată în administrație publică și nu numai, metoda autorecenzării a întâmpinat diverse provocări, de la reticență din partea populației, atitudine critică și opinii subversive, până la reacții ostile la adresa organelor de statistică.
Pentru că este una dintre responsabilitățile acceptate și aplicate de statul român ca stat membru al Uniunii Europene, comisiile pentru Recensământul Populației și Locuințelor continuă progresiv procesul de culegere a datelor atât în luna următoare prin autorecenzare, cât și prin interviurile față-în-față desfășurate prin vizita recenzorilor la domiciliu începând cu 16 mai.
Direcția Județeană de Statistică Cluj a ajuns la cetățeni și a informat majoritatea cetățenilor, atât din municipiul Cluj-Napoca, cât și din unitățile administrativ teritoriale arondate județului. Am abordat comunitatea clujeană indiferent de vârstă, sex, etnie și religie și am consolidat nivelul de informare și conștientizare pentru importanța acestei cercetări statistice.
Situația chestionarelor completate pe parcursul primei luni de autorecenzare merită atenția și consultarea fiecărui cetățean în scopul informării asupra statisticii naționale și a obținerii unui proces de colectare a datelor vizibil și transparent la recensământul din acest an.
Evidența chestionarelor completate pe parcursul primei luni de autorecenzare
Începând cu primele zile de autorecenzare și autorecenzare asistată, județul Cluj a ocupat primele locuri la numărul total de chestionare completate la nivel național. Mai exact, după prima săptămână, la nivelul județului s-a centralizat cel mai mare număr de chestionare după municipiul București, aproximativ 34.180. Situația după prima lună de autorecenzare se prezintă astfel: la nivelul județului s-au completat în total 155.688 chestionare dintre care 65.584 în municipiul Cluj-Napoca.
Numărul chestionarelor completate atât pentru secțiunea individuală, cât și pentru secțiunile de locuințe ocupate și cele neocupate, prezintă defalcat pe medii de rezidență (urban și rural), rezultate diferite. În primele patru săptămâni de autorecenzare din totalul de chestionare completate, 58.5% au fost completate în mediul urban și 41.5% în mediul rural. Acest lucru se datorează în primul rând diferenței de vârstă, populația din mediul urban fiind în general mai tânără. Apoi ar fi abilitățile digitale și interesul acordat digitalizării administrației publice. Important de amintit este faptul că, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, primăria și consiliul local susține trecerea la un sistem digital și sprijină implicarea directă a cetățenilor prin bugetare participativă și nu numai. O bună parte dintre activitățile birocratice se efectuează electronic și continuă să fie într-o transformare digitală sustenabilă, bazată pe inovație și principii strategice.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Am centralizat rezultatele primite de la Institutul Național de Statistică privind numărul de chestionare completate de către cetățeni din confortul propriu și numărul de chestionare completate cu sprijinul și asistența unui recenzor din punctele de lucru pentru autorecenzare asistată. Așa cum am menționat mai sus, numărul cetățenilor care au completat chestionarele pentru recensământ individual este mai mare decât numărul cetățenilor care au apelat la ajutorul unui recenzor ARA. Conform graficului de mai jos, în prima săptămână chestionarele completate din spațiile pentru autorecenzare au fost în proporție de aproximativ 25%, iar cele completate individual într-o proporție de aproape 75%. Putem observa că de la o săptămână la alta, chestionarele completate prin autorecenzare asistată au crescut cu aproximativ 5 procente, iar în ultima săptămână aproape dublu, în procent de 9%. Explicația ar putea fi nivelul de adaptibilitate a recenzorilor ARA la mediul de lucru și apoi mobilizarea în spațiul amenajat pentru asistență la completarea chestionarelor. Acolo unde s-au semnalat probleme de vizibilitate, comunicare sau promovare în rândul populației, personalul direcției a efectuat muncă în teren, discutând cu responsabilii pentru recensământ și cu cetățenii, oferind informații care să diminueze nivelul de neîncredere și reticență.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Numărul chestionarelor completate individual au scăzut de la o săptămână la alta comparativ cu cele completate asistat, însă au crescut considerabil ca număr total pentru județ. Astfel, dacă în primă săptămână au fost completate 28.918 de chestionare, în a patra săptămâna s-au centralizat un număr total de 151.810 chestionare completate, cu aproape 122.000 mai mult decât în primele zile.
Traiectoria feedback-ului din partea societății civile, în intervalul a patru săptămâni de participare la al 13-lea recensământ al României, oscilează între pronunțarea spiritului civic și vehemență în exprimarea unui sentiment de teamă pentru uzul datelor statistice colectate.
Implicare civică sau teamă neîntemeiată?
Despre spiritul civic s-a studiat, amintit, criticat sau omis de-a lungul timpurilor în România. În ultimii ani, societatea civilă s-a închegat prin manifestații, reacții solidare, mult voluntariat și o exprimare a opiniei mai puternică și mai vizibilă ca oricând. Pe lângă angajamentul civic manifestat prin aderarea la o organizație non-guvernamentală, grupuri sociale, sindicate sau partide politice, uneori angajamentul civic este și despre conexiunea cetățenilor cu viața comunității în care trăiesc.[2] Această conexiune poate fi generată de o interacțiune frecventă între indivizi prin care are loc schimbul de informații și împărtășirea unor opinii. Mai mult decât atât, multe dintre studiile asupra participării civice demonstrează că este în strânsă corelație cu încrederea interpersonală.[3] De asemenea, acțiunile de angajament civic pot crește gradul de încredere în instituțiile statului printre care și organele de statistică.
De ce este importantă conexiunea indivizilor cu comunitatea în contextul Recensământului Populației și Locuințelor? Este angajamentul civic pilon în obținerea unor rezultate corecte la recensământul din acest an?
Conexiunea cu viața comunității condiționează gradul de incluziune socială. Acolo unde comunitatea este consolidată incluziv, interesul pentru acțiuni de implicare civică crește. În caz contrar, acolo unde sentimentul de apartenență la comunitate este diminuat, activitățile civice devin deficitare.
Atitudinea colectivă a populației a fost întotdeauna o caracteristică tipică societății românești. În comunitățile mici se reacționează la nivel microsociologic, tendințele spre o atitudine pozitivă sau negativă fiind determinate de context sau viața de zi cu zi a indivizilor. În cadrul desfășurării recensământului, dacă presupunem că doi din trei membri ai unei comunități consideră implicarea la recensământ, act de angajament civic și metoda autorecenzării ca fiind accesibilă, atitudinea colectivă se va forma în jurul aceleiași idei. În sens opus, dacă presupunem că doi din trei membri ai unei comunități consideră că statul împreună cu Institutul Național de Statistică numără populația pentru a prestabili un viitor electorat, aceștia vor determina traiectoria atitudinii colective, în general.
De multe ori, opiniile împărțite în comunitățile românești se transmit pripit și puține provin din surse credibile de informație. Filtrele de deosebire a informațiilor reale de cele false nu se aplică prin mecanisme bine definite la nivelul societății. Este peste puterea noastră, ca personal de recensământ, să înțelegem extrema la care atitudinea societății civile, a liderilor de opinie publică sau a reprezentanților instituțiilor guvernamentale, a ajuns. De la atac asupra nerespectării gradului de confidențialitate a datelor, până la presupoziții despre o numărătoare a populației pentru înrolarea în armata României, comportamentele față de Recensământul Populației și Locuințelor au devenit reali indicatori de subminare a scopului statisticii naționale.
Este la cunoștința noastră faptul că există opinii care periclitează misiunea organelor de statistică. Institutul Național de Statistică împreună cu Direcțiile Teritoriale nu colaborează cu alte entități publice în alte scopuri decât cel statistic. Citim adesea reacții cum că statul român și în funcție de aria de activitate, orice altă entitate publică, dețin toate datele care se solicită prin întrebările din chestionarul de recensământ despre populație și locuințe. În România nu există colaborare interinstituțională. Bazele de date ale autorităților publice nu devin un set agregat total de date statistice precum cele colectate la recensământ. Consultarea datelor pentru public în cadrul instituțiilor este un proces greoi din punct de vedere birocratic. Odată cu prelucrarea datelor și stabilirea rezultatelor recensământului, printr-o simplă accesare a bazelor de date Eurostat se vor putea consulta toate datele furnizate la recensământul din acest an. Interesele pentru setul de date agregate aparțin în primul rând cetățenilor pentru informare, apoi cercetătorilor care își întemeiază în baza acestuia cadrul general al propriului studiu, apoi funcționarilor publici care sunt angajați în slujba cetățenilor și care își doresc progres și dezvoltare prin politici publice corecte. România, ca întreg, are nevoie de o actualizare a evidenței populației și locuințelor. În ultimii zece ani, nu au fost suficiente studii clare și complete despre fenomenul migrației populației, despre impactul schimbărilor sociale, politice, economice și chiar și de mediu asupra condițiilor de locuit. Indicatorii statistici ai recensământului contribuie ferm la proiectarea unei imagini actuale a societății.
Angajamentul civic rămâne suportul primordial pentru participarea masivă la recensământ. De la o generație la alta, atitudinile publice depășesc limitele cunoașterii noastre experimentale, ca organ de statistică. Traiectoria acestora se schimbă de la zi la zi în funcție de contextul comunității, așa cum am văzut, contextul național și internațional, care îi implică direct ca indivizi. După etapa autorecenzării, recensământul clasic prin vizita recenzorilor la domiciliu ar putea fi soluția pentru ameliorarea atitudinilor contrare colectării de date statistice și creșterea treptată a implicării civice în statistica națională.
Autori: Mara Birou și Silviu Vîrva
Mara Birou este expert la Direcția Județeană de Statistică Cluj și doctorandă la Școala Doctorală de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai. În același timp, este cercetător la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, domeniile ei de cercetare concentrându-se asupra migrației, politicilor de integrare, comportamentului politic și sistemelor electorale.
Silviu Vîrva este director executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică Cluj, responsabil de coordonarea celor două cercetări statistice exhaustive de mare anvergură, respectiv Recensământul General Agricol și Recensământul Populației și Locuințelor. Și-a început cariera profesională activând ca jurist în mediul privat, după absolvirea Facultății de Drept, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Cluj-Napoca. Deține certificări precum expert achiziții publice, expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene și formator.
note:
[1] Mrkić, Srdjan. ‘Conducting Population and Housing Censuses During the Pandemic: An Overview’. 1 Jan. 2021: 483 – 493.
[2] Robert D. Putnam, Tuning In, Tuning Out: The Strange Disappearance of Social Capital in America, Source: PS: Political Science and Politics, Vol. 28, No. 4 (Dec., 1995), pp. 664-683 Published by: American Political Science Association Stable URL: http://www.jstor.org/stable/420517
[3] Elizabeth Theiss-Morse & John R. Hibbing, Citizenship and Civic Engagement, Annu. Rev. Polit. Sci. 2005. 8:227–49 http://www.u.arizona.edu/~zshipley/pol437/docs/citicenship_engagement.pdf
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Un elogiu adus acestui recensamant, dar fara a puncta si partile mai putin pozitive. Unele intrebari sunt inutile. Chestionarul trebuia sa fie un tot si nu defalcat in cel pentru persoana si apoi locuinta, ci in doua parti ,A si B. Era mai simplu pentru oricine, apoi multe intrebari sunt inutile, atunci cand ai directia taxe si impozite si unde fiecare se regaseste cu ce locuinta detine, cate locuinte si ce spatiu. O locuinta trebuie luata cu toate dotarile caci nu stam la cotete, numai cu spatiu de dormit. Scopurile acestui recensamant sunt si altele decat cele declarate oficial.
Ati uitat de fapt principala cauza a acestui scor ridicat de participare: stimulentul reprezentat de ziua libera oferita angajatilor prin lege; pur si simplu…
Articolul „Angajamentul civic al clujenilor într-o lună de autorecenzare pentru Recensământul Populației și Locuințelor”, autori – Mara Birou, expert la DJS Cluj și Silviu Vîrva, director executiv adjunct la DJS Cluj este, în primul rând, o analiză pertinentă a desfășurării Recensământului Populației și Locuințelor în județul Cluj. Faptul că s-a comunicat, în primul rând, cu oamenii din Municipiul Cluj – Napoca despre importanța recensământului, despre faza de autorecenzare este de apreciat. Nu degeaba DJS Cluj este pe locul 2, după Municipiul București, privind numărul de persoane recenzate.
În general, sper ca numărul persoanelor care „cad în plasa dezinformării” în legătură cu recensământul să fie din ce în mai mic.
DJS Cluj – vă urez mult succes în continuare!
La acest recensamant facut pe repde inainte nu exista un feed backde raspuns corect. Daca ai omis o intrebare sau gresit nu iti arata ca trebuie sa refaci recenzarea. Sistemul informatic merge numai pe un picior nu oe ambele. Nu este corect sa mai pui odata CNP si sa te verifici, cand raspunsul primit este de multumire pentru autorecenzare. Cert este ca nici nu exista atatia cenzori ca sa faca teren la toate apartamentele si casele. Apoi exista confuzie cu gospodaria, dar trebuia doar locuinte, caci pe o proprietate de teren pot fi 2-3 locuinte. Asa ca sunt multe aspecte discutabile ca prezentare si cerinte.